4,021 matches
-
dătorii, proletariatul de scribi au pus mâna pe țările românești. Fiecare constituție ca lege fundamentală a unui stat are drept corelat o clasă mai cu samă pe care se 'ntemeiază. Corelatul constituțiilor statelor apusene este o clasă de mijloc, bogată, cultă, o clasă de patriciani, de fabricanți, industriași care văd în constituție mijlocul de a-și reprezenta interesele în mod adeguat cu însemnătatea lor; la noi legea fundamentală nu-nsemnează decât egalitatea pentru toți scribii de a ajunge la funcțiile cele mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
decât gălăgia voastră muribundă, de care-am fost întotdeauna scârbită și pe care acum trebuie s-o urăsc... acum la întruparea sfârșitului. (Herrmann suspină) DOAMNA WURM: Dar dumneavoastră sunteți o adevărată señora... ca mine, chiar dacă dumneavoastră sunteți bogată și cumva cultă. Dar le cam beți... și le fumați... și ați îmbătrânit. Eu nu beau, bineînțeles că nu fumez și am îmbătrânit de asemenea... DESIRÉE: Fiecăruia-i vine rândul la bătrânețe, când apucă să trăiască mai mult. BIANCA: E întotdeauna un teatru
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
adevărat invitat, dar fiecare a băgat în el... mai înainte să poată lovi ca lumea mai departe.... SCHWEINDI: Partea filozofală este în cel mai înalt grad sau cel puțin treaba domnului Jürgen și a umilei mele persoane. Noi suntem oameni culți, Karli, noi suntem pedagogi personali... de aceea mi se ridică o grămadă de probleme ca să am de a face cu granița subumană a educației voastre. KARLI (obosit): Pâine e o bucată de rahat... (Cârciumăreasa îl pocnește cu oasele de la coaste
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Președinte Și Președintele și-a escrocat trupul de apă cu zece metri Și restul de nouăzeci împroașcă rahat despre asta Și Foamea, Foamea taie și taie, Și pământul pute Toți cei unmetrușaptezecișicinci de centimetri de măsură militară Natura cu adevărat cultă are nevoie de adevărata Militărie Și Dumnezeu folosește oamenii cu adevărat militarizați Și nici un om umflat cu aer nu știe mai ales Mai ales Ce poate să fie aia un Militar Căci Militarul este Lumea militară ca Lume. Am putea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
este „un studiu al efectelor devastatoare pe care dragostea le poate cauza”233. „Originalitatea Elegiei este evidentă dacă se ia în considerare, în ciuda profunzimii analizei medievale asupra dragostei, raritatea textelor scrise din punctul de vedere al unei femei. Fiammetta, fiind cultă, se adresează altor doamne literate, astfel încât ele să o compătimească și să învețe din greșelile ei. Acestă formă epistolară reprezintă o interesantă anticipare nu doar a doamnelor învățate cărora le este dedicat Decameronul, ci și a eroinelor îndrăgostite de mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
este „un studiu al efectelor devastatoare pe care dragostea le poate cauza”233. „Originalitatea Elegiei este evidentă dacă se ia în considerare, în ciuda profunzimii analizei medievale asupra dragostei, raritatea textelor scrise din punctul de vedere al unei femei. Fiammetta, fiind cultă, se adresează altor doamne literate, astfel încât ele să o compătimească și să învețe din greșelile ei. Acestă formă epistolară reprezintă o interesantă anticipare nu doar a doamnelor învățate cărora le este dedicat Decameronul, ci și a eroinelor îndrăgostite de mai
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
o treabă care are nevoie de aceeași răbdare ca În cazul Învățării unei limbi noi, pentru că, la urma urmei, despre asta este vorba: să Înveți să citești lumea altfel. IV. Limbajele eșuatetc "IV. Limbajele eșuate" 1 Martha și George sunt culți, ironici, ingenioși și căsătoriți. Au nevoie să trăiască Împreună pentru a se dedica muncii minuțioase de distrugere reciprocă. Acest lucru Îl relatează Edward Albee În opera sa Cine se teme de Virginia Woolf? E povestea unor inteligențe eșuate, consumate de
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
Bârlad. Deci, atenție! Liga Culturală Bârlad a avut mai întâi o revistă - un Buletin. * Foaia „Medicul Țăranilor Foaia „Medicul țăranilor, apare în septembrie 1923, sub direcția dr. Veiner. „Este o reclamă fără seamăn pe care un medic, profesionist liber și cult, înțelege să o pună la îndemâna păturilor țărănești în special”, apărută de două zile, nota Naționalul nr. 6 din 15 septembrie 1923. * Foaia Băncei de credit mărunt Foaia Băncei de credit mărunt din Bârlad apare cu numărul 1 în iulie 1926
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
distrugerea primului templu și Incendierea și distrugerea templului, fără autori, iar în jargon Kinos: versuri de Jzchaki. Prețul benevol pentru F.N.(Fondul național). După spusa lui Adolf Axelrad mai tot numărul era scris de institutorul Iacob Sircus, fiul bătrânului institutor cult P. Sircus, iar poeziile lui Ifremia, ca și Ilinos, de profesorul Israel Kunovici, colaboratorul ziarului bucureștean în jargon navaseret (1901 1903), născut pe la 1868, plecat în America în 1904. Apare în românește și jargon evreiesc. * Noul Timp Noul Timp, apare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
