28,300 matches
-
iar Hölderlin: "ceea ce dăinuie, poeții întemeiază". Justificarea existenței omenești sub forma ei perenă este poetică. De pildă, plasând în plină lumină personajele pozitive moral, și aruncând în umbră pe cele nesemnificative sau negative, precum în Întoarcerea Fiului risipitor, Coborârea de pe cruce. Orbirea lui Samson de către filistini ș.a., Rembrandt face justiție poetică. Justiție poetică face și Rafael în tabloul Transfigurarea: Iisus situat înalt strălucește în lumina intensă, pe când în planul inferior mișună în semiobscuritate o masă de oameni înspăimântați de un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
creștina cu pietre, ci mult, mult înainte. El, Musa ibn Nusayr, nu a legat-o de el pe Omalissan, nu a îngenuncheat-o ca pe o sclavă, nu a făcut din ea batjocura și gloria lui, nu i-a smuls crucea de la gât. Adevărul e că emirul meu a luat-o de soție ca pe o prințesă, i-a pus pe deget nestemata lui Solomon și a plâns-o ca nimeni altul când ea a murit, pentru că a murit, slavă lui
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
modificările urmărite de reforma lui Nikon care a scindat societatea rusă nu doar în plan religios și a schimbat soarta a milioane de oameni pe parcursul mai multor secole: - numele Mântuitorului Isus să fie scris cu doi de I (Iisus); - semnul crucii să se facă cu trei degete și nu cu două, cum era până atunci; - procesiunile de înconjurare a bisericii să se facă în sensul invers mișcării aparente a Soarelui; - crucea cu opt extremități să fie înlocuită de cea cu șase
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Isus să fie scris cu doi de I (Iisus); - semnul crucii să se facă cu trei degete și nu cu două, cum era până atunci; - procesiunile de înconjurare a bisericii să se facă în sensul invers mișcării aparente a Soarelui; - crucea cu opt extremități să fie înlocuită de cea cu șase;cuvântul “alleluia” (Slavă Ție, Doamne! - în ebraică) să fie repetat nu de două ori, ci de trei ori; - cântul religios, cu interpretare la unison, să fie înlocuit de o cântare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
cor și pentru ceilalți participanți la slujbă; delimitarea unui spațiu pentru femei; pridvorul, unde pot participa la slujbă și persoanele care nu au dreptul de a intra în biserică ca urmare a unor încalcări grave ale normelor religioase și moral-sociale; crucea cu opt extremități. În interiorul bisericilor se evidențiază iconostasele, iar pe pereții laterali mai pot apărea picturi și texte reprezentative din biblie. Portul Costumul tradițional lipovenesc a început să piardă din însemnătate și a intrat într-un proces lent de transformare
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pantaloni și se lega la mijloc cu un brâu (pois). Obiceiurile Obiceiurile rușilor-lipoveni sunt strâns legate de sărbătorile religioase, care sunt decalate cu 13 zile, conform calendarului iulian. În strânsă legătură cu credința religioasă, rușii-lipoveni și-au păstrat obiceiul efectuării crucii în aproape orice lucru pe care îl fac. Paștele se sărbătorește în familie, se vopsesc ouăle roșii, se face pască în trei rânduri de aluat simplu, cu cruce deasupra și cozonac. Toate acestea se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
În strânsă legătură cu credința religioasă, rușii-lipoveni și-au păstrat obiceiul efectuării crucii în aproape orice lucru pe care îl fac. Paștele se sărbătorește în familie, se vopsesc ouăle roșii, se face pască în trei rânduri de aluat simplu, cu cruce deasupra și cozonac. Toate acestea se sfințesc în dimineața Învierii, după liturghie și abia apoi membrii familiei se așază la masă. La Tg. Frumos, pe lângă mâncărurile specifice se mai pregătește o mâncare specială numită halodnaia, preparată din ouă sfințite și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Noroc, Pandelică! ULTIMA VÂNĂTOARE Nimeni nu știe cât de tânăr sau cât de bătrân este: viețuitor singuratic, adăpostindu-se prin râpi și hâgiuri, grohotișuri împestrițate de mărăcini, ori strecurându-se neauzit și nevăzut prin desișul de cătină și păducel din crucea dealului. Peri înspicați, argintați de roua strălucitoare a nopții, apar dimineața ca niște semne ale neliniștii, în jurul găurilor, portițelor pe care și le-a deschis singur, mereu adulmecând după pradă, măturând cu coada stufoasă propriile urme, poate spre a le
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
