534,793 matches
-
din cauza acestor repartiții. Și cîți medici și profesori de mîna întîi n-au ajuns alcoolici de frunte și ratați fără greș fiindcă nu erau făcuți să plece în pribegie... Erau vremuri frumoase, cu filme de Sergiu Nicolaescu, cu stadioane care dădeau să crape la cenaclurile Bardului de cîtă lume se aduna la ele și cu sfinte poezii de amor filial scrise de Corneliu Vadim Tudor pentru Elena Ceaușescu.Și tot eliminînd - mai era și iarnă! - mă trezesc spunîndu-i nevesti-mi: "Du-te
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
dar o să te ajute!" Nu-l văzusem niciodată pe Serviu, nu vorbisem cu el la telefon. Îmi plăceau poeziile lui și știam, vag, că nu era un admirator al acelor vremuri frumoase. Imaginați-vă că se duce ea la Ateneu, dă de Sergiu Adam și îi transmite mesajul meu. Sergiu n-o trimite la plimbare. Avea de făcut corectură la niște șpalți, face corectura cu ea, apoi o ajută. Și în frigul acelei ierni, el și fostul meu coleg de facultate
Un sentiment straniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14584_a_15909]
-
proiect în fața colegilor ziariști, la Vama Veche, pe un sul de hârtie igienică, autorul are o revelație: proiectul nu va interesa pe nici un editor. Și-atunci se gândește să scrie un... "jurnal". Cu care să mai scoată un ban cinstit. ("Dă Doamne bani!" - pag. 10) Personajul principal al jurnalului este chiar autorul. Prin afirmațiile pe care le face, fie despre el, fie despre alții, el își creionează un portret neașteptat chiar și pentru cei care îl cunosc. Sub motto-ul "Caut
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
și visa inaccesibil la o dirigintă, pe care a căutat-o, peste ani, și a găsit-o. "Încă e frumoasă, încă e profesoară. Întoarcerea în timp, încă posibilă..." - pag. 157. La un moment dat, Răsvan Popescu se preface că ne dă cheia: "Jurnalul... O reglare de conturi cu mine însumi. Celelalte personaje sunt mai degrabă figurație." Aici încep problemele acestui așa-zis jurnal. De fapt, cheia este alta. Celelalte personaje sunt, "din întâmplare", foști și actuali președinți, prim-miniștri, miniștri, generali
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
și actuali președinți, prim-miniștri, miniștri, generali, ziariști, oficiali străini etc. Autorul este foarte familiar cu ei, ca un copil. Le vorbește la per tu, îi mustră, îi poreclește, îi maimuțărește, îi ceartă, îi pedepsește, îi pune la punct, le dă calificative, îi beștelește, ca într-un joc cu soldați de plumb sau cu păpuși. Întoarcerea în timp e încă posibilă? Pentru Răsvan Popescu - da. El își crează pe hârtie ("Măcar pe hârtie să-mi scap sufletul" - pag. 276) o lume
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
pus în inferioritate. Conturi pe care nu le-a rezolvat în viața reală și le rezolvă (ar vrea el) în carte. ("Când scriu, aproape că trăiesc a doua oară." - pag. 42). Totuși recunoaște: "Nici pe hârtie nu sunt în stare: dau din aripi, mă salt un metru, cad înapoi..." - pag. 296. Ajunge până acolo încât să instrumenteze căderea unui prim-ministru, probabil drept mulțumire că l-a numit purtător de cuvânt (deși acela fusese informat că el, Răsvan Popescu, n-are
Curiozități frauduloase by Eugen Șerbănescu () [Corola-journal/Journalistic/14563_a_15888]
-
și adânci, dar nu știu ce legătură au cu mult mai puțin speciala realitate cotidiană. Nu neg că la vreun barbecue în suburbiile Washingtonului sau pe marginea vreunui teren de tenis din Maryland și Virginia amicii din sferele politice americane or fi dat înțelegător din cap când o fi venit vorba de atacurile din presa americană. Știu cât de ușor se nasc (dar și cât sunt de fragile) complicitățile născute în politică. Și nu doar în politica românească. Chiar dacă i-or fi transmis
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
așa de calm ca dl. Geonă. Și, mai ales, nu mi-ar fi trecut prin cap să mut în domeniul "mitologiei" deceniile de batjocorire a românilor de către zbirii securității. O fi fost mitologică activitatea Securității... în ce mă privește, nu dau o ceapă degerată pe astfel de declarații, simple răspunsuri-tip clocite de multă vreme în incubatoarele unor vechi mentalități. Și e păcat că un personaj ce ambiționează la o îndelungată carieră politică în România își compromite imaginea în mod copilăresc
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
dezinformare, minciună și nerușinare? întrebarea care-ți vine pe buze este următoarea: nu cumva unii dintre stăpâni țării, care, prin forța lucrurilor, nu aveau cum să participe direct în acțiuni antioccidentale, sunt simple marionete în mâna securiștilor "mitologici"? Poate ne dă un răspuns dl. Onișoru. Să ne prefacem, așadar, că-l credem pe dl. Geoană și să presupunem că occidentalilor, în general, și americanilor în special, le e cu totul indiferent dacă România intră în N.A.T.O. condusă de securiști sau
