2,125 matches
-
științei și a tehnologiei de a ameliora destinul omului și reticențele unora dintre membrii grupului, precum Sauvan, care îi punea în gardă împotriva scientismului, "atitudine intelectuală ce pretinde a găsi în ansamblul cunoașterii obiective actuale suficiente elemente pentru elaborarea unei cronologii per-fect adaptate realității". Dualitate și atunci cînd grupul se descrie ca avînd "multiple apartenențe" și ca fiind multidisciplinar, în timp ce dezbaterea e franco-franceză și anumite discipline, precum istoria, fizica, matematica și multe altele nu sînt reprezentate, sau doar ocazional. Dualitate din
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
armonie cu cerințele de adâncire ale specialității". De aceea criticul a aprobat și adoptat pe rând orice metodă capabilă de a aduce "pe lângă adevărata căldură estetică, mai multă lumină științifică": gherismul, sociologismul tainian, comparatismul, determinarea prin factorul automatic a "personalității", cronologia interioară tip K. Vossler, metoda genetică într-un cuvânt, și-n cele din urmă analiza fonologică, derivată din studiile lingvistice ale lui Grammont și Arta cuvântului (Wortkunst), a lui O. Walzel. Capitolul XXII ECLECTICII. TEATRUL "FLACĂRA" În 1911 apăru sub
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
continuând Baletul mecanic, e un roman-foileton aiuritor, violent senzațional, cu o agreabilă tipologie caricaturală la început. 1907, roman interminabil și neconcludent, îngrozitor de verbios, rămâne strivit de Răscoala lui Rebreanu. Romanul lui Eminescu e o romanțare jurnalistică, de suprafață, a unei cronologii, în care invenția covârșește cu totul autenticul fără vreun rezultat substanțial. La nivel artistic se ridică două nuvele: Adevărata moarte a lui Guynemer și Aranca, știma lacurilor, prima un fel de Atlantidă, a doua mic Königsmark, remarcabile prin exoticul stâncos
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
București, 1998; Sfânt îndârjit, București, 1999; Scrisori către părintele Niculae, București, 2000; Capul și pajura, Botoșani, 2001; Maranatha, București, 2001; Ghiaurele, București, 2002; Îngerii îndepărtați, București, 2002; Epistolar târziu, București, 2003; Puntea suspinelor și închisoarea, Slatina, 2003; Viața la zi. Cronologia unui amalgam, București, 2003. Antologii: Limbă, literatură, stil, București, 2001. Repere bibliografice: Nichita Stănescu, De Aurelian, de Titu și de Dumitrescu, LCF, 1981, 30; Nichita Stănescu, Stare a poetului tânăr, SLAST, 1981, 5; Dan Grigorescu, Un poet, SLAST, 1983, 29
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
inerente acestui tip de demers care se folosește de doar două coordonate majore: modalitatea în care este receptat curentul postmodern perspectivă pozitivă sau negativă și coordonata temporală, diagrama elaborată de Rose oferă o imagine cuprinzătoare asupra postmodernismului, cel puțin în privința cronologiei sale textuale. 1.2. Postmodernismul filosofic. Scenariul francez 1.2.1. De la poststructuralism la postmodernism Poststructuralismul reprezintă o mișcare în filosofia, teoria literară și în științele sociale ale sfârșitului de secol XX, și este în mod particular legat de lucrările
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rămâne în modernitate, dar de a-i transgresa paradoxurile, devenind astfel un "modern tulburat", care încearcă să redescopere tradiția și cultul discernământului 87. Subliniind dificultatea dată de neclaritățile modernismului românesc în elaborarea unui veritabil postmodernism, Ion Bogdan Lefter propune o "cronologie recentă" în domeniul literaturii: 1. după Macedonski, literatura română se stabilește într-o "structură modern(ist)ă globală"; 2. în anii '60-'70, modernismul românesc este practic uzat, epuizat, devenind "o structură în curs de închidere, de istoricizare"; 3. "cu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Această