51,468 matches
-
apreciază că soluția legislativă criticată este contrară considerentelor Deciziei Curții Constituționale nr. 55 din 4 februarie 2020. ... 13. De asemenea, Avocatul Poporului susține că dispozițiile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^1) și (1^2)] din legea criticată contravin prevederilor art. 21 alin. (3) și ale art. 24 din Constituție. Cu privire la dispozițiile menționate, se susține că exercitarea dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare al părților și al persoanei vătămate este condiționată de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
dreptului la apărare al părților și al persoanei vătămate este condiționată de existența unei autorizații de acces la informații clasificate, eliberată de o autoritate administrativă, în urma unei proceduri administrative de verificare. De asemenea, se susține că, prin soluția legislativă criticată, accesul/refuzul accesului la informațiile esențiale pentru soluționarea cauzei penale, cu respectarea principiului aflării adevărului, este dispus de o autoritate administrativă, iar refuzul nu poate constitui obiectul controlului judiciar. Totodată, se susține că prevederile art. I pct. 38 [cu referire la
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
soluționarea cauzei penale, cu respectarea principiului aflării adevărului, este dispus de o autoritate administrativă, iar refuzul nu poate constitui obiectul controlului judiciar. Totodată, se susține că prevederile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^2)] din legea criticată - care stabilesc garanția înlăturării informațiilor clasificate de la pronunțarea unei soluții de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei în cauză - se referă strict la acele informații despre care judecătorul apreciază că ar putea conduce
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
autorități administrative, iar nu de dispoziția instanței de judecată, contrar celor statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018. Cu privire la prevederile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^2)] din legea criticată, se mai susține că instanța de judecată nu poate realiza un examen al interesului păstrării confidențialității informațiilor clasificate, pe de o parte, respectiv al interesului public de a lua cunoștință de acestea, pe de altă parte (în acord cu Hotărârea
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Unit, paragrafele 41, 42), singurul demers pe care îl poate realiza fiind acela al desemnării unui apărător din oficiu. În fine, se apreciază că dispozițiile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^1) și (1^2)] din legea criticată, care vor intra în vigoare în 3 zile de la data publicării legii criticate în Monitorul Oficial al României, Partea I, vor determina întârzieri ale soluționării cauzelor penale, având în vedere necesitatea derulării unor proceduri de verificare în vederea obținerii
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
aprilie 2023, a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 2.445 din 12 aprilie 2023 și constituie obiectul Dosarului nr. 883A/2023. ... 16. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă în ceea ce privește legea criticată, în ansamblu, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă în raport cu dispozițiile menționate punctual în sesizare. ... 17. Potrivit primei critici de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că legea criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) raportat la art. 141
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Social este consultativ, acesta trebuie să existe în procesul de legiferare, în domeniile prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 248/2013. Se susține că lipsa avizului Consiliului Economic și Social constituie un viciu de neconstituționalitate a actului normativ criticat, dat fiind faptul că rolul Consiliului Economic și Social este acela de a garanta, în cadrul unui proces democratic de legiferare, că legile nu instituie soluții arbitrare, mai ales atunci când au un impact major asupra drepturilor și libertăților fundamentale
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sa de legiferare, ar fi ținut sau nu seama de conținutul acestuia. Se invocă dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Se reține că, în ceea ce privește legea criticată, avizul Consiliului Economic și Social nu a fost solicitat de către inițiator, aspect care reiese din lipsa vreunei mențiuni în expunerea de motive, secțiunea a 6-a, pct. 6.5. În aceste condiții, în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social, cu
