2,185 matches
-
pe Livia cea adevărată: "Un depozit de cărți..." Cu ce dispreț ba mai degrabă ignoranță agresivă a spus-o!... Bag din nou fisa în telefon și încep să formez numărul lui Don Șef. Vreau să-l invit la un chef crunt, după care să ajungem ori într-un șanț, ori la miliție. Dar înainte de-a începe telefonul să sune, trag de furcă și-mi iau fisa. Nu! Beția nu-i o soluție", îmi zic și plec spre complexul alimentar, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
noianul de dușmani și hărțuieli” <endnote id="(3, p. 44)"/>. Cu zece ani Înainte, În 1882, Încercând să determine trăsăturile „etnico- psichologice” ale evreului, așa cum reies ele din „literatura populară israelită”, Moses Schwarzfeld susținuse aceeași idee, altfel Însă formulată : „În timpul cruntelor persecuții din Evul Mediu caracterul evreiesc s-a oțelit <endnote id="[vezi 538]"/>. Mintea cea vecinic ațintită asupra loviturilor, ce trebuiau evitate, l-au făcut pe evreu mai pătrunzător și mai În stare de a judeca darurile Înțelepciunii ; de a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din cadrul jocului popular de păpuși, text cules de folcloristul G. Dem. Teodorescu, În 1884, din mahalaua bucureșteană Crucea-de-Piatră <endnote id="(23, pp. 141 ș.u.)"/>. În spatele tonului persiflator al snoavei sau al jocului de păpuși se află, de fapt, o cruntă realitate : epoca abundă de documente privind uciderea și prădarea de către tâlhari a evreilor negustori și meseriași care circulau pe drumurile dintre târguri <endnote id="(5, 43, 124)"/>. Aceste crime erau considerate „convenabile”, pentru că - evreii nefiind nici creștini, nici români - tâlharii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prim-ministrul Ion I.C. Brătianu asemăna cu empatie suferințele românilor cu cele ale evreilor, cu ocazia votării Constituției din 1923, care consfințea emanciparea și Încetățenirea evreilor din România : „Poporul român, care a suferit atât, Înțelege suferințele mai Îndelungate și mai crunte ale evreilor” <endnote id="(517, I, p. 117)"/>. Emigrat la București și apoi la Paris, filozoful Emil Cioran (originar din Rășinari, sudul Transilvaniei) acuză criza desțărării. Simțindu-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ști el de acea minune nimic și cum eși afară, Îndată-l tâmpinară niște oameni și, deacă-l văzură că este așa crunt de sânge pre haine, Îl prinseră și-l Întrebă : ce va să fie aceasta ? Iar el văzând hainele crunte [= Însângerate], Îi fu a mărturisi aeve[a] și el minunea icoanei și alergară toți denpreună la puț și scoaseră icoana afar. Iar sângele tot izvorăia den urma hangeriului neoprit, atât cât și apa aceea se făcuse roșie de sânge. O
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
2.200 de suflete existente la acea dată pe teritoriul județului Fălciu (inclusiv orașul Huși) reprezenta cam 3,6 la sută. Un flecușteț care reflectă adevărata pătrundere a curentului bolșevic, profund dăunător, În rândurile oamenilor simpli. O altă recunoaștere a cruntei realități organizatorice se desprinde și din următoarea frază: „(...) eu am luat munca absolut singur, a mai fost scos din producție un tov. care având o situație familiară critică, nu s’a prezentat Încă În activitate. Nu am un colectiv de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aplicării articolului 16 din Convenția de Armistițiu. În aceste condiții vitrege, era foarte greu să se câștige alegerile și așa s-a și Întâmplat Însă, după libertatea cuvântului și a cercetării câștigate după decembrie 1989, a ieșit la iveală adevărul crunt al falsificării nerușinate a voturilor, de-a lungul timpului fiind publicate numeroase documente doveditoare, printre autorii de valoare a unor lucrări „la temă” fiind profesorul vasluian Nicolae Ionescu de la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, doctor În istorie. În raportul din care vom
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
amănunțime arhivele, BPD a câștigat, realmente, Între 44,98% și 47% din voturi iar maniștii, brătieniștii, titeliștii (PSD) și maghiarii ar fi putut lesne constitui un guvern cu o bună susținere parlamentară. N-a fost să fie așa și datorită cruntelor pretenții ale piticului asasin Stalin (1,60 m. Înălțime) care nu voia să scape din mână nici o țară din cele care i-au revenit după Împărțeala frățească pe care a avut-o cu slinosul Churchill. În sfârșit, după această mare
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
