19,565 matches
-
are următorul conținut: „Dacă admite propunerea, judecătorul dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului și ia măsuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă aceasta nu a fost făcută potrivit alin. (2). “ ... 11. Autorul excepției susține că textele legale criticate contravin art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și art. 22 alin. (1) referitor la dreptul la viață și la integritate fizică și psihică din Constituție. De asemenea
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
de executare, prin hotărâri definitive însoțite de rapoarte de expertiză medico-legală, cu ajutorul autorităților de sănătate publică din județele pe teritoriul cărora locuiesc persoanele față de care sunt luate aceste măsuri. ... 13. Curtea observă că în cauza de față sunt criticate dispozițiile art. 248 alin. (9) din Codul de procedură penală, în contextul solicitării dispunerii măsurii de siguranță cu caracter medical a internării medicale provizorii. Curtea reține că a statuat prin Decizia nr. 458 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
de drepturi și libertăți/judecătorului de cameră preliminară stabilirea necesității prezentării unei expertize medico-legale psihiatrice în acest caz. Un argument în acest sens reiese și din coroborarea acestor dispoziții cu cele ale art. 248 alin. (9) din Codul de procedură penală, criticate în prezenta cauză, care fac trimitere la alin. (2) al aceluiași articol. Astfel, art. 248 alin. (9) din Codul de procedură penală prevede că, dacă admite propunerea, judecătorul dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau a inculpatului și ia măsuri
DECIZIA nr. 357 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260942]
-
având în vedere că este vorba despre o contravenție, faptă care prezintă un grad de pericol social mult mai redus decât o infracțiune, dar care este asimilată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului unei infracțiuni, susține că cele două articole criticate din Legea nr. 50/1991 sunt neconstituționale, întrucât, prin modalitatea de reglementare a instituției opririi executării lucrărilor, fără a se menționa nimic în privința construcțiilor deja executate din punct de vedere tehnic, precum și prin inaplicabilitatea instituției suspendării în ceea ce
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
celor dispuse prin procesul-verbal de constatare a contravenției, organul care a aplicat sancțiunea va sesiza instanțele judecătorești pentru a dispune, după caz, încadrarea lucrărilor în prevederile autorizației sau desființarea construcțiilor realizate nelegal. Art. 28 alin. (3) din Legea nr. 50/1991, criticat în speță, atestă faptul că în situația în care anterior, prin intermediul unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției, s-a pus în vedere beneficiarului să intre în legalitate, dar acesta nu s-a conformat în termenul inserat în
DECIZIA nr. 403 din 15 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261284]
-
că, pentru a beneficia de pensia pentru limită de vârstă, Legea nr. 263/2010 impune un stagiu de cotizare cu o durată mai mare pentru asigurații cu handicap mediu față de durata stagiului de cotizare necesară asiguraților fără handicap. Astfel, prevederile criticate de autoarea excepției condiționează obținerea pensiei pentru limită de vârstă de către asigurații cu handicap mediu de realizarea stagiului complet de cotizare care, potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, este de 35 de ani, atât pentru femei
DECIZIA nr. 388 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261274]
-
art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit căruia „Nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale“, având în vedere că autoarea excepției nu critică sintagma „preexistent calității de asigurat“ cuprinsă în art. 58 din Legea nr. 263/2010. ... 14. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia arată că dispozițiile criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și art.
