5,191 matches
-
ploua totuși, Doamne Sfinte, Ne ceartă blând că nu avem răbdare... XXIII. VIA DOLOROSA, de Dania Badea , publicat în Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016. Via Dolorosa... Pe Poarta Leilor acum intrăm Prin Via Dolorosa, azi, cutreieram Cu sufletele copleșite de credință. Prima oprire, drumul Crucii, greaua suferință Când fost trimis- a spre Golgota, Iisus, Pe Baraba, rebelul lăsându- l liber, la apus. Oamenii vremii au ales atunci greșit Dar Dumnezeu, iertându- i, i- a iubit. În loc să își salveze sufletul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
puteri, destinul pus pe umeri De Tatăl său ceresc. Scuipat și huiduit, stropit cu lacrimi, Iisus, neliniștit, speriat, s- a resemnat și- a acceptat epuizat, ... Citește mai mult Via Dolorosa...Pe Poarta Leilor acum intrămPrin Via Dolorosa, azi, cutreieramCu sufletele copleșite de credință.Prima oprire, drumul Crucii, greaua suferințăCând fost trimis- a spre Golgota, Iisus,Pe Baraba, rebelul lăsându- l liber, la apus.Oamenii vremii au ales atunci greșitDar Dumnezeu, iertându- i, i- a iubit.In loc să își salveze sufletul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
altele pe plafon, care creau reflexe multiple. Sala părea infinit de mare, namilele păreau mai multe și mai mari de cât erau în realitate, iar bucățile de gheață multicolore se multiplicau în mii de irizații cu luciri misterioase, care te copleșeau și te înfricoșau. Totul era înfăptuit după planurile arhitectului Ghețianu, artistul favorit al Iernii, cu scopul de a îngrozi pe cei care erau invitați în această sală. Intrară smeriți toți slujitorii, se înclinară adânc în fața tronului și se așezară la
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
piept, descoperi la ușă alături de ghetele frumos lustruite, un pachet mare și frumos ambalat. "Ah, nici anul acesta nu l-am prins în fapt pe Moșul!" se dojeni el înciudat. În fiecare an se străduise să învingă somnul ce-l copleșea tocmai în noaptea cu pricina, căci dorea cu ardoare să-l vadă cu ochii lui, măcar pe unul din cei trei Moși fermecați. Dar nu era chip! Hoțomanul acela de Moș Ene, pesemne prieten bun cu Moș Andrei, Moș Nicolae
POVESTE DE IARNA de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374342_a_375671]
-
ci fervent. Ca filolog, sunt politeist, păgân, am nevoie de o "rezervație" de idoli, la care mă închin uneori pe rând, de cele mai mule ori, simultan.” (Mirela-Ioana Borchin, Modalitatea..., Ed. Helicon, Timișoara, 1999, p. 6) Resimțind organic pierderea soției, copleșit de absență, de tăcerea dezolantă din jurul său, realizând, în ziua a șaptea, cu luciditate, ceea ce i se întâmplă, poetul scoate un țipăt sfâșietor de supraviețuitor fără voie: “O, nefericitul de mine!/ O, Dumnezeul meu prea iubit!/ Cât de crunt m-
MIRELA-IOANA BORCHIN, NIRVANA ...DOAMNE, CUM! de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374547_a_375876]
-
din iubire în venin, Până la sceptrul divin. CARTEA VIEȚII Dacă inima din tine acum bate, Pentru cea mai minunată carte, Învață prin a vieții încercări a străbate, Doar crede si vei câștiga a ta dreptate! Nu lăsa gândurile să te copleșească, Nici ca visele să nu mai crească, Nici durerea să te încolțească, Nici ca zborul tău să se frângă, Nici iubirea ta ca să se stingă! Toate-n lume fi-vor bune, dar nu-s toate de folos. Caută, copile dragă
LABIRINTUL INIMII (VERSURI) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374564_a_375893]
-
m-am înșelat. Era exact așa cum bănuisem. Am început să discutăm despre el, despre viața lui, familia lui, după care am ajuns acasă. Aici i-am cunoscut pe părinții lui, doi oameni calzi și buni, prietenoși și amabili. Am fost copleșită de acelasi sentiment, că mi-am reîntâlnit vechi prieteni, după o lungă absența. Pentru ei, Marius este centrul lumii lor, îl iubesc și îl încurajează în tot ceea ce face. Rar îți este dat să vezi familii atât de armonioase. Ciudat
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
mici, trupul obosit,Sunt atâtea popasuri de făcut,Atâtea priveliști de admirat,... XV. SINGURĂTATE, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1652 din 10 iulie 2015. Singurătatea goală, Lipsită de orice pudoare, Mă strânge în brațele ei , Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare, Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa, Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune. Încerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase, Ce vor să mi se
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
