2,987 matches
-
obligatorie și dirijată statal în scopul mobilizării naționale constituia armătura care trebuia să dea rezistență morală noii unități naționale germane. Forța creatoare de realități durabile a discursului politic a fost relevată de graba cu care, sub imperiul urgenței declamat de cuvântările lui Fichte, a fost înființat un Birou al Educației în cadrul Ministerului de Interne. Până în 1825, infrastructura educațională prusacă a fost consfințită, statul a preluat întreaga sarcină a administrării procesului educativ, s-au stabilit taxe specifice pentru finanțarea educației, la care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și solidaritatea primară cu Uniunea Sovietică. Este necesară, astfel, deplasarea loialității concomitent cu un transfer al identificării solidare dinspre entitatea de apartenență istorică (statul național) către societatea de referință socialistă (statul sovietic). La aceleași concluzii ajunge și Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvântarea rostită la Congresul învățătorilor din RPR din 10 aprilie 1952, în care liderul comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției între popoare, al dragostei nețărmurite
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a maturizării progresive a Conducătorului. O foarte sumară, dar și foarte relevantă, analiză de conținut a manualului de Istoria contemporană a României relevă faptul că Nicolae Ceaușescu este citat de nu mai puțin de 45 de ori (!) cu diverse expuneri, cuvântări, rapoarte și aprecieri. Cultul textual al personalității intelectuale a lui Nicolae Ceaușescu este la fel de vibrant ca și cultul iconic al personalității sale vizuale. Cultul nominal atinge și el cote impresionante: numele "Nicolae Ceaușescu" apare de 128 de ori în cele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
direcția compatibilizării acesteia cu ideologia oficială. Colaborarea BOR-PCR și biserică-regim (în fapt, aservirea primeia în fața autorităților statale în speranța supraviețuirii instituționale într-un mediu politic ostil) a fost fundamentată doctrinar în Apostolatul social (12 volume publicate între 1948-1976), cuprinzând pastoralele, cuvântările și articolele publicate de patriarhul Justinian Marina (1948-1977). Cunoscut mai degrabă ca "patriarhul roșu", în Apostolatul social Marina a încercat să împreuneze într-o doctrină unitară teologia ortodoxă și teoria marxist- leninistă. Tensiunile funciare și contradicțiile doctrinare dintre cele două
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
vs. p. 8) rezultă dintr-o serie de epurări: eliminarea potretului lui Nicolae Ceaușescu de pe prima pagină (pagina de verso a potretului fiind lăsată imaculată pentru a nu perturba imaginea conducătorului), înlăturarea unei pagini întregi alcătuită din citate preluate din cuvântările președintelui, iar restul de o pagină fiind rezultatul cumulat al unor multiple eliminări punctuale. Cosmetizările superficiale aduse textului reflectă supraviețuirea discursului comunist în regimul postrevoluționar, reprezentând o axă a continuității istoriografiei comuniste care, încetul cu încetul, pe măsura îndepărtării temporale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în călătoria sa de difuziune geografică, granița fizică și simbolică a Rinului. În spațiul cultural german, sub influența unor gânditori precum J.G. von Herder care a introdus potenta noțiune de Volkgeist ("spiritul poporului") și J.G. Fichte cu ale sale hotărâtoare Cuvântări către Națiunea Germană naționalismul a suferit metamorfoza doctrinară completă de la o ideologie individualist-liberală indisociabilă de aspirațiile democratice (i.e., naționalismul liberal britanic) înspre o ideologie colectivist-etnicistă pătrunsă de un spirit autoritar (i.e., naționalismul etnic german). Însă niciunul dintre acești profeți ai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
The Religion of Rabelais. Cambridge, MA: Cambridge University Press. Febvre, L. și Martin, H.-J. (1976). The Coming of the Book. The Impact of Printing 1450-1800. Londra: NLB. Feyerabend, P. (1975). Against Method. Londra și New York: Verso. Fichte, J.G. (1928). Cuvântări către națiunea germană. București: Editura Casei Școalelor. Foucault, M. (1980). Truth and power. În C. Gordon (Ed.). Power/Knowledge: Selected Interviews and Other Writing 1972-1977 (pp. 109-133), New York: Pantheon Books. Foucault, M. (1998). Ordinea discursului: un discurs despre discurs. București
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
curată, ținută în mare ordine, cu o grădiniță în care creșteau flori. Ferestrele dinspre stradă erau deschise și prin ele se auzea o vorbire tăioasă și neîntreruptă, aproape țipată, ca și cum cineva ar fi recitat sau chiar ar fi rostit o cuvântare. Prințul intră în curte, urcă scara mică și întrebă de domnul Lebedev. — Iată-l, îi răspunse bucătăreasa cu mânecile suflecate până la coate, care îi deschisese ușa, arătând cu degetul spre „salon“. În acest salon cu tapet din hârtie albastru-închis, curat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