situație se recunoaște în stilul arhitecturii postmoderne, care recurge des la bricolaj, la "citări" din epoci sau stiluri anterioare. Aici "post-" introduce sensul succesiunii, al diacroniei, indicând "ceva asemănător unei conversiuni: o nouă direcție după cea precedentă"156, în timp ce cronologia lineară este o idee tipic modernă (Lyotard afirmând în numeroase rânduri că nu aceasta trebuie să fie interpretarea postmodernismului, în termeni periodizatori). A doua notă vede în "post-" o despărțire de principiul progresului general al umanității, simbolul eșecului proiectului modern
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
2005. 88 Ion Bogdan Lefter, "Secvențe despre scrierea unui "roman de idei", în Caiete critice, pp. 138-152 sau în Postmodernism. Din dosarul unei "bătălii" culturale, ediția a II-a, adăugită, Editura Paralela 45, București, 2002, pp. 15-48. Menționăm că în cronologia utilizării termenului postmodernism la noi, Ion Bogdan Lefter consideră că probabil primul care a folosit termenul este profesorul, eseistul și traducătorul anglist Ștefan Stoenescu în prefața "Poemul ca gest" la traducerea din Frank O'Hara, Meditații în impoderabil, Editura Univers
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
coronar (Fig. 8). Activitatea de depunere a predentinei de către odontoblaste și mineralizarea sunt procese continui, zilnice, mai intense până momentul erupției și mai lente după aceea. Ritmicitatea zilnică a dentinogenezei este concretizată la examenul microscopic de liniile lui Ebner. După cronologia dentinogenezei se descriu (Fig. 9): -dentina primară - 80% din masa dentinară, se formează în timpul odontogenezei, până când dintele ajunge în planul de ocluzie. În masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Grigore Alexandrescu vezi și studiul: Introducere În opera lui Gr. Alexandrescu de Mircea Angelescu, Minerva, 1973. * D. Bolintineanu, Poezii, cu o prefață de D. Păcurariu, Minerva, 1971. Pentru repere critice vezi D. Bolintineanu, interpretat de... Cuvînt Înainte, antologie de texte, cronologie și bibliografie de D. Păcurariu, Ed. Eminescu, 1974. * V. Alecsandri: Scrisori, Însemnări. Ediție Îngrijită, note și indici de Marta Anineanu. E.P.L., 1964. Citatele din versuri sînt reproduse din ediția Vasile Alecsandri, Poezii, Minerva, 1974. * Scrisoare către George Bengescu (1888), În
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gustativi de către alimente determină impulsuri care ajung la nucleul gastro secretor din bulb de unde pe calea nervului vag se descarcă impulsuri secretorii pentru glandele gastrice (mecanism reflex necondiționat). Mecanismul reflex condiționat este declanșat de excitații vizuale, auditive, olfactive privind alimentele, cronologia orelor de masă, obiceiuri alimentare. In cursul acestei faze domină mecanismul nervos vagal și mai puțin cel umoral prin gastrină. Secreția gastrică din timpul acestei faze durează aproximativ 1 oră și se eliberează 500 ml de suc gastric pe oră
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
allemande par Émile Laurent et Sigismond Csapo, Paris, Georges Carré, Éditeur, 1895 (http://www.gutenberg.org/). Lukács, Georg, Teoria romanului, în românește de Viorica Nișcov, prefață de N. Tertulian, Editura Univers, București, 1977. Maiorescu, Titu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2005. Masoch, Sacher, Caiete, traducere de Tinu Pârvulescu, coord. Adriana Babeți și Cornel Ungureanu, Editura Polirom, Iași, 1999. Marx, William, Rămas-bun
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Viața Românească", 1921, p. 46. 83 Lectura liricii eminesciene, afirmă Ibrăileanu, ar genera "senzația infinitului, a lucrului în sine, a voinței lui Schopenhauer". 84 Vezi Titu Maiorescu, "Eminescu și poeziile lui (1889)", în Titu Maiorescu, Opere. I. Critice, ediție îngrijită, cronologie, note și comentarii de D. Vatamaniuc, studiu introductiv de Eugen Simion, Editura Fundației Naționale pentru Știință și Artă, București, 2005, pp. 627-648; Mihail Dragomirescu, "Critica "științifică" și Eminescu", în Z. Ornea (ed.), Scrieri critice și estetice, EPL, București, 1969, pp.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
