4,463 matches
-
date foarte clare arată că, după un eveniment coronarian,pacienții peste 70 de ani au beneficii similare, prin reabilitare fizică, în creșterea capacității funcționale și reducerea riscului cardiovascular, cu subiecții mai tineri (1). 49.2.1. Recuperarea cardiovasculară în boala coronariană La pacienții cu boală coronariană este demonstrată îmbunătățirea spontană a consumului maxim de oxigen în perioada de câteva luni care urmează unui eveniment coronarian acut. Programele de reabilitare fizică determină efecte suplimentare de creștere semnificativă a capacității de efort și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
după un eveniment coronarian,pacienții peste 70 de ani au beneficii similare, prin reabilitare fizică, în creșterea capacității funcționale și reducerea riscului cardiovascular, cu subiecții mai tineri (1). 49.2.1. Recuperarea cardiovasculară în boala coronariană La pacienții cu boală coronariană este demonstrată îmbunătățirea spontană a consumului maxim de oxigen în perioada de câteva luni care urmează unui eveniment coronarian acut. Programele de reabilitare fizică determină efecte suplimentare de creștere semnificativă a capacității de efort și a eficienței acestuia. La pacienții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
și reducerea riscului cardiovascular, cu subiecții mai tineri (1). 49.2.1. Recuperarea cardiovasculară în boala coronariană La pacienții cu boală coronariană este demonstrată îmbunătățirea spontană a consumului maxim de oxigen în perioada de câteva luni care urmează unui eveniment coronarian acut. Programele de reabilitare fizică determină efecte suplimentare de creștere semnificativă a capacității de efort și a eficienței acestuia. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani care au urmat un program de antrenament de 3 luni, început la 8
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
a capacității de efort și a eficienței acestuia. La pacienții cu vârsta peste 60 de ani care au urmat un program de antrenament de 3 luni, început la 8 săptămâni după infarctul miocardic acut (IMA) sau după intervenția de revascularizare coronariană, s a demonstrat o creștere medie semnificativă de 16% a VO2 max (8). În ciuda diferențelor bazale, studiile arată efecte comparabile ale reabilitării cardiovasculare la subiecții vârstnici comparativ cu cei tineri, din punctul de vedere al prevenției coronariene secundare după un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
intervenția de revascularizare coronariană, s a demonstrat o creștere medie semnificativă de 16% a VO2 max (8). În ciuda diferențelor bazale, studiile arată efecte comparabile ale reabilitării cardiovasculare la subiecții vârstnici comparativ cu cei tineri, din punctul de vedere al prevenției coronariene secundare după un eveniment cardiac major. Astfel, pentru capacitatea func țională s au evidențiat îmbunătățiri de 5,6 +/- 1,6 MET (la adulții tineri 7,5 +/- 2,3 MET). Compoziția corporală a prezentat scăderi ale procentului de grăsime de 24
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
semnificativ mai importante ale scorurilor funcționale (+27% versus +20%) și scorurilor totale de calitate a vieții (+20% versus +14%) (10). Studiile clinice privind rezultatele programelor de reabilitare cardiacă de durată lungă, la pacienții vârstnici peste 80 de ani cu boală coronariană, arată eficiența acestora în îmbunătățirea capacității funcționale (+5,4% după un an) și controlul riscului, cu încetinirea declinului toleranței la efort care apare la înaintarea în vârstă (11). Deși programele de reabilitare cardiovasculară în centre specializate au efecte dovedite de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
alternative, inclusiv prin programe de reabilitare la domiciliu, dar rezultatele studiilor clinice sunt contradictorii în acest sens. Un studiu clinic randomizat a realizat o comparație a rezultatelor obținute prin reabilitare la domiciliu, respectiv în centre specializate, pentru pacienți cu boală coronariană peste 65 de ani. Nu s au obținut diferențe semnificative din punctul de vedere al îmbunătățirii capacității de efort. Diferențele ajustate pentru VO2 max au fost de 0,9 ml/kg/min, iar pentru testul de mers la 6 minute