DECIZIA nr. 388 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261274]
-
în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se susține că dispozițiile legale criticate sunt constituționale în raport cu criticile formulate și că autorul excepției nu critică textele propriu-zise, a căror constituționalitate este invocată, ci solicită analiza acestor texte și a faptelor pentru care s-a emis mandat european de arestare în cauza în care a fost ridicată prezenta excepție. Se arată că mecanismul de soluționare a
DECIZIA nr. 371 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261283]
-
menite să asigure un învățământ de calitate, eficient, în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente, și care răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice. ... 47. Pentru aceste motive, Curtea nu poate reține nici critica potrivit căreia prezentarea acordului directorului liceului pedagogic pune în discuție însăși rațiunea concursului ca modalitate de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate, câtă vreme fiecare liceu pedagogic își poate stabili propriile criterii pe baza cărora directorul liceului eliberează un astfel de
DECIZIA nr. 446 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261009]
-
a defini câmpul de aplicare a noțiunii cadre militare, Curtea Constituțională este, în principiu, obligată ca, în realizarea controlului de constituționalitate a legii respective, să acorde o prezumție de constituționalitate puternică a opțiunii legiuitorului. Ca atare, excluderea operată de prevederile criticate în cauza de față este conformă cu art. 118 alin. (2) din Constituție. ... 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin.
DECIZIA nr. 389 din 5 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260858]
-
vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți»“. Prin urmare, Curtea apreciază că, dat fiind caracterul general al textelor constituționale invocate, precum și lipsa explicitării pretinsei relații de contrarietate a dispozițiilor legale criticate față de acestea, nu poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituționalitate. Ca atare, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (2) raportate la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora sesizările adresate Curții Constituționale trebuie
DECIZIA nr. 306 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260784]
-
de lichidare prevăzută de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru creanțe de altă natură decât cele salariale, iar pentru salariați este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. ... 14. În ceea ce privește soluția legislativă criticată în prezenta cauză, Curtea reține că, astfel cum s-a arătat și la obiectul excepției de neconstituționalitate, art. 5 alin. (1) pct. 72 din Legea nr. 85/2014 a fost completat cu o nouă teză prin art. I pct. 1 din
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
mai sus menționată, cadrul legislativ din care fac parte normele criticate, precum și modificările aduse acestora în dinamica legislativă, Curtea observă că, drept urmare a intrării în vigoare a prevederilor Legii nr. 55/2020 și ale Legii nr. 113/2020, soluția legislativă criticată prin care se condiționa introducerea cererii de deschidere a procedurii de insolvență de către debitor de cuantumul creanțelor bugetare și care trebuia să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanțelor debitorului nu mai continuă să producă efecte
DECIZIA nr. 277 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260937]
-
Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea va examina dispozițiile art. 39 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 astfel cum au fost criticate, și anume în redactarea anterioară modificării legislative operate prin Ordonanța Guvernului nr. 1/2022, în vigoare la data la care acestea au produs efecte juridice în cauză. Conținutul normativ al art. 39 este următorul: „Proprietarul sau deținătorul mandatat al unui vehicul
DECIZIA nr. 315 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260692]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 48 din 21 ianuarie 2010). ... 20. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 8 alin. 2 fraza a doua și alin. 3 din Legea nr. 14/1992, Curtea observă că autorul acesteia critică faptul că Centrul Național de Interceptare a Comunicațiilor are atribuții de a obține, prelucra și stoca informații și cu privire la alte domenii, distincte de securitatea națională. ... 21. Având în vedere aceste aspecte, Curtea constată că prin Decizia nr. 55
DECIZIA nr. 258 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260728]
-
cu caracter normativ, supuse exigenței respectării principiului ierarhiei actelor normative care presupune obligativitatea conformității actelor administrative cu caracter normativ cu actele normative cu forță juridică superioară în executarea cărora se emit/adoptă. Contrar celor reținute de instanța de fond, recurenta a criticat tocmai introducerea acestor facilități prin hotărâre de Guvern în lipsa unui act cu forță juridică superioară în temeiul căruia actul contestat să poată fi adoptat. Este irelevant faptul că introducerea facilității prin lege, deci printr-un act cu forță juridică
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