DE EVALUARE SUMATIVA Clasele I-II Aria curriculara: CITIRE-SCRIERE COMUNICARE Domeniul: FORMAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE Capacitate: DEZVOLTAREA EXPRIMĂRII ORALE Lectură după imagine („SCUFIȚA ROȘIE”) Obiective operaționale: 1) Să intuiască fiecare imagine cu ajutorul întrebărilor profesorului; 2) Să povestească conținutul povestirii respectând cronologia întâmplărilor; 3) Să utilizeze cuvinte și expresii noi întâlnite în poveste (scufița, pădurar, bunătăți, duduiau pereții); 4) Să desprindă mesajul educativ al povestirii: cunoașterea consecințelor neascultării persoanelor adulte; 5) Să-și exprime preferință în legătură cu personajele poveștii, motivând alegerea. Prezentarea probei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
întâmplărilor poveștii; utilizează în enunțuri proprii cuvinte și expresii noi; desprinde mesajul educativ al poveștii, răspunzând la întrebările profesorului; își exprimă preferință în legătură cu un anumit personaj, motivându-și alegerea; BINE intuiește imaginile și reda conținutul acestora cu ajutorul întrebărilor profesorului; respectă cronologia întâmplărilor poveștii orientat de către profesor; utilizează unele cuvinte noi în exprimare; răspunde incomplet la întrebările profesorului legate de mesajul poveștii; își exprimă preferință pentru un personaj din poveste. SUFICIENT intuiește imaginile și reda parțial conținutul lor, cu ajutorul întrebărilor profesorului; respectă
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poveștii orientat de către profesor; utilizează unele cuvinte noi în exprimare; răspunde incomplet la întrebările profesorului legate de mesajul poveștii; își exprimă preferință pentru un personaj din poveste. SUFICIENT intuiește imaginile și reda parțial conținutul lor, cu ajutorul întrebărilor profesorului; respectă parțial cronologia evenimentelor, ajutat de intrebari suplimentare; formulează enunțuri pe baza cuvintelor și expreșilor date de către profesor; repeta mesajul poveștii, desprins de către profesor sau de alți colegi. 58 IV.3. FIȘA DE EVALUARE CONTINUĂ A ACIZIȚIILOR LEXICO-GRAFICE ȘCOALĂ SPECIALĂ „CONSTANTIN PĂUNESCU” IAȘI
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
este absurdă și arbitrară, ci necesară și pozitivă, motivată de idealuri ce se impun în mod evident și cu toată autoritatea; pentru întâia dată istoria capătă la români dimensiune și durată spirituală, în care etapele nu mai sunt fixate de cronologia domniilor, ci de idei și de schimbarea lor. Când Gh. Lazăr scria: Iată o epohie noao, o întâmplare strălucitoare, la fel C. Conachi: Un nou veac se deșchide supt ochii noștri , conținutul veacului nu mai este cronicăresc, tradițional. El exprimă
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
prostia din mintea oamenilor, printr-o acțiune dublă: negativă, criticistă pentru trecut, pozitivă pentru viitor, prin noile idei pe care le introduce polemic. Esența Iluminismului european, inclusiv românesc, nu este alta. Aceasta din urmă doar împinge cu un secol înainte cronologia veacului luminos, esența sa rămânând una și aceeași: Viforile nopții observă Heliade-Rădulescu în 1838 au trecut și dimineața rumânimii a răsărit cu soarele cel veșnic ale căruia raze sunt luminile ce încălzesc veacul al 19-lea. Veacul nou, veacul luminat
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
