8,691 matches
-
fostului aliat - Rusia - care să aducă atingere supraviețuirii sau integrității teritoriale a României. Mai mult, România adoptă o postură militară ofensivă În vederea atingerii intereselor sale anexioniste, construindu-și și organizându-și armata de așa natură Încât să poată participa la cucerirea obiectivelor militare ce rezultau din obiectivele strategice ale politicii de securitate naționale. Decizia României de a denunța alianța secretă cu Puterile Centrale În 1914 și de a-și declara neutralitatea nu a reprezentat o discontinuitate din punctul de vedere al
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
mai cunoscută scriere a lui B. este Istorie despre Arghir cel frumos și despre Elena cea frumoasă și pustiită crăiasă (1801), o adaptare după Argirus historiaja a scriitorului maghiar Gyergyai Albert, care devine în intenția autorului român o alegorie a cuceririi Daciei de către Traian. Desfășurarea epică a Istoriei... este asemănătoare cu aceea a basmului Prâslea cel voinic și merele de aur, din colecția de mai târziu a lui Petre Ispirescu. Relatarea peripețiilor mezinului împăratului Acleton, plecat pentru a o regăsi pe
BARAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285616_a_286945]
-
opt narațiuni. Cât despre substanță, aceasta urcă din ontologic spre social și spre psihologic. Conturând mai decis personajele decât în trecut, B. reia o temă tradițională a prozei românești, aceea a venirii de la sat la oraș. Conceput ca unul despre „cucerirea” orașului, motivul se îmbină cu romanul puterii, caracteristic deceniului al optulea. Este romanul unei familii și, totodată, un Bildungsroman. Se regăsește aici însușirea de a face ca prin tratamentul parodic - de altfel, mai puțin accentuat decât în Lumea în două
BALAIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285566_a_286895]
-
se poate fixa și acomoda, cu zidurile cetății, Întrucât ar Însemna, prin Închiderea spațială și temporală pe care o impune cetatea, acceptarea fixității, iar În plan simbolic, a morții. Rătăcirea ambulatorie, mersul continuu, specific nomadismului este cel care dă impresia cuceririi timpului, a unui timp raportat la un spațiu nelimitat. În felul acesta este anulată angoasa existențială, sentimentul morții, prin identificarea cu spațiul cosmic nelimitat. Astfel privită problema, nomadismul este „primitivism” numai din punctul de vedere al unei mentalități citadine. Omul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
alături de D. Caselli). Scoate un volumaș de versuri și proză, Ametiste (1897), dedicat lui B. Delavrancea. În Câteva cuvinte asupra poeziei, din „Românul liber” (1896), fără a fi original, C. declara simbolismul artă a aristocrației intelectuale și a viitorului, supremă cucerire a literaturii, caracterizându-l vag prin culoare, imagine, armonie, muzică (cu exemple din Verlaine) și combătând pe Raicu Ionescu-Rion în problema artei angajate. Cugetările sale pesimiste în versuri (Dolores, Tempi passati, Floare de mormânt, Nihil) sunt însă de o facilitate
CANTILLI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286077_a_287406]
-
nu trebuie înghițite pastile în încăperi, aparținând unor lumi iluzorii, trebuie pășit cu grijă în castele de sticlă, învăluite în ceață, pe insule necunoscute pline de verdeață, unde nimeni nu-l mănâncă pe celălalt. Această lume te face să înțelegi cuceririle unor inimi de regi rătăciți pe plaiurile îndepărtate de vânătoare, te vei pierde în soarele după amiezii pe țărmuri de mare, vei afla ascunse salturi profunde în lanțuri de argint ca să cobori vertiginos, până amețești de amplitudinea căderii într-un
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
excesive din anii de dinaintea războiului. Au urmat China, Japonia, Arabia Saudită, Pakistanul. Felix se apropia de India din două părți cu scopul de a o forța pe cea mai puternică și mai numeroasă națiune a lumii să lupte pe două fronturi. Cucerirea Asiei și a Europei s-a terminat în mai puțin de doi ani. Celelalte puteri erau prea ocupate să se ridice din ruine pentru a se întreba dacă Felix avea să se oprească în Asia. Trăiau cu impresia că Amadeo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
au simțit primejdia ce se apropia și s-au unit sub un singur steag încercând să se opună inevitabilului. Dar era prea târziu pentru o unire. Continentele trebuiau să se ralieze sub un singur steag atunci când Felix și-a început cuceririle, dar politicienii au crezut de fiecare dată că împăratului îi va ajunge doar cât a cucerit și că nu va porni alte campanii. De fiecare dată s-au înșelat și de fiecare dată au plătit. America de Sud, Uniunea AmS, s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
