3,019 matches
-
maladivul sexual. Obsesia morții, ca topos predominant în ambele romane, apare în Bagaj... ca reprezentare directă a cruzimii și a violenței, aducând cu sine un infern organic coagulat din esențele tari ale unor personaje insolite, apropiat de bolgiile estetizate ale Crailor de Curtea Veche. Memoria copilăriei și a adolescenței este strâns legată de prezența unor personaje teribile, ale căror gesturi șocante îi imprimă lui Ramses o viziune atroce asupra vieții. Această viziune rămâne permanent activă în nivelul de profunzime al narațiunii
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
acord dacă substantivul-centru este articolat definit: formal, în funcție de trăsăturile phi ale substantivului care este centrul grupului, sau conceptual, în funcție de trăsăturile substantivului comun care denumește categoria sau specia în care se încadrează referentul (poezie, roman, piesă, film etc.): (65) a. Dacă "Craii de Curtea Veche" sunt o minune ratată, e chiar din pricină că intensității picturale a acestei opere îi corespunde o motivare epică penibil de stângace. (http://www.romanialibera.ro) b. "Craii de Curtea Veche" mi-a plăcut foarte mult în liceu. ("romanul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
se încadrează referentul (poezie, roman, piesă, film etc.): (65) a. Dacă "Craii de Curtea Veche" sunt o minune ratată, e chiar din pricină că intensității picturale a acestei opere îi corespunde o motivare epică penibil de stângace. (http://www.romanialibera.ro) b. "Craii de Curtea Veche" mi-a plăcut foarte mult în liceu. ("romanul") (66) a. "Pădurea spânzuraților" este construită în întregime pe schema unei obsesii, dirijând destinul eroului din adâncimile subconștientului (T. Vianu, Arta prozatorilor români) b. Când la Festivalul de la Cannes
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vis. Apariția complementului intern pe lângă verbe reflexive (vezi exemplele cu verbele a se nunti și a se veseli de sub listele (b) și (c) de la Creția) − Și să scârbi mare scârbă și cu jale (Alexandria, [1620]: 156) Și toți împărații și craii șezură la masă și să veseliră toți mare veselie, cum n-au fost pre lume necăire (Alexandria, [1620]: 214) Acie temură-să tĕmere și iuo nu era tĕmere (Psaltirea Hurmuzachi, apud Pană Dindelegan 1968b: 267) − este o dovadă că apariția elementului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de a te privi senin, cu o liniște de dincolo de lume. Are numele de familie Jeflea, și ciudat, s-a născut chiar în satul Jeflești, comuna Vidra, din județul Alba. De la 11 ani a fost paraclisier în biserica din satul Crai Nou, unde s-a mutat cu părinții, și a făcut mereu naveta între școală, mănăstirea Timișeni și casă. La recomandarea părintelui stareț Timotei, de la mănăstirea Hodoș-Bodrog de lângă Arad, a ajuns la mănăstirea Secu, apoi la mănăstirea Cetățuia din Iași, unde
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
bătea pe la porțile "experimentalismului". Și dacă Marin Preda a fost hotărnicit lângă realismul lui L. Rebreanu, lui Eugen Barbu i s-a descoperit cu temei, firește alt înaintaș, Mateiu I. Caragiale. Într-adevăr, îl apropie pe Eugen Barbu de autorul Crailor de Curtea-Veche simpatia pentru o lume în decădere, peste care aruncă vălul somptuos al poeziei". (p. 219). Cezar Ivănescu este atins în viziunea criticului-de aripa geniului. Timpul va ratifica sau va infirma aserțiunea. Interesante, în context, sunt considerațiile lui Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sale la adresa marelui poet și asasinarea respectivului într-un loc nefericit, "nu poate exista o legătură cauzală, ci doar contextuală". Și totuși de ce în zona finală a eseului, la care ne-am referit, semnatarul acestuia (Culianu) "culpabilizează un întreg popor"? "Crai nou", nr. 5674, 18 iunie 2011 ION BARBU ȘI SPIRITUALITATEA ROMÂNEASCĂ MODERNĂ. ERMETISMUL CANONIC, BUCUREȘTI, CURTEA VECHE PUBLISHING, 2011, COLECȚIA "ȘTIINȚĂ, SPIRITUALITATE, SOCIETATE" C.D. ZELETIN O carte de excepție privitoare la Ion Barbu I De fapt, nu e o carte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