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
tipuri fiind însă esențială urmărirea continuă a pacienților, în vederea menținerii efectelor benefice (12). Un studiu privind beneficiile programelor de reabilitare cardiovasculară la domiciliu, comparativ cu alternativa neimplicării în programe de reabilitare, a inclus vârstnicii peste 65 de ani cu boală coronariană, urmăriți pe o perioadă medie de 4,5 ani. Pacienții au fost împărțiți în două categorii - un sublot care a desfășurat programe de recuperare cardiovasculară la domiciliu și un grup de control care nu a beneficiat de această intervenție. Studiul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
sesiune de reabilitare: risc de mortalitate cu 47% mai redus, risc de IM cu 31% mai redus (22). Un studiu realizat în Statele Unite, incluzând 601.099 de pacienți, beneficiari ai pro gramului US Medicare, care au fost spitalizați pentru boală coronariană sau proceduri de revascularizare miocardică, a demonstrat rate ale mortalității cu 21 34% mai mici la subiecții care au fost implicați în programe de recuperare cardiovasculară (23). Adaptarea protocoalelor de reabilitare cardiovasculară la vârstnici. Aspecte practice Îmbătrânirea determină în mod
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91966_a_92461]
-
la pacienții în vârstă vizează prelungirea vieții, diminuarea simptomatologiei, îmbunătățirea calității vieții. Numeroase studii demonstrează acceptabilitatea unui risc perioperator la pacienții vârstnici care necesită chirurgia aortei, deși acest risc este semnificativ crescut comparativ cu cel înregistrat în chirurgia valvulară sau coronariană la aceeași grupă de vârstă. Scopul intervenției chirurgicale este de a rezeca zona anevrismală și a reface continuitatea aortei cu ajutorul unei proteze tubulare, pentru a preveni ruptura anevrismului și decesul pacientului (7) (tabelul 36.4). Abordul chirurgical este condiționat de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
Anevrismele aortei ascendente Indicația de chirurgie în urgență se pune în caz de disecție acută sau ruptură. Ruptura anevrismelor de aortă ascendentă în cavitatea pericardică determină deces prin tamponadă pericardică. Disecția de aortă poate fi însoțită de ruptură sau compromis coronarian sau cerebral cu mortalitate operatorie semnificativă (25 50% în caz de anevrism rupt) (9). Insuficiența aortică simptomatică sau stenoza constituie indicațiile chirurgicale primare, înlocuirea valvei afectate luându se în considerare în funcție de diametrul porțiunii dilatate a aortei (peste 4 cm în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
este de 50% (6). Factorii predictivi de AVC la octogenari depind de antecedentele cardiovasculare și prelungirea timpului de bypass. Factori predictivi de mortalitate postoperatorie sunt reintervenția în urgență, vârsta peste 75 de ani, prelungirea timpului de bypass cardio-pulmonar, disecția, boală coronariană concomitentă cu bypass asociat, chirurgie cardiacă în antecedente, protezarea arcului aortic, reintervenție pentru hemoragie. Mortalitatea postoperatorie în anevrismele operate electiv a scăzut sub 5% în ultimii ani, fiind ușor crescută în cazul anevrismelor arcului aortic, în cele complexe sau în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
cazul pacienților vârstnici, categorie în continuă creștere incidentală. Obiectivele majore ale chirurgiei aortei sunt reprezentate de prelungirea duratei de viață, remiterea simptomatologiei și/sau îmbunătățirea calității vieții. Pacienții cu risc de colaps circulator, marker al rupturii, tamponadei pericardice și malperfuziei coronariene, sunt grevați de risc crescut de morbiditate și mortalitate. Pacienții cu sindroame de malperfuzie, cu precădere cerebrală (AVC, comă), dar și cu malperfuzie mezenterică, renală sau la nivelul membrelor pelvine care necesită intubare orotraheală au risc extrem de crescut de prognostic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91953_a_92448]