resurse importante. Ultima luptă demnă de ținut minte a fost bătălia de pe dealul Săbiilor, în care armatele, rămânând fără muniție, s-au îndreptat una împotriva alteia cu baionetele scoase și cu săbiile în mână. Aici s-a terminat războiul de cucerire a Americii de Sud. Au mai rămas câteva gherile în junglă și câteva grupări de rezistență prin centre urbane sau prin țară, dar și acestea au fost curând eliminate, căci poți face orice când ai sub comanda ta șase continente. Antarctica a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în totalitate la Leverif, iar Europa, Uniunea Centrală a Ministrului, a căzut bucată cu bucată, de la est la vest. Statele nordice au văzut cu ochi buni învecinarea cu Imperiul și, după scurt timp, au decis să facă parte din el. "Cucerirea" Americilor a început din sud. Deși cândva America de Sud a prezentat o mare problemă pentru Felix Amadeo, acum s-a oferit voluntară pentru a reprezenta un cap de pod pentru intrarea în continente. America Centrala a căzut și ea curând după. Ministrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
de numeroase, iar înaintarea, atât de anevoioasă, încât distanțele par să se multiplice. Transportul și hrana armatei capătă proporții formidabile. Invadatorul se vede nevoit să-și construiască propriile drumuri și să și care, ca melcul, proviziile în spinare. Procesul de cucerire nu a început cu adevărat. Quinctilius Varus este guvernatorul unei provincii-fantomă... Oftează înăbușit. Dacă ar pleca acum, ar putea fi acuzat de lașitate. Eventualele represalii nu se vor lăsa mult așteptate. Lui Tiberius Livia i-a salvat de nenumărate ori
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de cinste stă o fotografie a unei celebrități, un adevărat star, dintr-unul din cele mai cunoscute seriale din Marea Britanie. Oricât de ieftină ar părea, e fotografia de care Ben este extrem de mândru, pentru că este vorba despre Laurie, una dintre cuceririle lui. Dar povestea asta o păstrăm pentru mai târziu. Ben stă întins pe pat, mototolindu-și jacheta de la costum, pe care a aruncat-o pe cuvertură când a ajuns acasă de la muncă. Dar e un semn bun: de vreme ce știm, după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
fi insistat să meargă până și la deschiderea unui plic. Alături de Laurie, el s-a amestecat printre oamenii frumoși. Din când în când a trecut chiar pe lângă Sophie și Lisa, ele nici măcar nefiind invitate, ci venind acolo cu ultimele lor cuceriri. Oricum, Ben nici nu le-a observat vreodată, fiind mult prea ocupat să fie prietenul lui Laurie. Și asta, vedeți voi, a fost începutul sfârșitului. „Deci tu ești tipul misterios al lui Laurie“ obișnuiau oamenii să-i spună, după care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), provincia aflându-se, probabil, pentru scurt timp, sub autoritatea fiului lui Mircea, Mihail I (1418-1420). Integrarea definitivă a Dobrogei în sistemul administrativ otoman s-a produs spre sfârșitul secolului al XV-lea, urmare firească a cuceririi de către Imperiul Otoman a porturilor Chilia și Cetatea Albă în 1484 sub conducerea sultanului Baiazid al II-lea19. După anexare, Dobrogea a fost integrată în sangeacul Silistra, la o dată ce nu poate fi stabilită exact. Aceasta făcea parte din vilaietul Rumeliei. Din
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și Don spre a-i îndepărta de gurile Dunării. Nu după mult timp aceștia au revenit în locurile de unde fuseseră deportați. Tătarii încep să se retragă din nou din Bugeac în preajma războiului ruso-turc din anii 1769-1774. Astfel, în 1769, după cucerirea Benderului [Tighina, n.n.] de către armatele ruse, 12 000 de tătari nogai s-au retras în Crimeea. În 1783, după ocuparea Crimeii de către Rusia, o mare parte a tătarilor se reîntorc în Bugeac, iar în 1812, după pacea de la București ce
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
erau ale raguzanilor 48. Raguzanii s-au retras din Dobrogea după declanșarea crizei orientale în zonă. Locul acestora în comerțul din Dobrogea a fost luat rapid de către armeni și greci. Armenii au fost nevoiți să-și părăsească locurile natale după cucerirea otomană, primul oraș dobrogean unde au fost atestați fiind Silistra 49. La începutul secolului al XVI-lea este menționată și comunitatea armenească din Babadag. Armenii s-au așezat și la Constanța, unde au construit o biserică ce a fost părăsită
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
rechemarea reprezentantului său la Sofia și a anunțat guvernul bulgar că armata română a primit ordin să pătrundă în Bulgaria 3217. Printr-o notă diplomatică adresată legațiilor române din străinătate, guvernul român arăta că România nu urmărește o politică de cuceriri, nici zdrobirea armatei bulgare, ci să asigure frontiera din sudul Dobrogei prin stabilirea acesteia pe linia Turtucaia-Bazargic-Balcic. În dimineața zilei de 28 iunie 1913 efectivele armatei române concentrate în Dobrogea, sprijinite cu foc de monitorul "Lahovari", au depășit vechea frontieră
