2,406 matches
-
M. Forman (Amadeus) l-au adus pe Mozart pe ecran, nu numai elita restrînsă a "melomanilor" și a abonaților la concerte sau la Operă au avut ocazia să-l cunoască pe maestrul din Salzburg, ci și o mare parte a corpusului social. Iar acest contact este și mai extins cînd aceste opere sau altele cum ar fi Traviata de Zeffirelli sau Carmen de F. Rosi sînt difuzate pe canalele de televiziune europene, alături de autentice retransmisii ale unor creații lirice. S-ar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
majoritatea criticilor și istoricilor literari români, interesați să descopere mai ales influențele culturii occidentale, Rosa del Conte insistă asupra primei faze, autohtone, a formației spirituale a lui Eminescu" ne atrage atenția Mircea Eliade în studiul consacrat monografiei amintite. În adevăr, "corpusul de cunoștințe și idei" oglindind tradițiile culturale, Eminescu și l-a întregit direct de la sursă, din atmosfera sufletească a românilor. Este cunoscută lista de cărți vechi și manuscrise pe care Eminescu le propune pentru cumpărare Bibliotecii Centrale din Iași, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și în epistole. Nicolae Sava îmi mărturisea, taciturn poet nemțean, la escapada octombrică de la Durău cu "banda lui Liviu Ioan Stoiciu", că deține numai el peste o sută de scrisori dumitrașciene, și împreună evocarăm posibilitatea editării acestui neobișnuit de bogat corpus [dacă luăm în calcul totalitatea corespondenților aurelini], vioaie analiză spectrală a deceniului nouă, radiografie culturală a generației optzeciste, în adidași & blugi, dar și a decadentei Epoci de Aur ceaușine, cu toate splendorile ei urît mirositoare [...] * * * A, erea să omit povestioara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
leat 7285 și am scris eu Erei Ioan ot Munteni. Pe un Penticostar (Iași, 1753), f. 35, din satul Frenciuci. EDIȚII: Gheorghe Ghibănescu, Surete și izvoade, vol. X, p. 379; Însemnări de pe manuscrise și cărți vechi din Țara Moldovei, Un corpus editat de I. Caproșu și E. Chiaburu, volumul II (1751-1795), Iași, Casa Editorială Demiurg, 2008, p. 256. 1777 (7285) august Din tot cărțile bisericei Muntenilor ce au fost românești sau găsit un Penticostar la d(u)m(nea)lui Ioniță
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Întotdeauna Orientul Notă asupra edițieitc "Notă asupra ediției" Corpusul epistolar. Ediția românească a corespondenței EliadeWikander conține traducerea din franceză a 74 de scrisori, conservate astăzi în diferite arhive, după cum urmează: cele 54 de scrisori trimise de Eliade se păstrează la Uppsala University Library, în arhiva personală a savantului suedez
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
savantului suedez, cedată bibliotecii de către cele două fiice ale sale, după moartea tatălui lor. Clasate aparte de cele șase cutii mari care constituie Arhiva SW, alături de întreaga corespondență științifică și personală primită sau emisă de Wikander, scrisorile de la Eliade reprezintă corpusul cel mai consistent, mai consecvent și mai cu grijă păstrat. I-ar urma, poate, corespondența cu lingvistul danez Kaj Barr sau cu Otto Höfler. În cazul lui Wikander, scrisorile dintre anii 1951 și 1955 (14 la număr), cărora li se
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
și literară a lui Eliade. Celelalte două părți conțin traducerea altor scrisori inedite, primite sau trimise de Wikander, respectiv Eliade, provenind din câteva arhive, menționate în fiecare caz. Toate aceste documente au fost selectate potrivit aceluiași criteriu al complementarității față de corpusul principal al scrisorilor. Titlul acestei ediții a fost stabilit de redacția editurii și reprezintă traducerea unei expresii decupate dintr-o scrisoare a lui Eliade. Probabil că această ediție nu ar fi existat dacă, cu mulți ani în urmă,rezonanța nominală
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
predomină asupra argumentelor, și nu în dezavantajul propriei noastre intuiri a realității. 25 august 2003 Giovanni Casadio Profesor de istorie a religiilor, Universitatea din Salerno Publisher Officer al European Association for the Study of Religions Introduceretc "Introducere" 1. Un nou corpus de corespondență științificătc "1. Un nou corpus de corespondență Științifică" Părea puțin probabil ca, destul de curând după apariția frumoasei ediții a corespondenței Eliade-Pettazzoni1, să se mai poată ivi ocazia publicării unui corpus epistolar comparabil în cazul lui Eliade atât ca
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
propriei noastre intuiri a realității. 25 august 2003 Giovanni Casadio Profesor de istorie a religiilor, Universitatea din Salerno Publisher Officer al European Association for the Study of Religions Introduceretc "Introducere" 1. Un nou corpus de corespondență științificătc "1. Un nou corpus de corespondență Științifică" Părea puțin probabil ca, destul de curând după apariția frumoasei ediții a corespondenței Eliade-Pettazzoni1, să se mai poată ivi ocazia publicării unui corpus epistolar comparabil în cazul lui Eliade atât ca dimensiuni, cât și ca substanță. Și totuși