riscurile” pe care le implică asumarea unei investigații extinsă la nivelul unui interval istoric atât de generos - aproape opt decenii de istorie locală. S-ar putea invoca, de pildă, problema depășirii pragului cronologic reprezentat de anul 1918, ce constituie în cronologia clasică momentul de cezură dintre perioadele modernă și contemporană din istoria românilor. La nivelul dezbaterilor teoretice, însă, există și opinii care încalcă acest canon, prelungind modernitatea românească dincolo de anul Marii Uniri. În principal, justificările pornesc de la constatarea faptului că, din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
județ sub indicativul administrativ de comună urbană - în decembrie 1929 orașul a fost ridicat la „rangul” de municipiu, păstrând această calitate până în august 1938, când a revenit în rândul comunelor urbane. Nu ne propunem, însă, să aducem o critică actualei cronologii a istoriei naționale, ci, doar, să justificăm opțiunea pentru alegerea intervalului 1864-1938 drept perioadă a cercetării noastre. Or, principalul argument ține de ceea ce avea să se profileze ca fiind obiectivul major al lucrării noastre - fenomenul apariției și dezvoltării orașului de pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
două hotărîri: să prezentăm în capitole scurte și subdivizate clar, o relatare a istoriei Franței, avînd la sfîrșitul fiecărui capitol unul sau două documente comentate pe scurt, și să includem anexe importante unde se găsesc definițiile din glosar și precizările cronologiei, cartografie și ale statisticii. Dar trebuie mers mai departe și să ne punem întrebări mai de profunzime: istoria aceasta are vreun sens? Multă vreme istoricii au crezut că da. Pentru unii, istoria Franței era istoria acelor gesta Dei per Francos
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dar cea mai mare parte a documentelor sînt posterioare și, deși fac referire la o tradiție mai veche, ni s-a părut preferabil să le studiem în contextul lor galo-roman. În schimb, au fost descoperite mai multe sanctuare a căror cronologie se întoarce în timp la epoca preromană, ca incinta în formă de patrulater de la Gournay-sur-Aronde (Oise) cu o groapă conținînd numeroase oseminte de animale amestecate cu arme rupte sau îndoite, conform ritualului. Descoperirile de obiecte din epoca galică preromană sînt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și cronici le cataloghează după plac. Dar este greu de știut dacă ele au fost considerate ca fiind mai numeroase în preajma anului o mie decît înainte. Și mai ales sîntem departe de a fi dovedit că, în acestă epocă cu cronologii incerte, o proporție semnificativă din populație va fi așteptat sfîrșitul lumii cu ocazia celei de-a o mia aniversări sau mai degrabă comemorări a lui Hristos, în 1033. Cîteva aluzii, foarte rare, la temeri de acest gen le prezintă însoțite
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
la 27 16 74 la 90 10 la 16 (4 la 5) ----------225 la 240 1. Provizorie 2. Scenariul C = creștere puternică. 3. Scenariul A = creștere lentă după statisticile energetice ale ministerelor Industriei, Poștei și telecomunicațiilor și Turismului, ianuarie 1987 CRONOLOGIE În Franța În exteriorul Franței 10000/-6000 EPIPALEOLITICUL -9000 Neoliticul în Orientul Apropiat -6000/-1800 NEOLITICUL -2600 Piramidele egiptene -1800/-700 EPOCA BRONZULUI -1700/-1400 Cnossos în Creta Către -1250 Ramses al II-lea, faraon -814 Fundarea Cartaginei -753 Fundarea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
398 Orașe și sate, 398 Terțiar, primar, secundar, 398 O societate de consum și elitele ei, 401 Declinul luptelor de altădată, 402 O altă cultură, 404 Anexe, 407 Hărți, 409 Genealogii, 428 Președinții Republicii franceze, 435 Tabele și statistici, 437 Cronologie, 450 Glosar, 479 Index geografic, 499 Orientări bibliografice, 509 În aceeași colecție: 1. ***, Ortografia limbii române 2. George Nicolescu, Magia aurului 3. Ioan Oprea, Lingvistică și filosofie 4. Alexandru Husar, Ideea europeană 5. Anton Carpinschi, Deschidere și sens în gîndirea
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]