2,277 matches
-
familiei, la Bellu. Atunci ar putea merge la dânsul zi de zi sau, cel puțin, în fiecare clipă mai liberă. Da, negreșit, Mihai trebuia dezgropat și adus în mormântul tatălui ei, colonelul Deleanu, și nu peste șapte ani, cum era datina, ci acum, după un an și ceva, căci cine știe dacă ea însăși va mai trăi șapte ani! și începură demersurile și alergăturile... Trebuiau obținute aprobări peste aprobări; erau necesare două sicrie, unul de lemn, obișnuit, iar altul de plumb
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
decât să te binedispună. Teama legată de un asemenea act îi înflăcăra, prin buna dispoziție se furișa precauția, dar câtă vreme nu-i cedau acesteia se chema că, o dată în plus, fuseseră cultivate vitejește și salvate de la pieire așa-zisele datini și tezaurul folcloric. Nu, aici nu despre fericire insulară era vorba, ci despre teama, exaltată naționalist, a unui întreg grup de oameni. Se socoteau a fi o micuță ceată ce nu renunță nici în ruptul capului la ceea ce-i este
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
inc-o floare, Din câți am fost, câți am ramas, Să râdem azi, cântând sub soare! Colegi, e ceas de sărbătoare, Lăsând tristetea-n amintire, Să ne-aruncam în dar o floare Și-o șoaptă caldă de iubire. Precum e datina străbuna Ce o păstrăm neîntinata, Acum, când suntem împreună Din nou, colegii de-alta dată, Să ridicăm cu toți pahare Și veselia... sa-nfloreasca, Cântând cât vom putea de tare Mulți ani, mulți ani trăiască!
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile Curelaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93334]
-
și vibrant Mamă bună, om politic Și prestigios savant Ea slujește cu credință Drumul țării triumfal Și întreaga ei ființă E un zbor spre ideal. Înțeleaptă-i este fapta Năzuind spre viitor Tot cu cinste stă în dreapta Marelui conducător. După datini vechi păstrate Să-i urăm, contemporani: Fericire, sănătate Și un fierbinte «La mulți ani! »“ („Urare de iarnă“, Săptămîna, 6 ianuarie 1984) „Și dacă Pomul Vieții noastre rodește-n Pace și Dreptate și liberi ne lucrăm moșia, și românește mai vorbim
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
oriunde unde va fi nevoie. Națiunea română, se spune în Supplex - este cu mult mai veche dintre toate națiunile Transilvaniei din vremea noastră, întrucât este sigur și dovedit pe temeiul mărturiilor istorice, a unei tradiții niciodată întrerupte, a asemănării limbii, datinilor și obiceiurilor, că ea își trage originea de la coloniile romane aduse la începutul secolului al II-lea de către împăratul Traian...» Petiția românilor a fost trimisă de către împăratul Leopold la II-lea dieta din Transilvania, iar aceasta, întocmai cum făcuse și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
puncte considerate esențiale - 1.recunoașterea supremației papale; 2. purcederea Sfântului Duh și dela Fiul(filioque), nu numai dela Tatăl; 3.recunoașterea existenței purgatoriului și 4. folosirea pâinii nedospite la euharistie - cei «uniți» astfel cu Roma urmând să păstreze riturile și datinile practicate dintotdeauna. În schimbul acceptării unirii cu Biserica Romei, clerul până atunci ortodox avea să beneficieze de privilegiile acordate clerului catolic. Românilor li se deschidea astfel perspectiva de a ieși din situația de marginalizați sau tolerați, prin acceptarea unor schimbări de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cofăielul adăpostit la umbra unei tufe. Înceta lucrul la prânzul cel mare, când soarele dogorâtor se afla deasupra capului, pentru a-și potoli foamea. După ce îmbuca în grabă bruma de merinde aduse în traistă și se închina, la sfârșit, după datină, se lăsa pe-o rână, pentru câteva minute, la o umbră improvizată, ca să-și odihnescă oasele trudite și mușchii vlăguiți. În puținele clipe de odihnă, truditorii își trăgeau, parcă, vlaga, asemenea gigantului Anteu, din adâncurile tainice ale pământului. Își continuau
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
m-a acceptat și pe mine preluând tutela mea, asigurându-mi căldura unui cămin părintesc. La un an după căsătorie se naște si fiul lor. În acea perioadă verișorul meu primar Siegfried era în concediul primit din armată. Astfel, după datinile familiei, a devenit nașul de botez, împreună cu Josefine fata căreia îi făcea curte în acea vreme, el nefiind căsătorit. Așa că nepotul meu primește la botez numele Siegfried după naș și Ioan după tată. Eu, cumnatul meu, sora mea și
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sacramentale. Dealtfel ritualul logodnei, ce provine dintr-un cadru tradițional vine să împlinească nevoia spirituală de a binecuvânta practic începutul nunții cu toate aspectele pe care le presupune, în scopul realizării unui parcurs ceremonial după prescripții de credință și de datina care stabilesc un început sacru. Astfel dintr un element pur profan, Biserica cu forța ei pătrunzătoare „schimba profund mersul evenimentelor căci acum acțiunea se încheie în ceresc, de aceea de la promisiune se ajunge la împlinirea ei prin invocarea Sfanțului Duh
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
