2,064 matches
-
și intelectualii ultimii, ca de obicei. Revista se Încheie cu salutul Frăției Scriitorilor Români adresat colectivului de la Europa: „GÎndul nostru să fie Într-un ceas bun... Înțelepciunea strămoșilor noștri să vă lumineze calea, spre Înălțarea Națiunii noastre...” Vă las să cugetați singuri asupra tîlcurilor, dacă mai aveți cu ce, Îmi e destul pentru luna asta, curiozitățile ajung guvernanți, vinovații, nevinovați, nevinovații, vinovați, bandiții Își pun coroane dentare și/sau mortuare de aur platinat, veselia este generală, guvernanții intră-n opoziție, opoziția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
al celorlalte volume. Unii poate că nu agreează acest gen, dar n-au ce face... Le voi pune răbdarea la încercare și vor fi și ei de acord că, decât să stai degeaba și să vegetezi, e mai bine să cugeți la ceva, chiar dacă nu e ceva semnificativ. De mâine voi începe recenzia „Bat clopotele” de Maria-Vera Willinger din Berlin și apoi abia după aceea voi concepe și noul volum. Nu mă rog decât să mă bucur de sănătate și să
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
al statuilor ar fi cam același cu al nostru. Petrache privi cerul. Era limpede și înghețat, ca apa pe piatră. Și stelele începuseră să scapere. — Să nu te miri dacă Judecata de Apoi a statuilor n-o să vină mai degrabă, cugetă, mai departe, Fandarac, regretând, în sinea lui, că discuția asta n-avusese loc în bodegă, să-l pună pe Șofronică pe jar. La urma urmelor, ce sunt statuile dacă nu tot un fel de morți, dar neîngropați ? Așa că, atunci când or
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tortură în mâinile lor. Nu era de ajuns că ne terorizau, ne torturau cu ajutorul unora dintr-ai noștri. Ne torturau chiar cu părți ale trupului nostru care chinuiau alte părți ale aceluiași trup.“ — Ceva nu e în regulă cu mine... cugetă Filip, rotind paharul în mână și privind prin el la tavanul luminat. Am devenit ordonat. Îmi găsesc cu ușurință hârtiile pe birou. Ba n-o să mă credeți, pe unele, mai nou, le așez chiar în teancuri, ceea ce pentru mine, altădată
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
tăie Costică. I-am văzut bine, ce-s chior ? Dar, văzând tresărirea bătrânului, tăcu. Înseamnă că voiau numa’ să ne pună pe fugă... adăugă Coltuc. De ce să se încurce cu unii ca noi... ? — Om fi și noi buni la ceva... cugetă Costică. Tu ești mai nou pe-aici, habar n-ai ce înseamnă să te ducă la secție... — Sunt și ei oameni, insistă Coltuc. — Păi, tocmai că sunt oameni... Cui, pana mea, îi place să spele veceuri și dușumele ? — Nimeni nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
zi de sărbătoare. Și e bine să aștepți la rând, semn de smerenie. Nimic nu se obține de-a gata. Ceea ce ne mântuie e al nostru, ceea ce mă bântuie e numai al meu. — Pe mine nu mă bântuie decât frica, cugetă Ologu. Mi-e frică de polițiști, că mă pun să spăl pe jos la secție. Nu de șmotru mi-e frică, da’ îmi iau cârjele și trebuie să mă tărâsc ca o râmă, ba, mai rău, cu balele alea pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
frunze. Reușise să ajungă până la marginea apei, mâna dreaptă îi atârna în Dunăre până la încheietură. — A fost o întâmplare că l-am întâlnit pe omul ăla, spuse Maca. Puteam să căutăm mult și bine. N-a fost doar o întâmplare, cugetă Tili. El a murit fără ca noi să aflăm. Ne întrebam unul pe altul dacă am primit vreo veste. Până la revoluție asta chiar ne liniștea, dacă n-am auzit nimic însemna că trecuse. Și nu ne scrie, ca să nu ne facă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
plânge de milă. Ți-ai fi imaginat vreodată moartea plângând ? Stătea cu ochii larg deschiși, de parcă cineva îl trăgea în sus de sprâncenele groase, țuguiate pe margini. Nu clipea, așa că pomenirea morții căpăta un înțeles straniu. — E și ea femeie, cugetă Maca. Dacă-i e milă e bine. Te mai lasă în pace. Da’ frumoasă căciulă mai ai ! De când ai început să te încalți pe cap ? Trage-ți într-o zi și galoșul peste urechi, să arăți ca un episcop... — Azi-noapte
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse totuși, plin de remușcări, părintele. Căpșunică adevărată, uite ce culoare are, parcă e piatra de la inelul episcopului. — Tocmai de-aia e bună câte o afurisenie, când se îngroașă mintea. E de folos, ca lipitorile, când se îngroașă sângele. Popa cugetă câteva clipe, privindu-l cu ochi înghețați. Apoi trase aer în piept și se porni : — Afurisit să fii, pe dinăuntru și pe dinafară ! Dădu drumul aerului, cu un șuierat : Na, c-am zis-o ! — Și nici nu-i destul ! Uite
