2,639 matches
-
Ceața și obișnuința”, LCF, 1976, 18; Valentin Tașcu, Ficțiunea ca negare a ficțiunii, ST, 1977, 3; Ulici, Prima verba, II, 22-24; Tudor Dumitru Savu, „Salvatorul”, TR, 1979, 51; Artur Silvestri, Un roman „modern”, LCF, 1980, 15; Mihai Dragolea, Renunțarea la culise, ECH, 1980, 8-10; Iulian Constandache, „Ceainicul de argint”, „Scânteia tineretului”, 1983, 37; Ștefania Melancu, „Ceainicul de argint”, TR, 1983, 47; Popa, Ist. lit., II, 895; Dicț. scriit. rom., IV, 506-507. O. S.
TATULICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290098_a_291427]
-
4; Vasile Chifor, Evocare și atmosferă, T, 1987, 8; Craia, Fețele, 186-190; Z. Ornea, Publicistica lui Teodorescu-Braniște, RL, 1989, 30; Raicu, Descoperirea, 6-33; George, Sfârșitul, IV, 215-220; Teodor Vârgolici, „Prințul”, ALA, 1999, 463; Dicț. scriit. rom., IV, 541-543; Eugen Iacob, Culisele memoriei, II, postfață Valentin Tașcu, Cluj-Napoca, 2003, 183-188. O. I.
TEODORESCU-BRANISTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
privește analiza indivizilor, principalul ei inconvenient rezidă în dificultatea empirică a colectării de date suficiente și corecte pentru conturarea unei imagini clare, complete și veridice referitoare la decidenții politici individuali, în condițiile în care majoritatea unor astfel de informații din culise devine accesibilă doar la mult timp după consumarea evenimentelor, de unde și utilitatea ei mai mult istorică decât predictivă. Mai mult, contextul instituțional și social al adoptării deciziilor de politică externă are adeseori un impact specific asupra deciziilor luate, însă unul
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
el, felicitîndu-se că are - cazul recent - în portofoliul cu materiale o anchetă despre bibliotecile tehnice, acum cînd a început Congresul Sindicatelor. Simțul său de anticipație n-are însă nimic extraordinar, cum ar vrea să credem, ci-i doar dovada frecventării culiselor administrative prin care se colportează sute de zvonuri. Dintre acestea, evident, unele se împlinesc. Portarul de la județeana de partid, bufetiera, măturătoarea, unii funcționari mărunți ar putea, de asemenea, să afirme, ca și G., că au „putere de anticipare”, deși mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cu speranța că cele ce vom relata vor fi în sfârșit auzite de autoritățile competente, care de altfel cunosc o bună parte din fapte, dar care din motive necunoscute întârzie să facă lumină și dincolo de luminile strălucitoare ale arenei, în culisele circului. Adică acolo unde se petrec nu puține fapte care sunt nu numai departe de etica și echitatea comunistă, dar sunt departe de orice etică. Ori de câte ori avem posibilitatea să participăm la spectacole de circ în străinătate, dar mai ales în
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
crezut atunci că, automat, va deveni el președinte. Dar postul respectiv este visat și vizat de Elena Ceaușescu, astfel încât Manea Mănescu va trebui să alunece pe un alt culoar, spre a-l lăsa liber pe cel de la Academie. Manevrele de culise sunt în toi. Totuși, Elena Ceaușescu nu îndrăznește. De ce? Poate pentru că soțul ei și șeful statului se teme de un nou val de tăcută nemulțumire. El trebuie să știe, la această oră, că soția sa este nedorită, ba chiar antipatizată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu reprezintă decât dorința de răzbunare oarbă a regimului împotriva celor ce nu acceptă să ia minciuna drept adevăr sau să se complacă în a aplauda himericele succese ale domnului Ceaușescu, preocupat numai de persoana sa și de jocul de culise prin care să-și introducă în viața politică a țării, în funcții înalte, cât mai multe rude. Se creează astfel o pătură de emigranți interni pe care statul comunist dorește să-i vândă. Ce altceva mai reprezintă sumele ce li
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fostului șef de stat și de denunțarea cultului personalității. Ministrul de Interne a fost acuzat de crime și a fost demis din funcție. Nefiind implicat în aceste crime și abuzuri, am fost promovat în funcție. Am putut observa astfel din culise întreaga scenă a evenimentelor care s-au derulat în toți acei ani umilitori, când microfoanele erau peste tot ascunse în birouri, în dormitoare sau în lavabouri, înregistrând gândurile oamenilor și în cea mai intimă sferă a vieții lor. Principalii rivali
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Armand Călinescu a avut un efect de scizionare a forțelor conducătoare dacă nu pe față, dar în intimitatea fiecăruia din cei care stăteau în jurul regelui criminal. Succesele militare germane, pe de altă parte, au contribuit să accelereze ritmul mișcărilor de culise, pentru a se ajunge la o înțelegere cu Legiunea, care era socotită de toți soluția agreată de germani și care ar putea fi manevrată ușor în interesul camarilei, fiind lipsită de Căpitan și întreg statul ei major din anii 1936