judecători, că un bătrân trist, fără picioare, care trăiește din munca lui cinstită, rămâne fără ultimul codru de pâine; amintiți-vă înțeleptele cuvinte ale legiuitorului: „Să domnească clemența în tribunale!“ Și, credeți-mă: în fiecare dimineață, aici, ne redă această cuvântare exact cum a rostit-o acolo; astăzi a fost a cincea oară; chiar înaintea sosirii dumneavoastră ne-o recita, atât de mult a îndrăgit-o. Își face singur zâmbre. Și se mai pregătește să apere pe cineva. Sunteți, mi se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
petrecute la 18 decemvrie cu ocaziunea inaugurărei acestei școli și cuprinde discursul-program rostit de maiestrul de conferințe, d. I. Crăciunescu, în fața rectorului Universității, a multor notabilități școlare și-n fața studenților în fine. Negreșit am fost datori să citim asemenea cuvântare, cu atât mai mult că trece de operă a doctorului în litere, a judecătorului de la trib. Ilfov, a profesorului de estetică de la Facultatea din București, a maiestrului de conferințe de la Școala Normală; c-un cuvânt, de lucrare a unei personalități
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că, astăzi cel puțin, nu mai există nici un pretext pentru ca țara să mai sufere dominațiunea acestui partid care, prin imoralitatea sa, a gonit din minister chiar pe capul său, pe îndelung răbdătorul d. Brătianu! Iacă ce mărturisește d. Brătianu în cuvântarea sa cea din urmă și oarecum în testamentul ministerului din 1876! Dar din această cuvântare mai răsare încă o idee: Lupta contra privilegiilor s-a terminat, zice d. I. Brătianu; trebuie acum să organizăm țara și, pentru aceasta, trebuie să
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acestui partid care, prin imoralitatea sa, a gonit din minister chiar pe capul său, pe îndelung răbdătorul d. Brătianu! Iacă ce mărturisește d. Brătianu în cuvântarea sa cea din urmă și oarecum în testamentul ministerului din 1876! Dar din această cuvântare mai răsare încă o idee: Lupta contra privilegiilor s-a terminat, zice d. I. Brătianu; trebuie acum să organizăm țara și, pentru aceasta, trebuie să facem apel la oamenii cei mai onești și mai capabili din toate partidele. Și aci
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
numai astfel guvernul va avea tăria șcl. șcl. După d. ministru de externe, d. T. Roset[t]i a rostit următoarele cuvinte, pe cari le dăm în întregul lor. {EminescuOpXII 186} D-lor senatori, onor. nostru ministru președinte, în scurta cuvântare ce a ținut - după lunga expunere făcută de d. fost ministru de externe Boerescu - printr-un apel făcut la băncile opozițiunii din acest Senat - ne-a cerut ca cu toții, adică și acei din majoritate și cei din minoritate, să exprimăm
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
d. Chițu, era însuși interpelator. Dezvoltarea interpelării d-lui Chițu, destul de lungă deaminteri, a fost aceea ce trebuia să prevază oricine: o complezantă farsă pusă la cale mai dinainte. D. Chițu nu spune, într-un ceas și mai bine de cuvântare, nici o idee pozitivă; d-sa înoată într-o mare de generalități banale, sărate pe ici pe colo cu câte un nu mă uita la adresa guvernului, și a căror concluzie este că guvernul bine a lucrat până acuma în cestiunea dunăreană
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
consultare de câteva minute se procede la alegere și rezultatul votului este acesta: 70 votanți, 8 bile albe, 61 voturi pentru d. D. Brătianu, 1 vot pentru d. Chițu (d. Chițu votase ). D. Dum. Brătianu, ocupând fotoliul prezidențial, ține următoarea cuvântare, pe cât de duioasă atât de naivă, care arată, adânca și legitima d-sale mâhnire pentru maltratările ce a trebuit să sufere zilele acestea: D-lor deputați, balotat, împins, respins de valurile unei mări agitate, iată-mă aruncat pe fotoliul prezidenției
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
alb, până în decembrie 1956, afro-americanii din Montgomery au refuzat să folosească mijloacele de transport în comun, producând astfel pierderi mari companiilor. Momentul culminant al mișcării poate fi considerat impresionantul Marș spre Washington din 1963, când Martin Luther King a ținut cuvântarea sa, "I Have a Dream", și când s-a întâlnit cu președintele J.F. Kennedy. După anul 1965, o serie de militanți afro-americani, impacientați de ritmul lent în care se desfășurau schimbările pe care le urmăreau și revoltați de o serie
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
tot felul ce trebuiau rezolvate fără apel la tradiții, obiceiuri, cunoștinte moștenite. Experiența frontierei era după Turner cel mai bun mecanism de americanizare (în sensul promovat și de metafora creuzetului, adică de omogenizare sub același steag). John F. Kennedy, în cuvântarea sa de acceptare a nominalizării Partidului Democrat pentru candidatura la președinția SUA, rămasă în istorie și ca "The New Frontier speech" (vezi NEW FRONTIER) invoca noi frontiere pe care națiunea americană era provocată să le înfrunte. O frontieră nemenționată de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