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
spuse, câte o lumânare pentru fiecare. Și, când se stinge, mai aprindem câte una. Așa se cuvine, nu, fiule ? — Eu ziceam despre afurisenia în care te gândești la moarte și vorbești cu ea. — De ce să te mai gândești la moarte ? cugetă popa și, într-adevăr, în starea în care era, moartea părea ultimul lucru la care să se gândească. Moartea vine, oricum, pe negândite. Dar se dezmetici și rămase cu paharul la jumătate : Adicătele... cum ? Să afurisești moartea ? — Tot ce nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
de educație? De ce i se permite să rămână atât de neștiutoare cu privire la cele ale vieții? În cazul de față, se împletesc și se sprijină reciproc o sumă de factori istorici, culturali și sociali. Vreme de secole, creștinismul a inculcat în cugete obsesia, disprețul cărnii neputincioasă și vremelnică. Însă, fără nicio îndoială, acest dezgust față de trup și de sexualitate nu a fost nicicând mai pronunțat ca în prima jumătate a secolului al XIX-lea. La trei veacuri după Contrareformă, religia catolică exercită
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
complet, tânăra femeie încearcă o imensă dezamăgire. Relațiile sexuale dintre cei doi se dovedesc dureroase pentru Anaïs, care-i reproșează soțului ei că este "sensibil în toate cele, dar complet orb în acest domeniu". La urma urmei, ce importanță are, cugetă totuși tânăra soție, care află în această căsnicie "un adăpost, un tihnit ascunziș întunecos și sigur". Hugo, care devenise între timp bancher în domeniul afacerilor, asigură toate necesitățile materiale, ceea ce-i permite tinerei femei să se consacre cu totul scrierii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
un conducător care își impune ideile unui grup de persoane, sugestia le induce o atitudine de supunere ca și cum ar avea de-a face cu o forță venită din interior. Fiecare devine cu ușurință celălalt, execută acte de obicei voluntare și cugetate în felul unui automat. Individul se transformă în membru al unei mulțimi complice și fascinate de plăsmuitorul ei. Masă și conducător se privesc ca într-o oglindă în care fiecare vede întotdeauna imaginea celuilalt. Ridicați masca conducătorului și veți descoperi
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lipsiți de respect și nepoliticosi; 7. judecata lui Solomon - trebuie să se stabilească de comun acord care este pierderea minimă pentru ambele părți. III.3. Comportamentul în timpul negocierii “Trebuie luat în considerare nu numai ce vorbește fiecare, ci și ce cugetă și de ce cugetă astfel.” Pentru facilitarea conflictului, vom folosi persoana a II-a, singular. 1. Trebuie să cunoști tipul de conflict în care ești implicat. 2. Trebuie să conștientizezi cauzele și consecintele violenței și ale alternativelor de violență, chiar atunci când
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
și nepoliticosi; 7. judecata lui Solomon - trebuie să se stabilească de comun acord care este pierderea minimă pentru ambele părți. III.3. Comportamentul în timpul negocierii “Trebuie luat în considerare nu numai ce vorbește fiecare, ci și ce cugetă și de ce cugetă astfel.” Pentru facilitarea conflictului, vom folosi persoana a II-a, singular. 1. Trebuie să cunoști tipul de conflict în care ești implicat. 2. Trebuie să conștientizezi cauzele și consecintele violenței și ale alternativelor de violență, chiar atunci când ești foarte nervos
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
a ușura încărcătura atunci când, în cea mai rentabilă dintre întoarcerile sale de la Constantinopol, Guarino Guarini revenea bucuros și împăcat. Oare ce planuri divine se ascundeau în spatele acestor fapte? Chiar în apropierea țărmului venețian avea nevoie nava să renunțe la balast? Cugeta Tommaso scărpinându-și ceafa și măsurând dintr-o parte-ntr-alta spațiul redus al chiliei. Se oprea din când în când având senzația fizică că se afla între două uragane. Simțea contradicția dar era fericit, cum adesea i se întâmpla
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să-și recunoască minciunile. Își schimbă mereu expresia, se eschivează, acuză, se zbuciumă chinuit de contradicții; cum e cu putință să stabilim dacă într-adevăr a căzut la sânul celei ce domnește peste infern și-i roade facultățile de a cugeta? Au votat în unanimitate și au hotărât să-l supună supliciului menit să-l facă să spună adevărul. A fost întemnițat la izolare într-o subterană zisă a crocodilului, un soi de gropniță înlăuntrul căreia, de sus, temnicerii chitiți să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