doar în pătratul zilei unui catren, transformând o epopee într-o teoremă lirică". Dar, așa cum argumentează autorul acestui volum, poetul nu s-a lăsat sedus doar de perfecțiunea și bogăția sensurilor versului eminescian, ci și de romanul lui Mateiu Caragiale, Craii de Curtea-Veche, ale cărui ecouri se regăsesc în imaginea oului dogmatic barbian, dar și în pitorescul balcanic și în structura pentadică a ciclului Isarlîk. Însă, așa cum există o serie de afinități între concepția despre poezie a lui Barbu și cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Brandea din Israel, în „Baaadul" nr.3, 2007, în „Minimum" Tell Aviv nr.256, ianuarie 2008,p.77-78; Lucian Vasiliu, în ziarul „Lumina", Iași, ianuarie 2008, p.10; prof. Vasile Cozma, în revista „Orizonturi", 10 martie 2007; Constantin Blănaru, în „Crai Nou" Suceava nr.4330; Petru Bejinariu, în Săptămânalul de Rădăuți" nr.142, 28 decembrie, 2008, p.4 și 7-13, noiembrie 2008 despre cărțile Bucovina...; Constantin Clisu, în revista „Cuvântul adevărului" din Edmonton-Canada, nr.3-4, 2008, p.48, despre cărțile „Bucovina
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Dorohoi..."; același în revista „Orizonturi" nr.13/2008; ing. Sergiu Brandea, Tell-Aviv , în „Minimum" nr.253, p.15, despre „Bârladul în presa vremurilor" și articolul lui Liviu Flondor scris în revista „Lumina" despre „Jurnalul" lui Mihail Sebastian; Petru Bejinariu, în „Crai Nou" Suceava nr.2729, 6 mai 2008 și „Ziarul de Iași" din 30 aprilie 2008, despre „Personalități moldave"; Serghei Coloșenco, în „Academia Bârlădeană" nr.2/2008, „Profil Ion N.Oprea"; Constantin Ostap, în „Observator" Tecuci nr.672/30 septembrie 2008
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Bejinariu, în „Săptămânalul de Rădăuți"nr. 199/20-26 februarie 2009: „Profesorii de limba română ar trebui să protesteze" cu referire la volumul „Carte...", Editura PIM Iași, 2009; același în același ziar din 29 mai-4 iunie 2009, același subiect: idem în „Crai nou" Suceava din 23 iunie 2009; Dumitru V. Marin, în „Meridianul" Vaslui din 11 iunie 2009 despre cartea „Lumânărică, Sfântul loan de la Tutova", Editura PIM Iași, 2009; Constantin Ostap, în revista „Academia Bârlădeană" nr.3/2009, „Dar cine a fost
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
din arhive, de Ion N. Oprea, în Cronica, revistă de cultură, Iași, octombrie 2012, p. 13; Petru Bejinariu, note de lector, “Cu prieteni, despre pietenie” în Săptămânalul de Rădăuți nr. 392 din 21 decembrie 2012, p. 13, și Cotidianul independent Crai nou, Suceava, p.5; Ioan Dănilă, De amiciția, „Cu prieteni, despre prietenie”, în „Deșteptarea” nr. 6766, 4 ianuarie 2013, p. 6, rubrica “Limba ce-o vorbim și-o scriem” (Bacău); Martha Eșanu, Cultură iudaică și prietenie, în revista Prietenia nr.
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Localitatea Cîmpulung Moldovenesc "CONFORT" - Ș.A. Localitatea Fălticeni "MIC IND MINTEX" - Ș.A. Localitatea Galanesti "PRODMIXT" - Ș.A. Localitatea Gură Humorului "STEJARUL" - Ș.A. Localitatea Rădăuți "AGROINDUSTRIALA" - Ș.A. Localitatea Suceava "CASTOR" - Ș.A. "COLORTEX" - Ș.A. "COMBUSTIBILI ȘI MATERIALE DE CONSTRUCȚII" - Ș.A. "COMSERVICE" - Ș.A. "COMSUTEXIN" - Ș.A. "CRAI NOU" - Ș.A. "INSTCOMP" - Ș.A. "MIC-IND." - Ș.A. "PRESCON" - Ș.A. "PROIECT BUCOVINA" - Ș.A. "SAGRA" - Ș.A. "TRANSLOC" - Ș.A. "UTIL" - Ș.A. Localitatea Vatra Dornei "PRODUCȚIE ȘI PRESTĂRI SERVICII VATRA DORNEI" - Ș.A. "START" - Ș.A. - Sub autoritatea Consiliului Local al municipiului Suceava "CETATEA" - Ș.A. "COMALIMENT" - Ș.A.