-
pacienților vârstnici cu intervenții chirurgicale, bolile cardiovasculare au prevalența cea mai mare. Morbiditatea și mortalitatea cardiacă perioperatorie se datorează în cea mai mare parte IM, insuficienței cardiace (IC) sau aritmiilor. De aceea, consultul preoperator trebuie să stabilească diagnosticul de boală coronariană, disfuncție sistolică a ventriculului stâng (VS) sau aritmii semnificative, dar și opțiunile terapeutice adecvate la această categorie de pacienți. Pacienții cu vârsta peste 50 de ani, chiar dacă sunt asimptomatici, trebuie examinați cu atenție. Pacienții cu boli cardiovasculare care suferă intervenții
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de oxigen datorită creșterii alurii ventriculare și tensiunii arteriale (TA) secundar stresului chirurgical, ca și creșterea reactivității plachetare sunt etape importante în apariția IM perioperator. Factorii fiziologici asociați intervenției chirurgicale predispun la ischemie miocardică, mai pronunțată la pacienții cu boală coronariană, care sunt în general vârstnici. Mortalitatea după chirurgia non-cardiacă a scăzut, dar IM perioperator încă are un risc mare de deces sau se asociază cu o durată mai lungă de spitalizare și costuri mai mari. Evaluarea riscului cardiac preoperator are
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
care nu este urgentă, pot fi evaluați detaliat preoperator. 47.2. Diferențele la vârstnici: baze fiziopatologice Declinul cardiovascular reprezintă unul dintre cele mai bine studiate efecte ale îmbătrânirii. Cea mai frecventă patologie cardiacă a vârstnicului este ischemia miocardică. Prevalența bolii coronariene crește cu vârsta. De asemenea, odată cu înaintarea în vârstă se produce scăderea elasticității arteriale și a relaxării la stimuli normali. Aceasta poate conduce la creșterea cronică a TA sistolice și eventual la dilatarea aortei. Creșterea impedanței aortice poate determina hipertrofie
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
vârstă 70 -79 ani și de 4,5 ori la cei cu vârsta între 80 i 89 de ani (7). Deși fiziopatologia IM perioperator nu este încă pe deplin cunoscută, este acceptat în momentul de față faptul că ruptura plăcii coronariene, cu formarea de trombi și ocluzia vasului, este o cauză importantă a sindroamelor coronariene acute perioperatorii. Răspunsul la stresul chirurgical constă în eliberarea de catecolamine cu vasospasm, scăderea activității fibrinolitice, activarea plachetelor și hipercoagulabilitate (8). La pacienții cu boală corona
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
80 i 89 de ani (7). Deși fiziopatologia IM perioperator nu este încă pe deplin cunoscută, este acceptat în momentul de față faptul că ruptura plăcii coronariene, cu formarea de trombi și ocluzia vasului, este o cauză importantă a sindroamelor coronariene acute perioperatorii. Răspunsul la stresul chirurgical constă în eliberarea de catecolamine cu vasospasm, scăderea activității fibrinolitice, activarea plachetelor și hipercoagulabilitate (8). La pacienții cu boală corona riană semnificativă, IM perioperator poate fi cauzat de asemenea de modificarea balanței cerere/ofertă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de o incidență de 12% a supradenivelării intraoperatorii a segmentului ST într-un studiu (10) . Într-un alt studiu (11), au fost evaluați prin monitorizare electrocardiografică 401 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale vasculare și a fost studiată relația cu leziunea coronariană evaluată preoperator prin imagistică non-invazivă. La pacienții cu subdenivelare perioperatorie a segmentului ST, localizarea a corespuns cu leziunea coronariană evaluată preoperator în 89% dintre cazuri și numai în 53% dintre cazuri la cei cu supradenivelarea segmentului ST. Acest studiu a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