și al reacțiunii a venit la cârma țării Generalul Antonescu - unul din galeria marilor scelerați care au Însângerat omenirea (subl.ns.) - și până la 23 august 1944 când glorioasa Armată Roșie a eliberat România de cotropirea armatelor hitleriste, constituie cea mai cruntă și mai neagră perioadă pe care a străbătur-o țara. În fruntea fărădelegilor stă fostul rege Mihai. Astfel, la 8 Noembrie 1940, fostul rege Mihai face o vizită politică la Iași, Însoțit fiind de mama sa Elena, de Antonescu și Horia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
se amestece „foncțiile” deținute de tovarăși. De această tribună nu se puteau apropia decât milițienii, securiștii Îmbrăcați civil și ziariștii verificați la sânge. Uneori, la publicarea articolelor și pozelor de la aceste adevărate probe de megalomanie politică altoite pe o sărăcie cruntă și o exploatare a oamenilor pe măsură, se mai strecurau și mici greșeli transformate de cerberii de serviciu pe presă În mari catastrofe. În adresa nr.63/ 2 septembrie 1965, tocmai o astfel de observație am găsit, ce fusese grabnic
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
sincerele recunoașteri ale neputinței de a conduce o țară „sp’e p’og’es și civilizație”, conform sloganului său de președinte-rege-Împărat-țar-mikado etc. absolut al României, inserate În toată presa națională a anului 1965, când s-a dezvăluit marelui public adevărul crunt că până și zarzavagiii de la sud de Dunăre sunt mai ai dracu’ decât noi În toate domeniile de vreme ce se interzisese de la publicare românașilor servitori ai Puterii orice știre care ar fi scos În față realitatea despre unele produse scoase pe
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
-i plăcuse din poemașul „Îngeri”: „Îl duceau prin oraș/ căzut din cer/ străin pe pămînt/șchiopăta galeș cu piciorul sfînt;/ nu știa să vorbească/ În limba omenească.// Dar așa toți Îl priveau/ cum Îl duce/ să-l urce pe cruce”. Crunta dezamăgire a sărmanului cenzor școlit la aspre cursuri de partid mai lungi sau mai scurte, mai subțiri sau mai groase, unde i-a fost schimbat creierul În totalitate, a venit din constatarea că „În sumarul revistelor școlare nu apăreau lucrări
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cea mai marcantă a familiei ei. Fratele ei adolescent (Paul Dano) se pregătește pentru o carieră de Pilot Supraom (inspirat de Nietzsche, n-a mai rostit un cuvînt de nouă luni), dar pînă la sfîrșitul călătoriei va suferi o deziluzie cruntă. Unchiul (Steve Carell) e un specialist în Proust care tocmai a încercat să se sinucidă după ce s-a văzut învins, atît pe frontul exegezei proustiene, cît și pe frontul iubirii (homosexuale), de un coleg mai bazat. Cît despre tată (Greg
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Capitolul 3. Zilele Revoluției. Război real cu inamic imaginar 3.1. Începutul: "Radu cel Frumos" / 71 3.2. Înarmare și așteptare. 18-22 decembrie / 91 3.3. Militarii și mass-media / 100 3.4. "Sinuciderea" lui Milea / 103 3.5. "O noapte cruntă" în Piață. 22 decembrie / 110 3.6. Chemarea sovieticilor / 119 3.7. Zece zile de harababură în Piață / 122 3.8. Incendiul de la Bibliotecă / 144 3.9. În apărarea microgarnizoanei. Misiuni și diversiuni / 146 3.10. Moartea lui Ceaușescu / 170
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
Pistolul, încărcătorul cu muniție și tubul, în prezența persoanelor (cele amintite) le-am introdus într-un plic mare, care a fost sigilat cu scotch". Cam asta-i, asta spun ei. M. M.: Și-au făcut datoria. 3.5. "O noapte cruntă" în Piață. 22 decembrie S. B.: Suntem pe 22 decembrie 1989. O zi plină. Colonelul Costache este menționat în agenda lui Voinea 21, prescurtat, legat de anumite informații pe care i le transmitea. De pildă, că gurile de metrou erau
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
în Piață s-a murit. Cum puteți ști că unii nu au murit de vreun glonț scăpat dintr-o armă de la unul dintre oamenii dumneavoastră? M. M.: Nu au murit în zona în care eram noi. A fost o noapte cruntă pentru că nici nu am dormit, nici nu știam ce-i. Lumea vorbea: sunt teroriști, sunt diversioniști. Mă duceam la telefon și Comandantul Diviziei spunea: "Băi, vezi că sunt teroriști și diversioniști care pun pe tancuri mine, trotil!" Dar unde să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
unul în filozofie și altul în medicină, studenți care comentează detașat cazul de omor, subiectul nevrotic decupează deta- liul care amplifică oroarea. „Dar amănuntele ! (s.n.) Dacă nu s-ar fi găsit prădată, s-ar fi crezut că a fost o cruntă răzbunare, sau fapta nebuniei religioase. În anecdotele despre sectarii iluminați, se povestesc câteodată executări de așa absurdă sălbăticie.” Aceste detaliu este mărit sub același efect de lupă al lui „simț enorm și văz monstruos”. Monstruozitatea actului criminal este transferată deta-