HOTĂRÎRE Nr. 597 din 28 septembrie 1992 privind trecerea sub autoritatea consiliilor locale sau, după caz, judeţene, a regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital integral de stat, care prestează servicii publice de interes local sau judeţean. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108842_a_110171]
-
județul Brașov. 540. Vallo Română gloria, născută la 24 septembrie 1972 în Timișoara , județul Timiș, România, fiica lui Laslo Carol Martin și Elenă, cu domiciliul actual în Germania, 78464 Konstanz, Eichhornstr. 18, cu ultimul domiciliu din România, Timișoara, str. Piatră Craiului nr. 3, sc. D, et. 6. ap. 21, județul Timiș. 541. Winter Tibor, născut la 20 octombrie 1970 în municipiul Sfîntu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui Winter Zoltan și Erzsebet, cu domiciliul actual în Germania, 76646 Bruchsal, Baden-Wurttemberg, Tannenweg
HOTĂRÂRE nr. 259 din 11 mai 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
sectorul 3. 195. Hofbeck Cătălina Roberta, născută la 1 septembrie 1967 în localitatea Gurbănești, județul Călărași, România, fiica lui Smaranda Cornel și Liliana, cu domiciliul actual în Germania, 91154 Roth, Adlerstr. 7, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Pădurea Craiului nr. 2, bl. H 2, ap. 12, sectorul 3. 196. Schrabauer Ana Ada, născută la 8 mai 1969 în București, România, fiica lui Tudoraș Mircea și Georgeta, cu domiciliul actual în Austria, 3495 Rohrendorf, Untere Hauptstr. 10, cu ultimul domiciliu
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
Str. Pârâului nr. 3, județul Harghita. 204. Nilsson Emil, născut la 16 decembrie 1960 în București, România, fiul lui Duțu Gheorghe și Marioara, cu domiciliul actual în Suedia, 26133 Landskrona, Sabyg. 11, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Pădurea Craiului nr. 1, bl. B 2, sc. 4, ap. 133, sectorul 3. 205. Adami Liliana, născută la 21 septembrie 1968 în localitatea Agnita, județul Sibiu, România, fiica lui Popa Ioan și Elena, cu domiciliul actual în Germania, 85737 Ismaning, Geroldstr. 9
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
519. Tanner Ileana Codruța, născută la 5 iunie 1965 în localitatea Bocșa Română, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Badulescu Ion și Ana Sabina, cu domiciliul actual în Germania, Offenbach/Main, Mainstr. 19, cu ultimul domiciliu din România, București, str. Pădurea Craiului nr. 1, bl. H 3, sc. 1, ap. 6, sectorul 3. 520. Nagy Janos născut la 15 aprilie 1957 în localitatea Panet, județul Mureș, România, fiul lui Iona Ioan și Rozalia, cu domiciliul actual în Germania, 23562 Lubeck, Lammerstieg 13
HOTĂRÂRE nr. 629 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119349_a_120678]
-
se stinge... Păcat că suntem spini, ne sângerăm destinul... Păcat că nu putem zbura, că împietrim în stânci... / Păcat că mult prea mult uitatu-iam pe sfinți... Păcat că ploaia a bătut pământul în cădere... / Păcat că basmul spune astăzi de crai doar în tăcere” (Idem, De mult prea mult, ibidem). Tinerii care scriu acum în paginile „Mugurilor” se afirmă și în afara liceului. Activând în Cenaclul „Septentrion”, patronat de Societatea pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, unii semnează versuri și proză
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
fast pentru ea, Daniela Rusu devine laureată a Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș”, ediția a XXXI-a și debutează editorial cu volumul propriu Întrupările. Poeziile sale mai apar în „Orizont siretean”, „Freamătul literar”(Siret), Septentrion”(Rădăuți), „Convorbiri literare”(Iași), „Crai Nou” (Suceava). Camelia-Beatrice Maerean, care debutează cu un profil distinct în „Muguri” (IV, 4, 1997, p. 26), tipărește în regie proprie volumul Întâia trădare (2000), reunind versuri și proză. În peisajul provincial din perioada 1992-2002, revista școlară „Muguri” rămâne, din