drumuri puștii a colindat, Câte doruri i-au bătut în geam, Câte veri a iernat, Câte amintiri a ars, Câte lacrimi a strâns, ... Citește mai mult Singurătatea goală,Lipsită de orice pudoare,Mă strânge în brațele ei ,Vrea să mă copleșească cu greutatea ei ucigătoare,Cu respirația ei greoaie, amețitoare, bolnăvicioasa,Cu mirosul ei izbitor, de putreziciune.Incerc să îi desfac de pe trupul meu degetele lungi și noduroase, Care cresc în mine unghii adânci, ascuțite, dureroase,Ce vor să mi se
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
De pofte degetele-mi frâng, Cămașa peste sâni mi-o strâng, Oftez și tremur toată. Mă arde carnea, când l-aștept, Simt niște gheare-nfipte-n piept Și licăriri de fluturi... Îmi mângâi trupul și roșesc Pierdută, numele-i șoptesc - L-aș copleși-n săruturi. Oricare clipă fără el Trece la fel de greu, la fel... Și parcă stau pe ace... Coșmarul meu cel mai cumplit: Visez că alta și-a găsit!?... Și... nu știu ce n-aș face. Mă zgâlțâie un frig drăcesc, Când văd că
DRAGOSTEA EI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373529_a_374858]
-
spaniol care, fără aprobarea oficialităților din localitatea unde trăia de o viață și fără ajutorul material al celor din jur, a reușit, în mai bine de cincizeci de ani, să construiască o catedrală din... resturi reciclate. Căldura de afară mă copleșește iar nerăbdarea de a vedea cu ochii mei, ceea ce citisem mai demult, nu îmi mai dădea răgaz; am urcat în mașină, am întors la maxim aerul condiționat și am pornit fără a mai pierde nici o secundă, spre acea localitate unde
UN OM SIMPLU... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371297_a_372626]
-
pe care, până atunci, nu le mai observasem... Intr-un târziu, îl văd cum își ridică ochii către mine... Acea privire m-a fascinat din prima clipă. Ochii aceia mici și vioi, plini de tablourile imaginației sufletului său, m-au copleșit cu căldura și inteligența ce o emanau. Cu glasul tremurând de emoție m-am prezentat, transmițându-i sincerul respect și admirația pe care i-o purtam. Cu un zâmbet pe buze, mi-a răspuns că este foarte măgulit să afle
UN OM SIMPLU... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371297_a_372626]
-
-n brațele de umbre... Voi învăța să zbor și-am să te port Deasupra nopților cu gânduri sumbre... Am să te-aștept în dimineți de doruri Cu inima pulsând de fericire Și-am să împart cu tine amintirea Din viața copleșită de iubire... Și chiar de timpul trece nevăzut Cum n-a făcut-o poate vreodată Tu ia aminte...dorul meu te cheamă Și-am să te-aștept...să nu uiți niciodată! Referință Bibliografică: Am să te-aștept... / Maria Luca : Confluențe
AM SĂ TE-AŞTEPT... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371343_a_372672]
-
destin, de ce nu îți ridici brațele-ram oprindu-i pașii cu potcoave de foc? Grăbește-te, mai avem gânduri însoțite de cuvântul ce așteaptă să fie rostit și păzește primăvara lui Vivaldi, nu vreau să devină elegie scrisă pe umerii noștri copleșiți de povara a ceea ce am ascuns printre rânduri scrise în pripă. Sărută tăcut petalele crinului din palmele mele împreunate în rugă, apoi îmblânzește cu raza curcubeului regăsit clipa rebelă, fiica cea mică a timpului neînșeuat, cere-i răgaz să îmbrăcăm
VEȘMÂNTUL IUBIRII DIN URMĂ de RODICA CONSTANTINESCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371409_a_372738]
-
Trăi în răspăr zilele săptămânii. Și duminică porni spre târg, nu înainte să-și ordoneze casa, lucrurile, ținuta... Mulțumit, se avântă drumului. Ajunse repede, căci locuia aproape. Nu uitase nici banii. Poate îl va tenta ceva, cine știe! Întâi fu copleșit de larma mulțimii. Se domoli, privind cu jind, ca în copilărie, lanțurile, caruselul, chioșcul cu vată de zahăr, acadelele colorate și inimioarele din turtă dulce. Compătimi în sine piticul ce atrăgea curioși în fața unei cortine roșii, ademenind lumea la câteva
LA MOŞI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371522_a_372851]
-
-și ducă otrăvita închipuire la capăt, că se-mpiedică de scârbavnicul milog, care i se împleticise voit printre pașii de fur. Scăpat din poticneală c-un brânci și-o sudalmă aruncate sărmanului - nebănuit potrivnic - fu din trei pași lângă Lina. Copleșită de stăruința urmăritorului, năucită chiar, îi îngădui curiosului să-și mântuie vrerea. Descoperind bănetul, din care, mai-nainte fură din ochi, țârcovnicul dădu s-apuce în pumn cât mai mult, dar scăpă tot, retrăgându-și cu iuțeală brațul mușcat sălbatic
ŞARPELE CASEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371544_a_372873]
-
interpreți sârbi, arătându-se foarte interesat de muzica acestora. I-am propus să cumpere CD-urile lui Toše și l-am convins. A doua zi m-a sunat să îmi mulțumească pentru recomandarea făcută de către mine. Era mai mult decât copleșit de muzica lui Toše și mi-a destăinuit că a plans, ascultându-o. I-am făcut pe urmă câteva CD-uri cu melodii pe care nu le știa și de atunci maestrul este fascinat de inegalabil artist. Pe mine mă