putea răni prea mult sensibilitatea celui care s-ar simți vizat de un astfel de proverb. Acest Înveliș artistic, figurat al proverbelor te face să te oprești uneori mai mult asupra frazei, asupra conciziei sau plasticității ei expresive, alteori să cugeți mai mult asupra cuprinsului proverbului, pentru a-i surprinde tâlcul ascuns sau regula de conduită capabilă să dea existenței noastre o orientare valorică superioară. În volumul de față nu ne-am propus să facem considerații de specialitate cu privire la specificul acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai bine Încuiată e aceea pe care o putem lăsa deschisă. Când există Încredere și respect Între oameni, aceștia nu mai trebuie, desigur, să-și cenzureze intențiile sau aprecierile.) „Trebuie să trăim ca și cum am trăi În văzul lumii; trebuie să cugetăm așa ca și cum altul ar putea să privească În adâncul inimii noastre.” (Seneca) Pe unde a sărit capra, sare și iada. (Răul exemplu oferit de unii dintre părinți este urmat cu fidelitate de copiii lor: „Ce a făcut mama și tata
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
prima impresie: „A doua zi de dimineață ideile din ajun rodiseră În mintea lui, așa cum se Întâmplă cu toate spiritele pline de sevă ale căror facultăți n-au fost Încă prea mult puse la contribuție. Lucien simți o plăcere să cugete la noul articol și se apucă de el cu tot avântul. Sub pana lui, țâșniră frumusețile pe care le descoperă spiritul de contrazicere. Avu haz și piper, ba chiar se ridică la unele considerații noi asupra sentimentului, ideii și imaginii
[Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
dragostea ei se păstrase ca în tinerețe” * “Obrazul Vitoriei parcă era un portret neclintit” Caracterizarea făcută de alte personaje: * “Iar se oțărăsc în tine cei șapte draci!” Îi zicea râzând Nichifor * “Mama asta trebuie să fie fărmăcătoare; cunoaște gândul omului”, cugeta cu uimire Gheorghiță * “Munteanca asta de n-ar avea soț, iar eu n-oi fi ovrei și însurat, într-o săptamână aș face nuntă” (dl David) Autocaracterizare: * “Eu sunt cea mai necăjită și mai amărâtă de pe lumea asta, am rămas
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
plantînd într-un atom”5). „Atom” este pus aci nu de dragul rimei, ci pentru a schița uriașa disproporție între vanitățile și posibilitățile umane. „Dorințele nemărginite”, marile planuri egoiste sînt subminate de nimicnicie. E un contrast la care nu se poate cugeta decît cu sarcasm. Așa procedează Dan din „Sărmanul Dionis”. La începutul călătoriei sale spre lună, el se oprește „pe coastele unui nour” pentru a mai contempla o dată pămîntul: „Luă cartea lui Zoroastru, deschise una din file și începu a citi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
reverberații, e declanșator de reverii, îmbată simțurile, devine suport pentru tot felul de gînduri: „Din vremi reînvie basmul, și-mi torn palate iarăși” (Vlahuță)3); „Ce dulce-i cînd doarme în suflet mîhnirea/ Și chinul... alene pe iarbă întins/ Să cugeți la basme... și-n gol necuprins/ Să stai cu privirea” (D. Th. Neculuță)4); „Și-adorm cu gîndul fermecat/ La basmul vechi: Au fost odată/ Trei mîndre fete de-mpărat...”; „Se spune-n basme c a trăit/ Demult, demult pe
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
asta nu-i minciună, pentru că poetul însuși o confirmă: "Îmi place atuncea-n scaun să stau, în drept de vatră, S-aud cîinii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul că-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mîndre, poetice povești. Pe jos să șadă fete, pe țolul așternut, Să scarmene cu mîna lîna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gînduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Gloster), pentru ca întreaga lui viziune / perspectivă asupra suferinței pe care o trăiește să se schimbe fundamental. El va descoperi în Edgar, — observă cu finețe Tudor Vianu, — „concentrarea întregii dureri umane, întreaga umanitate suferindă, pe cei săraci, înfometați și goi, și, cugetând la aceștia, mânia lui dezarmeazăă Scena furtunii din «Regele Lear» se încunună deci cu mila nenorocitului pentru alți nenorociți și, înțelegerea durerii străine, durerea proprie se alină și se transformă. Mânia se potolește. I se prezintă gândul dreptății și al
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]