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nu a fost solicitat de către inițiator, aspect care reiese din lipsa vreunei mențiuni în expunerea de motive, secțiunea a 6-a, pct. 6.5. În aceste condiții, în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic și Social, cu prilejul elaborării și adoptării legii criticate, se susține că au fost nesocotite prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție. Se apreciază că ignorarea principiului constituțional al obligativității respectării legii în cursul procedurilor parlamentare de legiferare ar plasa Guvernul pe o poziție privilegiată, interzisă de principiul constituțional
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
principiul constituțional al egalității, consacrat de art. 16 alin. (2) din Legea fundamentală. Având în vedere dispozițiile constituționale și legale citate, se susține că absența solicitării avizului Consiliului Economic și Social este de natură să susțină neconstituționalitatea extrinsecă a legii criticate, în raport cu prevederile art. 1 alin. (3) și (5) coroborate cu cele ale art. 141 din Constituție. ... 18. Potrivit celei de-a doua critici de neconstituționalitate extrinsecă, se susține că legea analizată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
susține că legea analizată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție raportat la dispozițiile Legii nr. 24/2000 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție. În motivarea acestei critici de neconstituționalitate se susține că, la definitivarea proiectului de lege criticat, nu s-au avut în vedere observațiile și propunerile Consiliului Legislativ de la pct. 4 și 9 din Avizul nr. 1.470 din 27 decembrie 2022 și nu a fost motivată neacceptarea acestora în cuprinsul expunerii de motive sau într-o
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
decembrie 2022 și nu a fost motivată neacceptarea acestora în cuprinsul expunerii de motive sau într-o notă însoțitoare, fiind încălcate dispozițiile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 24/2000. De asemenea, se susține că, pentru fundamentarea proiectului de lege criticat, nu a fost examinată practica instanței constituționale în domeniu, proiectul nerespectând mai multe decizii de admitere ale instanței de control constituțional, fiind încălcate dispozițiile art. 21 din Legea nr. 24/2000. ... 19. În motivarea celei de-a treia critici de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
instanței de control constituțional, fiind încălcate dispozițiile art. 21 din Legea nr. 24/2000. ... 19. În motivarea celei de-a treia critici de neconstituționalitate extrinsecă se susține că procedura de examinare și adoptare de către Camera Deputaților a proiectului de lege criticat este viciată, fiind încălcate flagrant atât garanțiile constituționale privind procedura de examinare și adoptare a legilor, cât și obligațiile constituționale ce revin deputaților României, aspecte incompatibile cu statul de drept și democrația constituțională. În acest sens se susține că, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
constituționale privind procedura de examinare și adoptare a legilor, cât și obligațiile constituționale ce revin deputaților României, aspecte incompatibile cu statul de drept și democrația constituțională. În acest sens se susține că, în procedura de examinare și adoptare a legii criticate, Camera Deputaților a încălcat atât dispozițiile constituționale privind obligativitatea deciziilor Curții Constituționale, afectând libertatea cetățenilor, dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, cât și procedura de examinare și adoptare a unei
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
în acord cu dispozițiile Constituției. Astfel, se susține că o lege organică, aflată într-o procedură de urgență, nu poate fi adoptată decât în condițiile prevăzute expres și detaliat în Regulamentul de organizare și funcționare al Camerei Deputaților. Or, legea criticată a fost examinată și adoptată într-o procedură ad-hoc, neprevăzută de Regulamentul de organizare și funcționare al Camerei Deputaților. În aceste condiții, se susține că deputații și-au exercitat mandatul cu încălcarea dispozițiilor Regulamentului de organizare și funcționare a
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nr. 96/2006 raportat la art. 235 alin. (1) din Regulamentul de organizare și funcționare al Camerei Deputaților, precum și a prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 16 alin. (2) din Constituție. ... 20. În concluzie, se susține că legea criticată a fost analizată în mod formal de Camera Deputaților, aceasta ignorând atât prevederile Constituției, cât și cele statuate de Curtea Constituțională, însușindu-și, prin votul majoritar al deputaților, forma proiectului de lege propusă de Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor art.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