lift. — Eh, zise una mai în putere fără a se adresa cuiva, lasă că-i și mâine o zi, de poimâine să nu mai vorbim... — Făi, Vetuță, se repezi Caterina, să nu uiți mâine să-mi dai șablonul ăla de cruce. — Uit io! Tu uiți, că te-ai ramolit. Vai de sufletul tău de păcătoasă. Liota se stinse. De dincolo de gardul părculețului, un leagăn scârțâia sub vânt. Veni noaptea. Prin luminator se mai auzi o vreme zdrăngănit de cratițe, apoi luminile
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ca vrăbiile. Hai, Veto, se enervă una vorbind cu asfaltul, ce draci oi fi făcând de nu mai vii? — Fa, să știi că nu-i a bună. Asta nu lipsește. Și mai tre buia să-mi aducă și șablonul de cruce pentru colivă... Nu l o fi găsind? zise Caterina lăsând sacoșa de cârpă jos. Cine, fa, Veta să nu găsească? Păi la aia lingi de pe jos, nu alta, așa-i de curat la ea. Auzi, să nu găsească Veta! Păi
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
plângea de-un șold. — Las’ că de re’omatism n-a murit nimenea! Ce? Pă mine nu mă doare? Mă doare, și nu mă mai plâng atâta! Mai dă-o... Doamne iartă-mă... Babele își făcură câte-un set de cruci. — Hai, mergem să vedem ce-i. Se încolonară la lift. — Ete-o pe Florica, râse una, o porni pe scări! Da’ sprințară ești, Florico, azi! — Păi i-un etaj. Până vine liftuuuu... Bocăniră în ușă cu degetele noduroase. Pe partea ailaltă
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
în ușă cu degetele noduroase. Pe partea ailaltă liniște. — Fă, Florico, să știi că nu-i a bună... Că când vine..., te ia pe neașteptate! — Ptiu, ptiu, scuipară babele la unison în sân și-și mai croșetară un set de cruci pe piept. — Io mă duc să-l aduc pe Marian, se hotărî brusc Flo rica. Să vie, că-i bărbat! În mai puțin de un sfert de oră, în suduielile lui nea Marian, ușa cedă din încheieturi. Babalele se repeziră
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
privi corpul care zăcea pe podea. — Măcar să-mi iau andreaua... Babele se mai uitară o dată la corpul trântit pe jos, din care gâlgâia un sânge incredibil de roșu. Oftară și por niră în șir indian pe holul blocului făcându-și cruci. Se opriră la lift. — Fă, Florico, zise Caterina, da’ și Veta asta, măcar dacă lăsa și ea șablonul ăla de cruce pentru colivă. Că mâine-i zi mare, m-aș fi dus și io la biserică să dau de sufletul
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
care gâlgâia un sânge incredibil de roșu. Oftară și por niră în șir indian pe holul blocului făcându-și cruci. Se opriră la lift. — Fă, Florico, zise Caterina, da’ și Veta asta, măcar dacă lăsa și ea șablonul ăla de cruce pentru colivă. Că mâine-i zi mare, m-aș fi dus și io la biserică să dau de sufletul morților... VERIGA LIPSĂ ȘI ORA ABSURDĂ — Ce-i cu tine? Fusese îngrijorat? Probabil. Oricum, asta trebuie că era ideea. Altfel de ce
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de somn și surescitat la maximum. Se bărbieri cu mai multă atenție decât de obicei și cu o spaimă întrucâtva mistică privind lama briciului. Își trase pantalonii și cămașa pe el, își făcu nod dublu la șireturile de la pantofi, o cruce în dreptul pieptului și ieși exact la și zece pe ușa apartamentului, așa cum făcea de opt ani. Ghinionul însă îl urmărea pas cu pas pe dom nul Avram. Deschizând ușa ascensorului, se trezi iar lovit în moalele capului de perspectiva singurătății
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
ea înainte să-și întindă oasele, dar o lăsa întotdeauna pentru a doua zi dimineață, când urma să citească ziarele înghesuite prin coșurile de gunoi de la metrou, pe care le smulgea cu trei degete, aceleași cu care își făcea și cruce, imediat ce se strecura cu ele afară. Ionel, autorul compunerii „Patria Mea“, lucru despre care Plescăială țcăruia îi vom spune de aici înainte Plictiseală, pentru a evita iritarea personajului și dipariția lui voluntară din povestire) nu știa nimic, îi mai aducea
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
cifre și dimensiuni. Mental, omul are nevoie de o formă sau alta de proiecție, de reprezentare, pentru a Înțelege un concept. Putem spune că În lumea voastră simbolul este extrem de important. Fiecare doctrină religioasă are propriul său simbol sau simboluri: crucea, semiluna, steaua lui David, pentagrama etc. Universul de fapt nu are nevoie de aceste reprezentări pentru a exista, pentru că el este o undă vibratorie. Pentru Înțelegerea voastră, putem afirma că În Univers există doar conceptele Pozitiv și Negativ. Dar dacă
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