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
aducem aminte, să plângem, să o iubim. Și poate că literele astea trebuiau să fie galbene. Ina Ghilaș Cu ce picior să merg înainte? Cu ce picior să merg înainte? Cu ce picior poți trece mai departe, atunci când cel mai crunt coșmar al tău devine realitate, atunci când cei mai dragi se duc și nimeni și nimic nu-i poate aduce înapoi. Când știi că nu vei mai putea vedea niciodată o persoană pe care ai iubit-o atât, și care
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
rând "mai în față", și pe înserat ne întorceam acasă osteniți, flămânzi, dar cu câteva kile de făină și tărâță, care ne promiteau pentru zilele următoare pâinea cea din Tatăl nostru al rugăciunilor. Pentru a ne mai potoli foamea, atât de cruntă și agresivă, împreună cu sora mai mică, mergeam de câteva ori pe săptămână peste drum de Universitate, unde se instalase o "cantină suedeză" și unde primeam la prânz o linguriță de untură de pește și o supă de mazăre cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a decis destinul nostru după Războiul de independență, când cancelarul a declarat că "românii la Congres vor fi doar auziți, nu și ascultați", Berlinul care, sub conducerea arhitectului Albert Speer, era destinat de către Hitler să devină o "capitală monumentală". Orașul crunt bombardat și distrus și de aliații occidentali, și de sovietici. Bătălia pentru Berlin, 16 aprilie-2 mai 1945, moment crucial al celui de al doilea război mondial, ultimul refugiu al lui Hitler și apropiaților săi. Toate acestea făceau din Berlin în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
gândeam la sărmanul Prokofiev, ce destin bizar a avut, să revină din exil În Rusia de bunăvoie, crezând naiv că numai „acasă“ se putea Împlini ca artist! În realitate, și-a dat seama curând că a nimerit În cea mai cruntă perioadă a terorii, dar nu mai avea cale de Întoarcere. A murit odată cu Stalin - ce ironie a sorții! În spectacolul debordând de energie al studenților parizieni, părea că amestecul exploziv creat Între fabula lui Gozzi și muzica lui Prokofiev, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
țel până ce, revenindu-le pe jumătate memoria, se stabilesc la forma cutelor Întunecate ale perdelelor de la geamuri, În spatele cărora luminile de pe stradă licăresc În depărtare. Cât de străine de frământările nopții erau palpitantele dimineți ale St. Petersburg-ului, când primăvara acrită, cruntă și tandră, umedă și fermecătoare, expedia gheața fărâmată pe Neva strălucitoare ca marea! Acoperișurile sclipeau. Zloata de pe stradă căpăta o nuanță bogată de albastru-purpuriu pe care n-am mai văzut-o nicăieri de atunci. În acele zile magnifice on allait
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
magic. Ni se prezentau vârfuri banale În locul munților romantici ai lui Lermontov, care Se Înălțau În luminoase zori Precum altare fumegânde, și În timp ce tânărul călugăr Îi povestea unui tovarăș de izolare lupta lui cu un leopard - O, aveam o Înfățișare cruntă! Eu Însumi leopard, sălbatic și cutezător, La fel de furios ca el, urlam ca el. - o miorlăială Înăbușită se auzea În spatele meu; s-ar putea să fi venit dinspre tânărul Rjevuski, cu care eram coleg la lecțiile de dans, sau dinspre Alec
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
uni să-i steie împotrivă? El trebuie să dovedească Lumii, și încă repede -, că: Nu se poate!". Că El Fatih, Aliotmanul "nu pot fi înfrânți!". Îl cunosc prea bine pe Mahomed, ca să nu știu ce va face. Va jura pe Coran, răzbunare! Cruntă răzbunare! O asemenea rușine nu se iartă, nu se uită, nu se spală decât în sânge! Degrabă se vor scula și vor veni. În primăvara aiasta chiar. Trebuie repede și degrabă să închidă gura celor ce-or striga după unire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
cum că ar fi liberi și neatârnați..." De prea multă inimă rea, Măritul Padișah s-a închis în odăile lui și trei zile și trei nopți n-a mâncat, n-a băut, numai fiere a vărsat și numai gânduri de cruntă răzbunare a clocit. N-a vrut s-o primească nici pe mă-sa, pe Mara Sârboaica, care umbla despletită pe culoarele Sublimei Porți, jelindu-se că "Nicicând, de la începuturile Islamului, nicicând, oștirea otomană n-a suferit o așa rușine, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]