de neconstituționalitate intrinsecă se susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 17 [cu referire la art. 139^1] din legea criticată pentru motivele ce urmează. Având în vedere considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 26 din 16 ianuarie 2019 și faptul că textul criticat face referire la „date și informații privitoare la săvârșirea unei infracțiuni“, se susține că acesta extinde competența Serviciului Român de Informații dincolo de competența care îi revine potrivit art. 119 din Constituție, în condițiile în care textul de lege criticat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
criticat face referire la „date și informații privitoare la săvârșirea unei infracțiuni“, se susține că acesta extinde competența Serviciului Român de Informații dincolo de competența care îi revine potrivit art. 119 din Constituție, în condițiile în care textul de lege criticat se referă la orice infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare, iar nu numai la infracțiunile contra securității naționale. Sub acest aspect, se susține că textul de lege analizat încalcă prevederile art. 119 raportat
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
2019, nr. 55 din 4 februarie 2020 și nr. 55 din 16 februarie 2022, nerespectânduse astfel prevederile art. 147 alin. (4) din Constituție. Totodată, se susține că introducerea în Codul de procedură penală, prin art. I pct. 17 din legea criticată, a art. 139^1 s-a realizat fără o reglementare adecvată a garanțiilor procedurale în materie penală și fără a fi însoțită de un ansamblu de norme care să permită contestarea legalității acestora în mod efectiv. Prin reglementarea posibilității conferirii calității
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
claritate și previzibilitate prevăzute de Constituție. De asemenea, reglementarea propusă nu a avut în vedere nici ipoteza în care este analizată legalitatea mandatului de către o instanță inferioară celei care a autorizat activitățile de culegere de informații. Textul de lege criticat prevede că legalitatea încheierilor și mandatelor emise de către judecătorii instanței supreme va fi supusă verificării judecătorilor de la instanțele inferioare, contrar dispozițiilor art. 1 alin. (5) și ale art. 126 alin. (3) și (4). Se invocă, în acest sens
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
53, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, art. 20 din Constituție. De asemenea, se afirmă că introducerea în Codul de procedură penală, prin art. I pct. 17 din legea criticată, a art. 139^1 permite interceptarea de către Serviciul Român de Informații a avocaților, în cadrul exercitării activității lor profesionale. Din această perspectivă, se susține că textul criticat aduce atingere prevederilor Directivei 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
introducerea în Codul de procedură penală, prin art. I pct. 17 din legea criticată, a art. 139^1 permite interceptarea de către Serviciul Român de Informații a avocaților, în cadrul exercitării activității lor profesionale. Din această perspectivă, se susține că textul criticat aduce atingere prevederilor Directivei 2013/48/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2013 privind dreptul de a avea acces la un avocat în cadrul procedurilor penale și al procedurilor privind mandatul european de arestare, precum și dreptul ca
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
dispozițiilor art. 148 alin. (4) din Constituție. Totodată, întrucât nu oferă suficiente garanții procedurale pentru a asigura respectarea dreptului la viața privată și secretului profesional al avocatului, având în vedere jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, se susține că textul criticat încalcă dreptul la viața privată și secretul corespondenței avocatului, garantate de art. 26 și 28 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, de art. 20 din Constituție. Se arată
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
la viața privată și secretul corespondenței avocatului, garantate de art. 26 și 28 din Constituție și de art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și, implicit, de art. 20 din Constituție. Se arată că textul criticat permite interceptarea convorbirilor și discuțiilor dintre client și avocat, fiind astfel încălcat principiul confidențialității client-avocat, și, totodată, ca urmare a faptului că înregistrările devin probe în procesul penal, încalcă și dreptul de a păstra tăcerea și de a nu se
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
A doua critică de neconstituționalitate intrinsecă are ca obiect dispozițiile art. I pct. 38 [cu referire la art. 345 alin. (1^1) și (1^2)] și ale art. I pct. 43 [cu referire la art. 374 alin. (11) și (12)] din legea criticată. Se susține că toate înregistrările rezultate din activitățile specifice culegerii de informații sunt mijloace de probă clasificate, așa încât majoritatea proceselor penale vor conține probe clasificate, fiind aplicabile, astfel, dispozițiile de lege criticate. Or, în condițiile în care aceste din
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]