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
evoluția ei socială contradictorie, de la o epocă la alta, prin generații succesive. După 1944, transformările social-politice bruște și dramatice o determină să revină la teatru, de data aceasta ca autoare extrem de prolifică. După piesa Turneu în provincie, inspirată din viața culiselor și concentrată asupra psihologiei duble a actorilor, va trece în actualitatea imediată, țintind, după cum va declara, să transpună dramatic „dezvoltarea deplină a capacității intelectuale și morale a femeii în noile condiții de viață”. Aliniată ideologic, D. propune, într-un moment
DEMETRIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286729_a_288058]
-
este sensibil la un anume tip de retorică, violent autopromoțională, patetică. El instituie astfel o literatură de consum cu două niveluri: primul, al narațiunii secundar -, al doilea, al retoricii. Povestea poate interesa cititorul naiv, retorica, Însă, Îl va subjuga. În culisele acestui spectacol nu se află nimic Însă, afară doar de "sinceritate", o convenție narativă dar mai ales enunțiativă pe care Beigbeder o joacă pînă la capăt: cititorul atent va ști să citească indiferența (cinismul, vulgaritatea, aroganța) afișată a protagonistului ca
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
în 1926 cu George Theodorescu și Adrian Schatz, iar în 1927 cu Paul Constantin și M. Blossmos. Că „revista consacrată exclusiv mișcării cinematografice”, are rubrici specializate: „American Section Cinema”, „Curierul cititorilor”, „Ecouri și informațiuni”, „Anchetă noastră”, „Cronică filmelor”, „Curierul cinefililor”, „Culisele ecranului” ș.a. Aici colaborează și unii scriitori, precum Al. Bilciurescu, Cezar Petrescu, Corneliu Moldovanu, Lucrezzia Karnabatt, Sărina Cassvan-Pas, N. Davidescu, Ioan Timus. La rubrică „Intelectualul și cinematograful” răspund Liviu Rebreanu, Jean Bart, D. Gusti. Se comentează producțiile cinematografice românești Venea
CINEMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286233_a_287562]
-
și omul (69), Pedeapsa cu biciul (70), Ave Maria (72), În faiton (75), iar Mihail Dragomirescu dă un fragment din Știința literaturii. Editorialele relevă o latură inedită a preocupărilor criticului și esteticianului Mihail Dragomirescu, și anume interesul pentru teatru și culisa teatrală, dar mai ales pentru organizarea, funcționarea și moralitatea acestei instituții de artă. C. susține câteva polemici literare: la rubrica „Purgatoriul” se pronunță împotriva revistelor pornografice (10/1923), a picturii lui Marcel Iancu (30/1923), a literaturii lui Ion Minulescu
CLIPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286300_a_287629]
-
de actorie la Conservator. Va alege, cu sentimentul cert al vocației, viața de „comediant”. Având prilejul să asiste la repetițiile conduse de Al. Davila sau de Paul Gusty, prinde gust pentru meșteșugul regiei. Ucenicia și-o face ca regizor de culise, în trupa lui Stănescu-Cerna și în compania de operetă a lui G. Carussi. Tot cam pe atunci (1915-1916), se angajează, pe aceeași funcție, la Teatrul Național din București. Elev, la Botoșani, al Școlii de Ofițeri de Rezervă (1916), va fi
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
fiind rănit. După încheierea păcii, în 1919, contactul cu teatrul se reia firesc și A. participă la turneele prin țară ale unor trupe conduse de Zaharia Bârsan și de Ion Manolescu. Scurt timp, la București, e din nou regizor de culise în compania Bulandra și la Teatrul Excelsior. Din 1919 până în 1926 a făcut parte din colectivul Teatrului Național din Cluj, proaspăt înființat; în 1925, primește învestitura de director de scenă. În urma unor conflicte, va reveni în capitală, unde - exceptând stagiunea
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
din Olmedo, București, 1949 (în colaborare cu Aurel Baranga); N. V. Gogol, Revizorul, București, 1952 (în colaborare cu Gabriela Leonte); Jean de Beer, Fiica omului, București, 1958; Aleksis Kivi, Cei șapte frați, pref. Modest Morariu, București, 1963. Repere bibliografice: Gaby Michailescu, Culise și reflectoare, București, 1937, 27-37; Aurel Baranga, Scriitorul și regizorul, CNT, 1962, 5; Ist. teatr. Rom., III, 306-308, passim; Amza Săceanu, Fața nevăzută a teatrului, București, 1974, 97-102; Mircea Grigorescu, Cheia succeselor lui Sică Alexandrescu, TTR, 1974, 9; Massof, Teatr
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
drept mijloc de propagare a ideilor sale. Planul inițial, "răzbunarea" în plan fictiv, devoalarea alegorică a faptelor și a motivațiilor lor sunt ținte atinse încă de la jumătatea cărții. După aceea, autorul se poate deda spritului ludic, se poate amuza, din culise, își poate lăsa discursul să curgă firesc, fără preocuparea de a mai susține o teză. Finalul este el însuși preciptat, conflictul se rezolvă în urma unor intervenții alogene, străine de colcăiala tensionată a intrigii. În numai două rânduri, un cercetător atent