fi justificat demersul procesual al reclamantei. În realitate, contrar celor reținute de către instanța de fond, recurenta a contestat tocmai acordarea acestei facilități prin H.G. și nu printr-un act cu forța legii. Susținerile instanței, în sensul că „ceea ce critică reclamanta, din perspectiva actului, nu este acordarea facilității prin H.G. în loc de act normativ de forța legii, ci restrângerea unor drepturi în patrimoniul reclamantei“, nu au niciun suport legal. Susținerile instanței de fond, în sensul că reclamanta contestă „lipsa
DECIZIA nr. 3.807 din 27 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260354]
-
neconstituționalitate. ... 15. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare din Dosarul nr. 3.008D/2019, îl reprezintă dispozițiile art. 39 din Codul penal, însă din motivarea excepției și din încheierile aflate la dosarul Curții rezultă că autorul acesteia critică în realitate doar alin. (1) lit. b) din art. 39 din Codul penal. Așa fiind, Curtea constată că și în acest dosar obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul penal, cu următorul
DECIZIA nr. 307 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260579]
-
a pagubei incumbă celui răspunzător de pagubă, iar, în cazul încheierii unui contract de asigurare, există un drept de opțiune al persoanei păgubite de a se adresa instanței cu o acțiune împotriva asigurătorului. Or, în interpretarea dată textelor de lege criticate prin Decizia nr. 1 din 15 februarie 2016, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, Decizia nr. 86 din 20 noiembrie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
autovehicule, respectiv cu privire la acordarea de despăgubiri, în baza contractului de asigurare, precum și referitor la modalitatea de stabilire a despăgubirii. ... 14. În prezenta cauză, din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că autoarea acesteia invocă neconstituționalitatea textelor de lege criticate din perspectiva interpretării date acestora de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin mai multe decizii pronunțate în recurs în interesul legii și cu prilejul pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, precum și prin raportare
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
specialia generalibus derogant. ... 24. Din această perspectivă, Curtea constată că autoarea excepției de neconstituționalitate indică drept obiect al acesteia dispozițiile art. 49 și ale art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 în interpretarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, criticând, în realitate, Decizia nr. 1 din 15 februarie 2016, Decizia nr. 86 din 20 noiembrie 2017 și Decizia nr. 13 din 18 mai 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, fără ca acestea din urmă să intervină asupra
DECIZIA nr. 348 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260261]
-
sisteme judiciare continentale, nu doar acuzatul, dar și martorul este apărat de posibilitatea de a se autoacuza. ... 6. Curtea de Apel Suceava - Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece normele procesual penale criticate răspund exigențelor impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la protecția împotriva auto-incriminării și nu încalcă dreptul la un proces echitabil sau prezumția de nevinovăție. Reține că art. 118 din Codul de procedură penală reglementează dreptul martorului
DECIZIA nr. 115 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258221]
-
religioase de a se organiza potrivit propriilor statute, respectiv autonomiei cultelor religioase față de stat, ci doar stabilesc restrângeri temporare ale exercițiului manifestărilor religioase în condițiile permise de art. 53 din Constituție. ... 34. În continuare, Curtea reține că autoarea excepției critică dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate și sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a acestora, susținând că, din conținutul art. 5 alin. (3) lit. a) și al art. 65 lit. j) din Legea nr. 55/2020, nu reiese în
DECIZIA nr. 49 din 15 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257875]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 386 din 23 mai 2017, precum și dispozițiile art. 181 din Codul de procedură civilă. ... 19. Prevederile art. 21 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, criticate în prezenta cauză, aveau următorul cuprins: „Constituie motiv de revizuire, care se adaugă la cele prevăzute de Codul de procedură civilă, pronunțarea hotărârilor rămase definitive și irevocabile prin încălcarea principiului priorității dreptului comunitar, reglementat de art. 148 alin. (2), coroborat
DECIZIA nr. 194 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257896]
-
pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra întreprinderilor mici și mijlocii „înainte de a fi transmise spre avizare“ creează confuzie cu privire la momentul în care această obligație intervine, Curtea reține modul defectuos de redactare a textului de lege criticat prin raportare atât la ansamblul procedurii administrative prevăzute de Legea nr. 346/2004, cât și la procedura legislativă parlamentară consacrată în regulamentele parlamentare menționate anterior. Astfel, în condițiile în care dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 346/2004 vizează procedura
DECIZIA nr. 445 din 12 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261686]