să rămână pildă vie tuturor bârlădenilo r.” (G.V. Botez din revista Țara de Jos, nr. 4-6 iulie - septembrie, 1924.) * Scopul luptei politice și profesionale a profesorului Ion Popescu a fost ca „România să devină unită cu t oate părțile ei; cultă și civilizată de la o margine la alta, ta re și fericită, spre a‐și recupera cu o oră mai înainte cuvenitul ei loc între națiunile cele mai valoroase ale Europei”, scria Semănătorul” la 6 decembrie 1870. Iar ziarul Paloda din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
parfumul timpurilor, ci și multe surprize, delectându-ne cu stilul ei alert, stăruitor uneori, cu reluări și memorări. Deși cu multe capitole, cu trimiteri către oameni și zone de interes, cartea este un mozaic care încântă, place, educă, face memorialistică cultă, la obiect, cum numai maestrul C.D. Zeletin încearcă și reușește de fiecare dată. ☼ Reviste apărute la Bârlad 244 Academia Bârlădeană Academia Bârlădeană, revistă trimestrială de cu ltură este editată de Societatea culturală „Academia Bârlădeană”, începând cu 1 martie 1994, redactor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
o noutate că demisia morală, un ritual degradant fără îndoială, s-a banalizat la noi: îl consemnăm, dar nu-l marginalizăm, nu-l descalificăm printr-un tir concentrat, relevant, de presă. De ce avem o promiscuitate vinovată în zona păturilor mai culte? Răspunsul e simplu: pentru că nu am ales grâul de neghină, cum ar fi trebuit. Dacă întâlnim printre intelectuali o asemenea devălmășie, ce să vorbim de deruta și de confuzia din sânul poporului!... Ar trebui apoi consemnată o categorie mai puțin
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
ci a avea o atitudine cumpătată. A fi echilibrat, nemuncit de impulsuri paroxistice, înseamnă a te afla în zona unde începe reflecția, acolo unde te poate încolți ideea. Starea de echilibru este o caracteristică a persoanelor care gândesc, a persoanelor culte. Noi, basarabenii, avem nevoie de o stare de echilibru pentru a ne obișnui să gândim. Pentru a reflecta pe marginea realității și a alege binele de râu. Pentru a ne întoarce, în definitiv, cu fața spre frumos. Un lucru cunoscut
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
e politice Coordonatorul colecției este Laurențiu Vlad Cătălina Mihalache este cercetător la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" al Academiei Române și lector asociat la Facultatea de Istorie a Universității "Al.I. Cuza" din Iași. Este autoarea lucrării Școala și artizanatul. Interpretări culte ale artei populare (ClujNapoca, Editura Limes, 2007) și co-editor al volumului de studii Patrimoniu național și modernizare în societatea românească: instituții, actori, strategii (2009), împreună cu Dumitru Ivănescu. A susținut, în 2008, teza de doctorat Istorie și politici educative în România
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
doar forța bunei povestiri, întotdeauna așteptată de public. Eroul, durata, narațiunea Istoria pare să fie, până la urmă, o poveste a timpurilor. Cu titlu prescriptiv (manualul) sau anecdotic (literatura parașcolară), ea rămâne cea mai abilitată formă de educare a reprezentărilor temporale culte. Firește, în aceste pagini, timpul supraviețuiește prin faptele actorilor săi, cei care întrerup curgerea lui indistinctă și ni-l transmit sub formă de trecut. Misiunea povestitorilor-educatori rămâne deci administrarea cât mai abilă a celor trei mari dimensiuni narative: durata, faptul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Grigore Ureche, op. cit., p. 85). 38 Idem, Istoria Românilor. Manual pentru clasa a IV-a, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991, p. 51. 39 Ibidem, p. 54. 40 Ibidem, p. 55. 41 Ibidem. 42 Ibidem, p. 56. 43 Aceste povestiri culte au fost reluate de atâtea ori încât au ajuns să fie asimilate legendelor "din popor"; vezi, pentru identificarea personajelor Daniil Sihastru și Burcel ostașul sărman căruia i s-a dăruit "movila" pe care o ara varianta lui Ion Neculce, în
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
acțională în care ceea ce contează este stereotipia predicatelor și variabilitatea agenților, executanți ai acestor predicate. Reluînd distincția lui Aristotel din Poetica dintre personaje și acțiuni, Propp inversează relația ierarhică a acestor două instanțe constitutive ale povestirii; dacă în discursul literaturii culte personajele sînt esențiale conform postulatului esențialist-umanist al acestui tip de discurs, la Propp acțiunile devin fundamentale: "funcțiile sînt foarte puține la număr, iar personajele foarte multe. Ceea ce explică de ce basmul poate fi pe de o parte uimitor de divers pitoresc