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
jiganiile să numiia"15. Personajul este precedat, prin urmare, de o bună faimă a științei sale: el aparține unei elite nu prea numeroase a înțelepților (alături de Brehnace, Șoim), cazuri rare într-o lume a vicleniilor mărunte și a jocurilor de culise. Tocmai din această pricină Vulpea se hotărăște să-l piardă: ea știe că Lupul nu poate judeca eronat întreaga situație, prin urmare, nu ar avea de făcut decât să-l determine sau să-l constrângă cumva să-și dea în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
alor săi, cu riscul de a deveni un paria, un renegat, Șoimul nu ezită să se transforme într-un avocat al Inorogului, dar nu unul care să apeleze la mijloacele specifice lumii corupte din care provine, la sforării, jocuri de culise, intrigi, ci unul care are o încredere oarbă în forța de a se impune a adevărului; el afirmă, oricui, direct, că dreptatea se află de partea fostului inamic, fără a reuși, doar prin asta, să își câștige foștii supuși de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
său: în această lume a bestiarului cantemirian, care este una a rapacității, a lăcomiei, a dorinței de putere și chiar a prostiei arogante, cei dedați studiului sunt rejectați către margine ca incomozi; ei deranjează planurile celor puternici, tulbură jocurile de culise și deconspiră intrigile murdare. Nu e o lume care să aprecieze rațiunea, mintea modelată de cultură, ci una care favorizează viclenia primară, instinctuală. Să revenim însă la intervenția Ciacalului: pentru început, el sfidează decizia unanimă a celor mulți și rostește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ei trebuiau să mai îndeplinească două exigențe: să se confrunte cu dureri fizice insuportabile (imposibil de controlat prin produse farmaceutice standard), mai apoi starea lor psihică să fi suferit grave avarii datorită depresiei, anxietății, insomniei etc. Fără a pătrunde în culisele tehnice ale terapiei psihedelice, prezumăm că ea a fost utilizată cu impecabilă probitate și rigoare științifică, iar rezultatele sunt cu adevărat surprinzătoare. Și anume: s-a modificat concepția despre viață a pacientului, cu formarea unei noi scări axiologice și s-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Violă, în Talking States: A Theory of Diplomacy, analizează comparativ două tipuri de diplomații: tradițional diplomacy (diplomația tradițională) și conference diplomacy (diplomația de conferințe/prin conferințe internaționale),41 pe lângă aceste categorii fiind menționate și alte tipuri: quiet diplomacy (diplomația de culise/discretă), big stick diplomacy (diplomația care utilizează forță/"a mării bate"), shuttle diplomacy (diplomația de transfer sau prin intermediari).42 Conform acesteia reprezentarea bilaterală permanentă constituie esență diplomației tradiționale, care vizează interacțiunea statelor prin intermediul ambasadorilor permanenți și/sau a funcționarilor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
muncitoare, nivelul de viață al oamenilor muncii în lumea capitalistă este în general mai scăzut decât înainte de război”. La astfel de reuniuni internaționale exista obiceiul ca, atunci când o delegație avea obiecții majore, să fie supusă unei „munci de lămurire” în culise, activitate la care participau nu liderii mișcării - pentru a nu da impresia de exercitare a unor presiuni - ci delegațiile partidelor frățești. într-o astfel de acțiune au fost angrenați în noiembrie 1957 și reprezentanții PMR. în întrevederea care a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
luat numeroase măsuri menite să le consolideze controlul asupra țării, într-un referat întocmit de Corpul Detectivilor în aprilie același an se nota că, în pofida arestărilor, elementele active legionare nu erau știute, recomandându-se oficiilor polițienești să aibă în vedere „culisele conspirative ale organizațiilor prohitleriste”. Rațiunea existenței unei rezistențe progermane în România a încetat, logic, o dată cu capitularea fără condiții a Germaniei. Grupurile înarmate de legionari renunțaseră la o acțiune violentă, rămânând în „expectativă armată”. Cu toate acestea, în primăvara anului 1945
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
libere de arme nucleare `n Balcani, lansată `n septembrie 1957 de Chivu Stoica, președintele Consiliului de Miniștri al RPR. Pentru mai multe amănunte despre această dispută din PMR, vezi volumul editat de Alina Tudor și Dan Cătănuș, O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron Constantinescu și Iosif Chișinevschi, 1956-1961, Editura Elion, București, 2001. ANIC, Fond CC al PCR, Cancelarie, dosar nr. 62/1957, f. 4. Ibidem, f. 9. Ibidem, f. 9 verso. Ibidem, f. 10. Ibidem, ff. 10v-13v. Ibidem, f. 11v. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]