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Study of Religions Introduceretc "Introducere" 1. Un nou corpus de corespondență științificătc "1. Un nou corpus de corespondență Științifică" Părea puțin probabil ca, destul de curând după apariția frumoasei ediții a corespondenței Eliade-Pettazzoni1, să se mai poată ivi ocazia publicării unui corpus epistolar comparabil în cazul lui Eliade atât ca dimensiuni, cât și ca substanță. Și totuși, din fericire, acest fapt s-a întâmplat. Mai mult, ar fi putut fi anticipat, dacă versiunea publicată a jurnalului lui Eliade nu suporta multiple, uneori
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
după Raffaele Pettazzoni, a fost expurgat din versiunile franceză și română ale Jurnalului lui Eliade. Însemnarea datează dintr-o perioadă în care, dacă Eliade coresponda cu cineva în mod constant și abundent, atunci aceia erau tocmai cei doi menționați. Ambele corpusuri, cel cu Pettazzoni și de acum cel cu Wikander, se înscriu deja în seria documentară a biografiei istoriei religiilor în secolul XX, alături de corespondența științifică a altor câtorva istorici ai religiilor cu nume rezonante: Henry Corbin 1, Franz Cumont 2
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
evoluției istoriei religiilor în secolul XX, scrisorile cu Pettazzoni și cu Wikander secompletează reciproc, suprapunându-se cronologic în perioada 1948-1959 și subîntinzând un arc temporal de jumătate de secol (1927-1977). Iar ediția recentă a corespondenței inedite Culianu-Eliade6, cel mai întins corpus epistolar din corespondența științifică și semnificativă a lui Eliade, aduce elementul substanțial care rotunjește o triadă tipologică, anume: corespondența cu un maestru (Pettazzoni), cea cu un coleg de generație (Wikander) și cea cu un discipol (Culianu). Până acum, exegeza eliadiană
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
greco-orientale pe care le citează, figurând variațiuni ale motivului cavalerului războinic. Recente cercetări asupra glipticii sasanide au pus în evidență contextul magic al utilizării acestor sigilii 2 (neexistând însă elemente suficiente pentru reconstituirea unei mentalități magice iraniene, în absența unui corpus literar comparabil cu Atharvaveda). Relevanța influenței iraniene intervine aproape în toate argumentele deja citate pe care Eliade le invoca pentru necesitatea studiilor de iranistică în România. Revine și mai târziu, tot mai (sau la fel de) marginal: prezența misterelor mithraice pe teritoriul
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
op. cit., p. 44), nici ipoteza originii balcanice a mithraismului nu a rămas mai puțin controversată, unul dintre criticii ei fiind chiar autorul indicat de Eliade, arheologul Dumitru Tudor, chiar dacă nu la data la care se desfășoară corespondența - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum, EPRO, Leiden, 1976, vol. II. De asemenea, vezi comentariul negativ al lui Turcan la R. Merkelbach, Mithras (care reia în linii mari soluția lui Wikander, fără a-l cita totuși) - cf. R. Turcan, op. cit., p. 284
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
monumente inedite ale cavalerilor danubieni”, Studii și cercetări de istorie veche și arheologie 27 (1976), 2, culminând cu o sinteză fastuoasă despre acest material ecvestru în areal danubian, publicată în două volume la prestigioasa editură E.J. Brill - vezi D. Tudor, Corpus monumentorum religionis equitum Danuvinorum (EPRO, 13), I. The Monuments, Leiden, 1969; II. The Analysis and Interpretation of the Monuments, Leiden, 1976. 3. La vremea respectivă, Wikander plănuia un ciclu de cercetări asupra lui Mithra - pe lângă Études deja publicate, anticipa probabil
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Rydh, „On Symbolism in Mortuary Ceramics”, Bulletin of the Museum of Far Eastern Antiquites, Stockholm, 1 (1929), pp. 71-121. 3. Pasajul privește diferența dintre arhaicitatea unor idei și perioada (în general, mult tardivă) a redactării propriu-zise a acestora într-un corpus cu funcție de carte sacră. În cazul Iranului, Wikander plasează, solidar cu opiniile fostului său profesor H.S. Nyberg (Die Religionen des alten Irans, Leipzig, 1938), redactarea Avestei în perioada sasanidă, cca 500-600 d.Hr., chiar dacă multe pasaje ale acesteia (YaÍt) pot
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
în tradiția iraniană: Gayomart. Étude sur le syncrétisme dans l’Iran ancien, Uppsala, 1953. Lucrarea urmărește o sinteză a tuturor surselor (pehlevi, sabeene, islamice etc.) în care mitul general al lui Gayomart a fost perpetuat. Publică manuscrise inedite și un corpus considerabil de texte. Pentru Eliade, diversele mituri ale lui Gayomart (surse citate de cele mai multe ori după Arthur Christensen, Le premier homme et roi dans la tradition légendaire des Iraniens, Uppsala, 1918) alimentează câteva paradigme istorico-religioase: simbolismul centrului (Gayomart creat de