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
politically incorrect ar fi, afirm: iminenta integrare a României în N.A.T.O. înseamnă nu atât mai multă securitate pentru România (în fond, cine naiba ne amenință - în afara propriei noastre prostii, a tradiționalei leni și a binecunoscutelor tehnici de a ne da cu stângul în dreptul?), cât mai multă liniște pentru Occident. E un târg în urma căruia Vestul primește asigurări că măcar în această parte a lumii va avea liniște. Iar după cum merg lucrurile, n-ar fi exclus ca noi să intrăm într-
În N.A.T.O. se intră pe ușa din spate a Olimpului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14587_a_15912]
-
Festivalului "Zile și Nopți de Literatură" din 20-24 septembrie de la Neptun. Urăm colegilor noștri o viață lungă în noile straie publicistice. *ACADEMIA CAȚAVENCU editează, cu sprijinul Fundației Anonimul, publicația lunară intitulată DECI. În numărul 2 (bine conceput, ca și primul), dăm de o Listă a lui Pleșu. Nu, nu Pleșu de la C.N.S.A.S. Așa că lista nu e de securiști. E de personalități culturale din toate literaturile și din toate timpurile. Revista inițiază cu acest număr o anchetă cu numele Biblioteca de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
a comunicatelor de tot soiul șI descoperă că d-na ministru al Învățămîntului are valențe de Hercule Poirot. La ora la care Cronicarul scrie aceste rînduri chestorul Gheorghe face promisiuni că în cîteva zile îI va prinde pe atentatori. Să dea Dumnezeu, dar dacă într-un asemenea caz, în care au existat martori și în care o bună cercetare a urmelor ar fi trebuit să scoată la iveală de a doua zi identitatea obiectului care a provocat explozia, ancheta are iuțeala
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
revista Amfiteatru. Prin 1984 autorul ardelean a mai "recidivat" cu niște piese de teatru apărute la Deva, și cam atât. Acoperișul fără casă (Editura Semne, 2002) include 19 povestiri scurte (dintre care mai mult de jumătate nu au fost niciodată date la tipar) și cinci piese de teatru, de dimensiuni foarte reduse (unele simple "pretexte dramatice", așa cum le numește autorul). Entitatea care dă titlul volumului (Acoperișul fără casă) se constituie într-un soi de "carte de vizită" a eului auctorial. Obsesiile
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
casă (Editura Semne, 2002) include 19 povestiri scurte (dintre care mai mult de jumătate nu au fost niciodată date la tipar) și cinci piese de teatru, de dimensiuni foarte reduse (unele simple "pretexte dramatice", așa cum le numește autorul). Entitatea care dă titlul volumului (Acoperișul fără casă) se constituie într-un soi de "carte de vizită" a eului auctorial. Obsesiile acestuia se regăsesc la tot pasul, deschizând cartea la întâmplare și alegând pentru lectură aproape orice paragraf. Un "artist" sociofob, o personalitate
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
ipoteze personale drept ferestre și cu o ușă confecționată dintr-un regret mai vechi. Preocuparea majoră pare să se circumscrie receptării actului de creație de către "curioși", adică de publicul larg, de criticii mai mult sau mai puțin avizați. "Amatorii" își dau în fel și chip cu părerea, se împart în admiratori și delatori, unii invocă geniul, alții nebunia, alții teribilismul și dorința de a epata cu orice preț. Vânătorii de simboluri oculte ar putea descoperi un substrat inițiatic al textului, indicat
Aleea debutanților întârziați by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/14590_a_15915]
-
necesitatea unei strategii care să revitalizeze cartea și lectura, totul se transformă într-un haos din care nu mai străbat decât contradicțiile. Pornind de la ceea ce se spune aici se pot alege - previzibil aș zice - trei tipuri de scriitori: cei care dau vina pe minister, economie, televiziune etc.(majoritatea), cei care realizează cât de cât că literatura însăși ar trebui înnoită, dar susținută și de strategii de promovare (cei mai puțini) și cei care n-au opinii foarte clare și care găsesc
Colocvii despre roman by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14592_a_15917]
-
german (sau, mai aproape de noi, de cel al lui Cioran), epistemologia, politică și teoria literară se îmbină în mod firesc, necesar. Analiza subtilă, plină de prospețimea ironiei, uzează deopotrivă de argumentul psihologic și de cel filosofic. Iată, spre exemplu, răspunsul dat de autor ideii isterice cum că poporul român e pe cale de sinucidere: Se zvonește că ne-am sinucide. Că poporul român s-ar autoanula ca popor, că ar dispărea adică. Cu toate acestea, cele ce se petrec în România nu