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
bate roșu de apus. După Tecuci, în acceleratul București Iași, mai apucăm Măgura Odobești, nor izolat la clipa trecerii în orizont, atîta cer, îi faci înecul tot semnificații, cutreieră seninul lui, luna întîi, luceafărul lîngă ea, radicale contururi, secera de crai nou în rama geamului, pe culoar spaimă, un tablou și două hăuri, negrul pămîntului, seninul cerului, neliniștea amurgului preludiu, de Chirico din memorie și din apusul care-i seamănă, cînd soarele mai stă pe cer, acest albastru definitiv, acest negru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la primărie da! brădui prăvăliți, nu e bradul, e mulțimea lui, Valea Rece deschizătura în secundar, Ghimeș palimpsest prin istoriile șterse mergi înainte la și 52 și acu' e și 20 abea! stă mai bine de juma' de oră aicea, crai nou între nori, brazi, zăpadă, șinele, acordul cu entropia gloria, apa zăpadă, sufletul brazi, munți luna femeia pierdută, legile intimității, creația n-a avut început, nu are, Facere veșnică, timpul vinovat, exact acum Salva spre Maramureș sub mai moale zăpada
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Iar Matei Răzvan era studentul care a murit, prietenul lui Cătălin Turliuc și al lui Florin Cîntic. Un om valoros. S.B.: Cred că am văzut în Opinia studențească un ferpar. D.T.: Da, scria și în Opinia studențească. Erau cei trei crai: Răzvan Matei ("Chiorul"), Florin Cântic ("Chanson") și Cătălin Turliuc ("Calu"). Prieteni, băieți deștepți, mai scriau și pe la Dialog și pe la Opinia studențească, veneau des pe la mine pe la Centru. Ei au fost colegi și de grădiniță, și de școală generală, și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
României. 13. Lăcrămioara (Zaharia) Ciucă, 2007 Studii taxonomice, morfologice, biologice, ecologice și etologice privind Elateridele (Coleoptera Elateridae) din România și importanța lor ecologică și economică. 14. Delia-Nicoleta Gușă (Ușurelu), 2007 Cercetări privind biodiversitatea curculionidelor (Insecta Coleoptera) din Parcul Național Piatra Craiului. 15. Arinton Mihaela, 2008 Biodiversitatea scarabeidelor (Insecta, ord. Coleoptera, Fam. Scarabaeidae) în ecosistemele din judetele Bacău și Neamț. 16. Georgiana Moldovan (Gămălie), 2008 Insecte dăunătoare cărților și combaterea lor. 17. Micu Sânziana, 2009 Biodiversitatea decapodelor de la litoralul românesc al Mării Negre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
aveam o plăcere deosebită ca după 2-3 beri să mă transform într-un fin observator al tuturor viețuitoarelor care se învîrteau prin curte, cu sau fără treabă. Remarcam cu precădere un cocoș falnic în fața căruia ceilalți cocoși își scoteau pălăria. Craiul ăsta impunea un respect fără margini, fără să fie nevoit să aplice ghioaga. Era suficient un mic semnal, abia perceptibil, ca supușenia celorlalți să fie foarte vizibilă. Eu mă enervam de lipsa de rușine a acestui îngîmfat. Mergea la vecin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
îl arăt mamei. Vai Costicuță, dragul mamei, ce-i ăsta? Cocoș, mamă. O să ai niște găini cît curcile de mari. Dau drumul dinozaurului în curte, îmi pun în față 3 sticle cu bere rece și trec la postul de observație. Craiul vechi, șeful, tocmai cucurigea din toți bojocii. Cocoșoiul adus de mine s-a orientat repede și pornește glonte spre cel care îl sfidează. Acesta o rupe la fugă dar din doi pași este ajuns și bătut rău de tot, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]