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
sau materialele pentru draperii, perdele, stofa mobilierului, stil de mobilă, obiectele electrice și tot ce era necesar într-o cameră de hotel. Acum își dădu seama că atunci când și-a fixat termenul de șapte zile, a fost prea entuziastă. O copleșise faptul că a primit o asemenea lucrare de o asemenea anvergură. Dorea să debuteze cu dreptul și să-l facă pe patronul lucrării să fie mulțumit pe ce dă banii. Nu-l sună pe David să i se plângă că
ROMAN IN LUCRU, CONTINUARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1574 din 23 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374961_a_376290]
-
să nu mai faceți așa ceva, acum? Eu cealaltă: Poate geamul opac al ferestrei din lemn învechit, poate suspinele după alți fluturi, poate drumul șters al gărgărițelor roșii și bosumflate, poate adierea de vânt uitată în amintiri, poate eu abătută și copleșită de multe, poate nevrerea, neputința ori platitudinea, poate trecerea prin timp prea repede, poate... Eu: Nu vreți să mergem amândouă la izvor? Eu cealaltă: Aș merge numai dacă înhămăm caii albaștri la căruța de lemn alb. Eu: Sigur, așa va
INTERVIUL DIN MIERCUREA MARE de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374971_a_376300]
-
pocnit din deget, s-au poate a strănutat și Avalanșa,fără preget înspre vale a plecat Bubuit,urlet de groază... Mătură totul în cale cărând pomi și stânci spre bază cu puteri prea colosale Iar mormanul de zăpadă potolit,te copleșește. Lasă-n urmă să se vadă un peisaj ce îngrozește! -------------- Viața-i tot o avalanșă de necazuri,bucurii... Cât timp mai există o șansă, omule,nu te opri ! De Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Avalanșa / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AVALANȘA de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375037_a_376366]
-
sentimente unice sculptate în tablouri simbolice: “ are și poezia o zi a ei curată/ când primăvara bate timidă la fereastră/ când se sărută cerul cu marea înspumată/ și toți îndrăgostiții au inima albastră”. ( Ziua poeziei ) Împărtășindu-ne trăirile care-l copleșesc, poetul își motivează discursul liric prin dorința sinceră de a ne oferi versuri profunde dintr-o generozitate asemeni celei divine. A dărui frumuseți și lumină este cel mai înălțător dar al omenirii. Este iubirea care se revarsă către noi pentru
IOAN VASIU ŞI METAFORELE IUBIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375039_a_376368]
-
Today,” Whether Sunday or another day, You have made your choice And can no longer BE any day. BARMANUL Lângă o linie de cale ferată, Un mic barman spune glume, În timp ce mâinile lui harnice Pun prăjituri pe tăvi, Clienții privesc copleșiți La mulțimea de gustări expuse. Dar ce face barmanul în restul zilei- Latte-uri și capucino-uri, Ceai dulce și mocacino-uri- Ceace toți vor, dacă se poate. Barmanul pare timid, Și abia își murmura răspunsul. Dar cand mulțimea părăsește cafeneaua, Întristat
VISE NEÎMPLINITE (POEME)1 de ADRIANA ORR în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375052_a_376381]
-
scena despărțirii de casă așteaptă cuvintele ca aripile pline de nisip într-o pară de sticlă unde invocăm uitări neprogramate peste tot zboară sensurile iar femeia oarbă stă cu palmele la piept într-o rugă în care singură se simte copleșită în a mai rosti cuvinte numai el bunul blândul călugăr stă la masă cu puiul de corb hrănindu-i jocul cu un zâmbet adună tainele cuvintelor în pumnul nicicând ridicat spre cer strâns numai când căldura o adună pentru o
ÎN CHEIA S(T)OL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373842_a_375171]
-
credincios toată viața. Credem că autoarea este conștientă de talentul cu care a înzestrat-o bunul Dumnezeu! Această extraordinară țesătură de cuvinte nu înseamnă altceva decât un bun experiment literar. Scrisul Cameliei Ardelean ne împlinește dorința de a ne regăsi, copleșindu-ne cu emoția ce o simțim, fie în povestirea O iarnă de coșmar, inspirată dintr-un fapt real și care a obținut un premiu literar, alături de alte două proze din volum, fie în Vizitatorul misterios sau în altă povestioară, intitulată
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
2013, când am participat la a doua ediție a Festivalului, cei doi scriitori m-au invitat să le vizitez „Peștera de creație literară”, un loc misterios unde muzele, ca niște sirene, îi atrag în apele iluzorii ale literaturii și îi „copleșesc” cu licorile inspirației, lăsându-se răsfățați de dulcile lor alintări. Vă închipuiți că ciudații mei confrați și prieteni mi-au stârnit curiozitatea de a cunoaște acest loc fermecat, să gust și eu din miraculoasa licoare a muzelor, unde te servesc
PEŞTERA DOCTORULUI CHIRTOC(2) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373859_a_375188]