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cel mai apt să tranșeze și să convingă toate spiritele, este narațiunea completă" (A. Thierry, apud R. Barthes). Conform triadei semiotice: sintaxă/semantică/pragmatică, pledăm pentru o modelare ternară a obiectului basm (ca text generic pentru obiectele textuale modelabile: literatură cultă apsihologică, genuri mediatice convenționale). Într-o primă etapă se va proceda la segmentarea textului (cf. supra schema narativă greimasiană). În etapa următoare se va furniza reprezentarea matricială a textului la nivelul configurației de personaje (cf. D. Rovența, 1976), prilej cu
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
fi preluată și extinsă de Mihail Bahtin, care va vorbi despre "integrarea bunului străin", adică introducerea parodică a unor elemente împrumutate, într-o literatură națională, din altă literatură națională sau, la scară mai mică, a unor elemente preluate de literatura cultă din literatura populară, cum se întâmplă în ciclul Gargantua și Pantagruel al lui Rabelais. Referindu-se mai detaliat la aspectul umoristic al scrierilor parodice, Tomașevski se oprește și asupra folosirii diferitelor limbaje în situații cu care nu intră în concordanță
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
faptul în sine a fost generat și de anumite condiții "obiective". Fragmentarismul, lipsa datelor biobibliografice suficiente în privința anumitor autori, ba chiar a textelor în cauză sunt tot atâtea elemente de contextualizare transistorică, dat fiind că ne referim la acele opere culte care s-au pierdut (sau a căror existență este, în cel mai bun caz, doar presupusă), deci nu avem în vedere situația cu totul excepțională a creațiilor de invenție și circulație populară, a parodiilor anonime. Merită o discuție suplimentară în
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
cu toate că autorul introdusese și multe figuri ale timpului alături de cele eroice, legendare. Ulterior, tot sub pseudonim: "[...] descrie isprăvile unor țărani și vagabonzi cu adaosuri extrem de tendențioase, în hexametri pe jumătate latinești, însușindu-și în mod glumeț forma solemnă a epopeii culte din acea perioadă (Opus Maccaronicum). De atunci, parodia n-a mai încetat să fie reprezentată în Parnasul italian, uneori într-un mod cu adevărat strălucit"206. Parodia intră, după unii cercetători, în Renaștere prin intermediul facețiilor, care au un statut apropiat
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
coloratură erotică, cu o poantă finală, folosită în chip de divertisment mai mult sau mai puțin urban în conversațiile celor vechi care iubeau într-adevăr produsele gratuite ale unei ironii subțiri"207. Ea împletește elemente ale culturii populare cu infiltrații culte (adesea trimiteri la modele antice dacă nu chiar imitații explicite), pe care le narează la modul umoristic și/ sau satiric, iar rezultatul trece, nu rareori, dincolo de verosimil, fie în sfera fantastică, fie în cea fabulistică. Prezența limbii populare și a
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
al faptelor, exagerând episoadele sângeroase pentru ca "gloria viteazului suveran să rămână neștirbită". Ce s-a întâmplat însă cu această glorie și cât a mai rămas din ea în poemele umaniștilor italieni, vom vedea în continuare... Până să apară prima capodoperă cultă de gen, parodia "era în aer, în clipa în care instituția cavalerească decăzând nu mai reușea să atragă atenția nimănui asupra valorilor pe care le pusese în circulație"216. Luigi Pulci (1432-1484) sparge, cronologic, canoanele, prin opera lui de căpătâi
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
istoriile literare 244. Atât de puternic a fost impactul formației 245, talentului și erudiției unui Rabelais ori Cervantes asupra scrierii anonime de la care autorii au plecat, încât a modificat complet soarta operei (de circulație folclorică, în cazul scriitorului francez și cultă, în cazul scriitorului spaniol), deși aceasta a constituit una la început cea mai importantă dintre sursele de inspirație. La originea celui dintâi volum rabelaisian în ordinea tipăririi sale, Pantagruel, au stat, după unii cercetători, mai multe legende despre uriași binefăcători
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
despre uriași binefăcători circulând, în secolul al XV-lea, în regiunea Lyon, dintre care unele au fost culese și publicate, arborând formula eposului eroic cu uriași. Dar cine și le mai amintește astăzi? Cele două opere, cea populară și cea cultă, purtându-i semnătura lui François Rabelais, au statute diferite și variind în funcție de epoci: dacă la început s-au consacrat una pe cealaltă, opera de autor fiind primită ca o continuare a eposului cu uriași, ulterior cea cultă a depășit-o
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]