11), au fost evaluați prin monitorizare electrocardiografică 401 pacienți supuși unei intervenții chirurgicale vasculare și a fost studiată relația cu leziunea coronariană evaluată preoperator prin imagistică non-invazivă. La pacienții cu subdenivelare perioperatorie a segmentului ST, localizarea a corespuns cu leziunea coronariană evaluată preoperator în 89% dintre cazuri și numai în 53% dintre cazuri la cei cu supradenivelarea segmentului ST. Acest studiu a arătat una dintre limitele evaluării preoperatorii a riscului cardiac, care se concentrează pe identificarea localizării exacte a leziunii coronariene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
coronariană evaluată preoperator în 89% dintre cazuri și numai în 53% dintre cazuri la cei cu supradenivelarea segmentului ST. Acest studiu a arătat una dintre limitele evaluării preoperatorii a riscului cardiac, care se concentrează pe identificarea localizării exacte a leziunii coronariene. Folosind testele cardiace, se poate identifica pacientul aflat la risc; totuși, localizarea infarctului este dificil de prevăzut din cauza progresiei imprevizibile a leziunilor coronariene asimptomatice spre plăci instabile în urma stresului chirurgical. 47.3. Standarde de abordare și management În cadrul evaluării inițiale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
una dintre limitele evaluării preoperatorii a riscului cardiac, care se concentrează pe identificarea localizării exacte a leziunii coronariene. Folosind testele cardiace, se poate identifica pacientul aflat la risc; totuși, localizarea infarctului este dificil de prevăzut din cauza progresiei imprevizibile a leziunilor coronariene asimptomatice spre plăci instabile în urma stresului chirurgical. 47.3. Standarde de abordare și management În cadrul evaluării inițiale preoperatorii, medicul trebuie să integreze informațiile oferite de anamneză, examen clinic și electrocardiogramă (ECG), pentru a face o primă estimare a riscului cardiac
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
de un tratament mai agresiv și o urmărire mai atentă. Riscul cardiac preoperator este evaluat cel mai frecvent utilizând indexul de risc Lee. Indexul de risc Lee identifică 6 predictori ai complicațiilor cardiovasculare majore:intervențiile chirurgicale de mare risc;boala coronariană;istoricul de IC congestivă;istoricul de boli cerebrovasculare;terapia cu insulină la pacienții cu diabet zaharat (DZ);insuficiența renală. Toți acești factori contribuie în mod egal la indexul de risc Lee, fiecăruia fiindu-i acordat câte 1 punct. În funcție de prezența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
angină pectorală neresponsivă la tratament medical adecvat, angină pectorală instabilă și intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc intermediar sau crescut după rezultate echivoce ale testelor non-invazive. La pacienții cu angină pectorală stabilă nu se recomandă de rutină coronarografia și revascularizarea. Revascularizarea coronariană preoperatorie profilactică poate preveni complicațiile la pacienții cu boală coronarianăsemnificativăprogramați pentru intervenție chirurgicală. Totuși, valoarea revas-cularizăriiprofilactice este controversată (15,16). Studiul CARP (Coronary Artery RevascularizationProphylaxis) a fost primul trial randomizat care a investigat beneficiile revascularizării coronariene înainte de intervențiile chirurgicale majore
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
coronarografia și revascularizarea. Revascularizarea coronariană preoperatorie profilactică poate preveni complicațiile la pacienții cu boală coronarianăsemnificativăprogramați pentru intervenție chirurgicală. Totuși, valoarea revas-cularizăriiprofilactice este controversată (15,16). Studiul CARP (Coronary Artery RevascularizationProphylaxis) a fost primul trial randomizat care a investigat beneficiile revascularizării coronariene înainte de intervențiile chirurgicale majore elective (17). În acest studiu, 510 pacienți cu stenoză semnificativă au fost randomizați fie la revascularizare, fie fără revascularizare, înainte de intervenția chirurgicală. În primele 30 zile nu s-a observat nici o reducere a numărului de IM
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]