națiunii americane, în ciuda diversității de opinii și credințe ale unei societăți pluraliste, multiculturale. Ceremonia de depunere a jurământului de către noul președinte are loc la picioarele Capitoliului, detaliu semnificativ: Congresul american este instituția fundamentală a SUA, garanta democrației. Președintele ține o cuvântare, Inaugural Address, care, în cazul lui Barack Obama în 2009, a avut ca temă o sintagmă din The Gettysburg Address (a new birth of freedom), dat fiind că se împlineau 200 de ani de la nașterea președintelui ce a abolit sclavia
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Inaugural Address (135 de cuvinte) a avut-o primul președinte, George Washington (ținută nu la Washington, D.C., ci la New York). Cea mai lungă (9000 de cuvinte, două ore), în 1841, a fost cea a lui William Henry Harrison. Epuizat de cuvântare și sensibil la frigul de ianuarie, Harrison a făcut pneumonie și a murit la o lună după inaugurare. Printre cele mai memorabile afirmații făcute cu prilejul inaugurării figurează și faimosul îndemn al lui John F. Kennedy, " Nu întreba ce poate
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
că fiecare dintre cele 50 de state SUA are câte un senat și o cameră a reprezentanților, pe lângă forurile federale, mai bine cunoscute). Anul 2004 l-a propulsat pe tânărul politician din Illinois pe plan național. În iulie a ținut cuvântarea de deschidere (keynote speech) la Convenția națională a Partidului Democrat, unde mesajul său s-a bucurat de mare succes. În toamna aceluiași an, a fost în competiție pentru un post de senator din partea aceluiași stat Illinois cu un candidat republican
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Mântuitorul și pentru soarta Ierusalimului (Luca 19, 41) ; Dumnezeu‑Omul plânge impresionat de suferința umană ; plânge, dar oferă și mijloace pentru Înlăturarea ei. O emo‑ ționantă mărturie de iubire din partea Domnului Hristos 68 Suferința și creșterea spirituală este cuprinsă În cuvântarea de despărțire adresată uceni‑ cilor Săi, Înainte de Sfintele Lui Pătimiri (Ioan 15, 16, 17). Pe toți i‑a iubit până la sfârșit (Ioan 13, 1). Domnul acționează cu mare tact, cu multă discreție și delicatețe În relația directă cu cei suferinzi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cei dezbinați, ci În cei uniți cu sufletul se odihnește duhul păcii 113. Dragostea fundamentată pe Hristos este fermă, stabilă și invincibilă și nimic nu o poate Întoarce. Hristos este temei puternic și desăvârșit 114. Același Sfânt al Bisericii, În cuvântările sale Înaripate și Înălțătoare despre prietenie, pune pe seama iubirii duhov‑ nicești această slujire a aproapelui, acest ajutor total dez‑ interesat și plin de iubire genuină pe care Îl dau unii altora frații În credință sau frații În Hristos, Fratele lor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Rituri funerare și elemente de bocet popular stau alături în „plânsul Maicii Domnului”; durerea Mariei capătă proporții cosmice și rezonanțe mioritice. Filoane populare conțin și predicile la Învierea lui Lazăr sau la Duminica Floriilor; motivul „amărâtă turturea” se întâlnește în cuvântarea la Întâmpinarea Domnului. V. știe să umanizeze lumea divină, apropiind-o de înțelegerea populară. În partea a doua a Cazaniei miraculosul hagiografic și extazul religios nimbează protagoniștii „jitiilor” - sfinții, ca instrumente pământene de luptă și jertfă în revelarea adevărului creștin
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
337-346; Atanasie Popa, Texte vechi în Cazania lui Varlaam, MA, 1965, 1-3; Gavril Istrate, Varlaam, CRC, 1969, 1; Ivașcu, Ist. lit., I, 140-144; Pandele Olteanu, Elemente de folclor și de literatură populară din „Cazania” mitropolitului Varlaam în lumina izvorului neogrec „Cuvântările lui Damaschin Studitul”, București, 1969; Pandele Olteanu, Izvoare, originale și modele bizantino-slave în operele mitropolitului Varlaam, BOR, 1970, 1-2; Piru, Ist. lit., I, 96-104; Rosetti - Cazacu - Onu, Ist. lb. lit., I, 114-132; Atanasie Popa, Care este contribuția lui Varlaam la
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
încă foarte mult folosite, dominând probabil adesea ca pondere de utilizare în comparație cu orice altă metodă pentru încurajarea învățării printre adulți, mai ales atunci când avem de parcurs o cantitate de informații într-un timp scurt. Aceasta poate lua multe forme, de la cuvântarea sau prezentarea neîntreruptă în fața unui grup la prelegere-dezbatere ori discurs. Prelegerea are avantajul că îi permite vorbitorului să o prezinte în fața unei audiențe mici sau mari. Din nefericire, stimularea învățării poate fi foarte limitată, în mod particular dacă membrii audienței
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]