și teracotă. Stella, sticle, cercuri doage... plăpumi saltele, perne, Flori, scaune, paturi, mese oglinzi, inele, ibrice... doftorii de bătături, săpun de pete, madipolon, ace englezești, mere, portocale, năut, floricele... sacîz... sifoane... ciucalată... smochine, acadele. Tunuri! Păpuși. Belciuge, fonografe, urcioare, bere, cruci... automobile... borangic, țîri, sardele, lămîi. Brînză, urdă, cașcaval. Slănină, roabe velințe. Lopeți căldări, ălbii, copăi... parfumuri, ciorapi, iminei, ghete, cizme, papuci. Piepteni, drîmburi, darace. Cobză, pomadă, clarinete. Numai 40 de bani ocaua de Drăgășani vechi, veritabil. Prafuri de pureci. Curele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
un vraf de reviste în mînă. Face atîta zgomot că apare și mama, Geta, din bucătărie cu șorțul pe ea și mîinile pline de făină. FANE: Ura! A apărut! Am debutat! Am găsit de lucru! GETA: Bravo! BUNICA (Își face cruce): Bine c-a dat Dumnezeu! (dispreț) Șomer de 5 ani. BUNICUL: Ce ai găsit de făcut? FANE: Uite. Aici. În pagina 10. Am trimis la revistă o nuvelă scrisă de mine. Și a apărut. Ăștia plătesc bine. BUNICA (suspicioasă): Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
să explodeze) Adică femei goale?! BUNICUL (rar, explicînd mulțumit): Exact! Adică femei goale!! GETA (bîzîind lui FANE): Ai să faci tu una ca asta! BUNICA (disprețuitoare față de FANE): Mai întrebi?! Nu vezi ce hotărît e? FANE (drmatic, cu brațele în cruce): Da! Am s-o fac! Arta cere sacrificii. GETA (plîngînd jignită): Să te sacrifici tu, nu să mă sacrifici pe mine. Parcă ești de la Guvern. Cînd vorbești de sacrificii, te gîndești la alții, nu la tine. BUNICUL (ignoră reacția lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Tatăl a ieșit). BUNICA: Of! S-a scrîntit bărbatu-tău de tot (ia tabloul abstract, niște dungi trase la întîmplare, pe care Tatăl nu l-a mai agățat și îl pune pe șevalet, îl contemplă cu dispreț și își face cruce). Poftim! Zice că asta-i pictură. Ptiu! EDUARD (intră repede): Săru-mîna! S-a întîmplat ceva? L-am văzut pe tata plecînd supărat. (dă cu ochii de tabloul pus pe șevalet și izbucnește într-un mare hohot de rîs) GETA: Rîzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pînă o să mă satur"; în tabăra etiopienilor se creează panică ("Hauăleu, ce-o vrea ăsta de la sărăcia noastră" se întreabă tuciuria Aso, "Și nu mi-e de neatîrnare. Da s-alege praful de cultura noastră, ne asimilează cît ai zice "cruce-n sîn" o completează Amonaraso), Osiris cîștigă bătălia ("Domnișoarelor, Doamnelor și Domnilor, v-am mai spus eu că trebuie să pui boii înaintea carului" proclamă el în discursul triumfal; cîștigă o bătălie dar nu cîștigă războiul; pînă la urmă este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
a Întrebat unul dintre gropari pe tatăl lui Matei. Coșciugu’ e prea mare, nu Încape În groapă. Mitomanul tocmai Își scotea paltonul și atunci Vasile a remarcat cu groază că pe dedesubt individul purta haine de popă. A făcut semnul crucii peste chipul Învinețit al lui Matei și a rămas pe gânduri. Aveți un fierăstrău? l-a Întrebat pe groparul de lângă el, după câteva minute de reflecție. Îi Îndoiem genunchii și tăiem coșciugul. Asta e... Și și-a scos biblia din
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
făgăduite. Biserica Ortodoxă admite depunerea jurământului în fata magistraților, în cauzele în care o persoană are calitatea de martor. În fața completului de judecată, în conformitate cu dispozițiile art. 119 alin. (3) C. pr. pen., martorul depune un jurământ, cu mâna dreaptă pe cruce sau pe Biblie. Textul jurământului este următorul: „Jur că voi spune adevărul și nu voi ascunde nimic din ceea ce știu. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Referirea la divinitate din formula jurământului se schimbă în funcție de credința religioasă a martorului, completează Codul
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe câmpul de luptă, este urmarea unor operații de război. Art. 429 Folosirea emblemei Crucea Roșie în timpul operațiunilor militare Folosirea, fără drept, în timp de război sau pe durata stării de asediu, în legătură cu operațiunile militare, a emblemei ori denumirii de „Crucea Roșie” sau a celor asimilate acesteia se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani. Art. 430 Genocidul (1) Săvârșirea, în scopul de a distruge, în întregime sau în parte, un grup național, etnic, rasial său religios, a uneia dintre
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]