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
citește cuvântul "dialog" în două sensuri opuse: "unul provenind din dia-logos - dinamică vorbei și a gândirii; celălalt, prin falsă etimologie, din di-alogos - amuțirea reciprocă a gândirii celor doi care își reprezintă opiniile. Voi păstra "dialog" (spune eseistul) pentru cel dintâi, dând celui de-al doilea numele de teatru." Eseurile lui Călin-Andrei Mihăilescu pendulează între aprecierea mucalit-aforistică (vezi Top 10 Reasons for Being Romanian: "1. Your tongue is the most Latin of Slavic languages, the one Adam spoke") și argumentul dezvoltat pe
Caragiale - "Jurnal" exegetic by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14593_a_15918]
-
Marina Constantinescu Toată tragedia petrecută la Moscova nu-mi dă pace, încă. Mă bîntuie și mă chinuie ideea că locul ales pentru o regie sinistră a fost un teatru. Cînd s-a difuzat prima oară știrea că un grup de ceceni a pătruns într-o sală de spectacol și i-
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
sau scenografi, traversez țara sau continentele în lung și-n lat pentru a vedea spectacole și mi se pare că nu se poate trăi altfel. Drumurile mele duc spre teatru. Acolo ficțiunea absoarbe toată ființa mea. Abandonez realitatea și mă dau cu voluptate în brațele poveștii și ale personajelor ei. Cu unele dintre ele aș putea să merg pînă la capătul lumii și să nu mă sfiesc în fața aventurii, a dimensiunilor iraționalului. La începutul săptămînii trecute am văzut cîteva scene filmate
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
unul dintre momentele spectacolului. Se aude o împușcătură și alt soldat apare, agresiv, din culise, cerîndu-le protagoniștilor, cu mitraliera îndreptată spre ei, să coboare în sală. Unul dintre actori are o inerție în reacție preț de cîteva secunde. Nu-și dă seama dacă este o farsă, dacă regizorul a schimbat ceva fără știrea lui. Spectatorii sînt calmi și aproape convinși că așa este mizanscena. Actorul principal este adus de la cabină ca un infractor și alungat de pe scenă în șuturi. Spectatorii cred
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
de pe scenă în șuturi. Spectatorii cred în continuare că se află în convenția spectacolului. Instrumentiștii sînt scoși, unul cîte unul, din fosă și așezați în primele rînduri. Cecenii înarmați defilează în sală, iar publicul murmură ușor. Cînd oare și-au dat seama că sînt prizonierii celei mai teribile realități, că locul soldaților-personaje a fost luat, brutal, de oameni înarmați care le-au aruncat în brațe jocul morții? Crud și adevărat. Că într-o secundă ficțiunea a fost spulberată de răpăitul mitralierelor
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
actorii au fost înghițiți de o altă regie, palpabilă, de dimensiuni uriașe, în care riscul ruletei rusești pulsa în tîmplele tuturor. Că orice nesupunere la noile reguli însemna sfîrșitul. Fără trucaje, fără trucuri. Îngrozitor și imediat. Imagini care nu-mi dau pace: capul întors al unui actor care nu pricepea ce se joacă, umilința și șuturile în fund administrate protagonistului, azvîrlit ca un paria fricos, murmurul spectatorilor care habar n-aveau că, în cîteva secunde, au devenit actori pe tărîmul morții
Spectacolul morții by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14603_a_15928]
-
a avut acompaniator pe un alt tînăr și tot sociolog, care povestea și el Securității cu ce se îndeletnicea colegul lor. După '90, și unul și celălalt au avut cariere respectabile și funcții importante. S-au numărat printre cei care dădeau tonul în meseria lor. Nu-mi pot permite să le fac proces de intenție, dar cînd Securitatea te are la mînă cu ceva, chiar dacă ea a dispărut, mai există foștii ei reprezentanți care te pot șantaja cum vor, dacă n-
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]
-
un dosar compromițător la Securitate, pozînd altminteri ca disident al regimului Ceaușescu. N-am probe ca să spun ce cred despre disidența dlui Măgureanu, dar aștept ca ele să apară. Rămîn în continuare convins că dacă în '90 s-ar fi dat în vileag lista securiștilor care au făcut poliție politică, cu toate legăturile lor politice, România n-ar fi luat-o pe drumul strîmb care ne-a ținut la distanță de Occident, mai bine de un deceniu. Asta, s-o spunem
Vina de a te lăsa păcălit by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14612_a_15937]