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
domeniu în care s-a remarcat prin câteva contribuții majore: traducerea din pehlevi a tratatului medieval de apologetică mazdeeană Skand-Gum³nșg Viz³r. Une apologétique mazdéenne du IXème siècle, Fribourg en Suisse, 1945, sau o parte din scrierea D¶nkard (integrată în corpusul religios, chiar dacă necanonic, al Iranului dinainte de cucerirea islamică), atribuită lui Aturp³t i Em¶t³n - vezi Le troisième livre du D¶nkard, Klincksieck, Paris, 1973, lucrare dedicată memorieicelor doi discipoli ai săi, Marijan Molé și André Maricq, dispăruți prematur. Vezi și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
pierdută a Europei și aștepta momentul eshatologic al unirii bisericilor”- cf. „Séance publique du 19 février 1977. Réception de M. Mircea Eliade”, în Académie Royale de Langue et de Littérature franșaise, Bruxelles, 1977, pp. 16-26. În strânsă legătură cu întreg corpus-ul corespondenței, am constituit o coda complementară, considerând-o absolut necesară pentru întregirea unei ambianțe a acestui schimb epistolar. Ea este subdivizată în trei părți, după cum urmează: Addendum I conține traducerea a trei articole publicate de Stig Wikander în presa
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
știința socială, cea care ne dă credința și dogmele timpurilor noi. Iar științele religiei (religionsvetenskapen) au dușmani mai răi decât atât. Îi găsești printre îndrăgostiții de texte clare și de porunci, cei care vor să interpreteze religiile ca pe un corpus pestriț de propoziții teoretice și mesaje practice. Asemenea tendințe se regăsesc în același înalt grad atât la inamicii dogmatici ai religiei, cât și la credincioșii ortodocși. În acest fel, religia este redusă la un fel de filosofie ieftină și inutilă
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mesteceni, poeziile lor abundă de "păduri de mesteceni"". Tot N. Labiș este criticat că "aduce cărți cu conținut dușmănos în școală, scrise de scriitori legionari ca Radu Gyr sau de scriitori formaliști ca Lucian Blaga, T. Arghezi etc.". Acest prim corpus de documente este doar vîrful aisbergului nemerniciei care s-a abătut peste literatura română. Ne aflăm în plină eră a imposturii. Materialele adunate reflectă cea mai întunecată perioadă a literaturii și artei naționale, perioadă a "înfloririi" proletcultismului, a realismului socialist
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
die finalizarea lucrării. Oricum, acest prim volum axat pe fenomenul românesc al literaturii orizontale e suficient pentru a deduce cum ar fi fost structurate volumele pentru celelalte literaturi din spațiul fost comunist. Dispariția prematură a lui Emil Iordache, traducătorul unui corpus masiv din marea literatură rusă, încheie fulgerător cariera unui critic de primă mărime al generației sale și a unui istoric literar și publicist de indiscutabilă forță de pătrundere socio-culturală. (Convorbiri literare, nr. 10 , octombrie 2005) FERICIRILE MONAHULUI DE LA ROHIA Prima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
nu e chiar singura: chiar alături de Israel, Libanul multitribal are din acest punct de vedere și mai multe merite; b) Off-limits, democrațiile sunt capabile și de ce-i mai rău. Abuzurile comise în colonii au fost făptuite de societăți de habeas corpus și de libertate a cuvântului în interiorul lor (Atena cetățenilor liberi i-a trecut prin foc și prin sabie pe toți locuitorii din Delos, colonia sa răsculată); c) Acest petec de pământ guvernat după formula ateniană are puternice reminiscențe spartiate, cu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acum la Moscova. În 1470, Casian copia o Psaltire, probabil la Putna, aflată acum la Sankt Petesburg. În 1472, la Neamț, călugărul Ghervasie copia Pravila lui Matei Vlastaris, existând, așadar, o preocupare pentru existența, alături de obiceiul pământului și a unui corpus de legi scrise. Manuscrisul din 1472 se află la Biblioteca Academiei, iar un al doilea manuscris, realizat în 1495, a ajuns la Moscova. În același an, se copia la Putna cu mâna mult-păcătosului monah Vasile, din porunca lui Ștefan cel
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moștenirii misterioase și sacre” se face în mentalitatea arhaică românească prin intermediul (re)memorării acțiunilor arhetipale într-o formă perfecționată, care are puterea magică de a reinstaura lumea mitică și de a transforma „personajul principal” al spunerii în chiar strămoșul întemeietor. „Corpusul de rituri și învățături orale” reprezintă „vehiculul principal de legătură între generații în transmiterea complexului cultural”. Bazându-și întreaga analiză a fenomenului inițiatic pe ideea ridicării la statutul uman numai prin cunoașterea trecutului cultural, Mircea Eliade consideră că „inițierea echivalează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]