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
românilor, este structurat în două subcapitole și se constituie într-o prezentare succintă a importanței teritoriului dintre Dunăre și Marea Neagră pentru istoria românilor. Astfel, primul dintre cele două subcapitole, intitulat Dobrogea sub dominație otomană, prezintă succint evoluția teritoriului dobrogean de la cucerirea acestuia de către otomani, în anul 1420, până la unirea Dobrogei cu România, la finele războiului ruso-româno-turc din anii 1877-1878. În toată perioada dominației otomane, Dobrogea a asigurat legătura directă cu hanatul Crimeii, furnizor de trupe auxiliare pentru armata sultanului, fiind, în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cuvânt, și ambițiile sale personale. Tatăl său fusese un membru marcant al consiliului municipal din Sevilia, iar printreă strămoșii săi se număra și un guvernator al arhipelagului Panama și un președinte al tribunalului Inchiziției. În plus, bunicul său participase la cucerirea Indiilor de Vest. Numai după ce a venit în Japonia a descoperit că o dată cu sângele de politician a moștenit și un har care-l deosebește de preoții obișnuiți. Nici chiar în fața naifului sau a shōgunului nu devenea slugarnic și mai știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Socotesc că e de datoria mea să mă întorc în Japonia, pentru că vreau să înving una câte una toate piedicile din această țară, ca și cum aș îmblânzi o fiară îndărătnică. Prin vine îmi curge sângele bunicului meu care a ajutat la cucerirea Indiilor de Vest câștigând astfel favorurile regelui Don Carlos. De asemenea, sunt urmașul lui Vasco Balboa, stă unchiul din partea mamei, care a ajuns guvernator al arhipelagului Panama. Făcând cinste neamului nostru, înaintașii mei și-au condus insulele cu vasele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
iar naifu și shōgunul nu sunt încântați de propovăduire. Însă, această stare de fapt nu ne îndreptățește pe noi să ne retragem și să lăsăm Japonia în mâinile credințelor păgâne și ale Diavolului. Propovăduirea și diplomația se aseamănă. Sunt precum cucerirea unui pământ străin. Ca și în diplomație, în munca de propovăduire, trebuie să te folosești de șiretlicuri, să te târguiești, uneori să ameninți, iar alteori să te îndupleci. Eu nu socotesc deloc că asemenea purtări sunt murdare și dezgustătoare dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înfricoșătoare. Ca și cum mi-aș fi zărit într-o oglindă chipul hâd, simțeam picătură cu picătură gustul veninului ascuns în sufletul meu. Poftele mele trupești, furia împotriva iezuiților, încrederea aproape trufașă în menirea mea de a propovădui în Japonia, dorința de cucerire - toate acestea se iveau una câte una din adâncul sufletului meu. Am crezut chiar că Dumnezeu nu va mai asculta în veci rugăciunile și speranțele mele. Aveam sentimentul că Domnul mă arată cu degetul dezvăluindu-mi întreaga urâțenie a ambiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
clatin în credința mea. Am pornit în toată această călătorie din dorința arzătoare de a face din Japonia un ținut al Domnului. Însă, nu cumva această dorință a fost pentru mine un prilej nimerit să-mi îndreptățească pofta meschină de cucerire ascunsă în suflet? Oare în adâncul inimii mele să nu fi fost nici un pic de ambiție că voi deveni cândva episcop al Japoniei ca să mișc după bunul meu plac Biserica din această țară? Iar acum nu cumva Dumnezeu mă pedepsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Încă din tinerețe am fost întrucâtva mult mai fermecat de Pavel decât de cei doisprezece apostoli, de pildă decât de Petru cel iubit de Domnul. De ce? Pentru că acest sfânt are ca și mine o fire înverșunată, o dorință înverșunată de cucerire și o ardoare înverșunată. Și pentru că neajunsurile sale seamănă leit cu ale mele. Din pricina tăriei și înverșunării sale, Pavel a rănit mulți oameni începând cu Petru. Din pricina gândurilor sale neabătute n-a pregetat să se înfrunte cu cei doisprezece apostoli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Dacă stau să mă gândesc acum, mi se pare că Domnul mi-a dat toate aceste încercări ca să mă facă să privesc drept în față adevărul lumii pământești. Mi se pare chiar că trufia, mândria, semeția și dorința mea de cucerire au trăit în mine pentru a mă face să văd adevărata față a lumii, risipind pe nesimțite poleiala care o înfrumuseța. Pentru ca în curând moartea mea să pătrundă Japonia, așa cum moartea Domnului a pătruns cu lumină lumea pământească... Pesemne că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]