greci [= greco-orto- docși] ; seamănă cu un oraș din Pentapolis” <endnote id="(vezi nota 630)"/>. Percepând situația ca pe o babilonie etnică, lingvistică și, mai ales, confesională, călugărul minorit conchidea că „felul de trai [al ieșenilor] e fără frâu, lege și datină” <endnote id="(5, p. 120)"/>. 3. Evreul tabu Printre dificultățile de documentare cu care m-am confruntat În scrierea acestui studiu comparativ de imagologie etnică a fost și una la care, parțial, m-am așteptat, dar căreia nu i-am
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Simonescu a publicat Cronica lui Baltasar Walther despre Mihai Viteazul, redactată la sfârșitul secolului al XVI-lea <endnote id="(524)"/>. Istoricul literar a eliminat - Înlocuindu-l cu croșete - următorul pasaj : „de asemenea, [Mihai Viteazul] tăie pe toți evreii, carii, după datina lor, ca totdeauna, se purta ca vânzători ai țărei” <endnote id="(527)"/>. Editorii volumelor ulterioare de istorie și literatură română veche au preluat documentul astfel scurtat, fără măcar să mai Însemne pasajul cenzurat cu croșete. Într-o carte recentă, Dan Horia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
256-265)"/>. Raționalism și capitalism În 1929, Mihai Ralea Încerca să explice prin „determinism social” apetența evreului pentru activitățile negustorești. El făcea apel la un set de argumente consecutive din sfera „psihologiei colective” : „Lipsit de instincte și obiceiuri Înrădăcinate care constituie datinile - scrie Ralea În articolul «Israel În România» -, evreul e mai ales raționalist. Și raționalist În sensul strict și strâmt al cuvântului Înseamnă utilitarist. Biblia și Talmudul indică această trăsătură de psihologie colectivă. El nu se lasă târât de preferințe oarbe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lacom” cu „ochi de fiară” adăpostită Într-un „bârlog”, „viperă”, „venetic”, „mefiboșet gângav și fără țară”, „homuncul fără țară”, „răufăcător ești tu [= Moses Rosen], cu toți ai tăi”, gata „să răstignești o nouă sanctitate [= Eminescu]”, „vânzător de țară și de datini”, „iudă apostată cu arginți” etc. <endnote id="(764, pp. 26 și 49)"/>. Profesorul Ion Coja, de exemplu, admite că este antisemit pentru că evreii sunt afaceriști atât de Înrăiți, Încât ar fi făcut chiar și din antisemitism „o afacere, un profit
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
popă, i se va Întâmpla o nenorocire” <endnote id="(232, p. 193)"/>. În fine, rolul augural jucat de evreu - acela de prevestitor al destinului favorabil (lat. omen fati), de aducător de succes și de prosperitate - reiese cu mare pregnanță din datina specific slavă a „primului oaspete” (pol. polaznic) din dimineața de Anul Nou (de Sfântul Vasile) sau, prin extensie, de Crăciun ori, mai rar, de alte mari sărbători creștine, inclusiv de Paște <endnote id="(233)"/>. Se considera că prima ființă (de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prințului moștenitor și principesei câte două gâște Îndopate, frumos jumulite și legate cu panglici de colorile naționale ungurești, printr-o delegațiune din cei mai notabili membri Împreună cu președintele [comunității evreiești]” <endnote id="(232, p. 194)"/>. Credința magică În polaznic și datina din jurul ei sunt foarte răspândite la popoarele slave din sudul României (bulgari, sârbi) și la cele din nord (cehi, slovaci, polonezi, ucraineni, bieloruși) <endnote id="(70, pp. 161-162 ; 230, pp. 55-57 ; 234, pp. 399 ș.u. ; 184, pp. 14-16)"/>. În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Mehmed-pașa scrie că „turcii Îl socoteau a fi turc”, iar călugărul Azarie spune că Ioan Vodă este iconoclast : „hulea chipurile dumnezeiești zugrăvite pe pereți și de pe icoane” <endnote id="(822, p. 577)"/>. La rândul său, Despot Vodă (Moldova, 1561-1563) „ura datinele creștine ortodoxe” (cum scrie Azarie), fiind protestant („eretic”, cum Îl numește Ureche). Pornirile sale iconocide sunt consemnate de ambii cronicari : „bisericile dezbrăca, arginturile le lua, de făcea bani” (Grigore Ureche) și „a adunat la dânsul, Înșelătorul, vasele de argint și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Pamfile, Diavolul Învrăjbitor al lumii, București, 1914, pp. 39 ș.u. 55. Petru Rezuș, Dochița Împărătița, Editura Minerva, București, 1972, pp. 172-180, și I.-A. Candrea, „Preminte Solomon”, În Cercetări folklorice, vol. I, București, 1947, pp. 91-106. 56. Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, Editura Minerva, București, 1976. 57. N. Densușianu, Dacia preistorică, Editura Meridiane, București, 1986, pp. 133-140. 58. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei, București, 1985, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1850. 817. Irina Nicolau, „Les caméléons des Balkans”, Martor. The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review, nr. 6, 2001, pp. 161-189. 818. Speranța Rădulescu, „Pan-Balkan Waves in Romanian Oral Music”, În idem, pp. 133-143. 819. Tudor Pamfile, Dragostea În datina tineretului român, volum Îngrijit de Petre Florea, Editura Saeculum I.O., București, 1998 ; editarea unui manuscris inedit din 1915. 820. Cesare Lombroso, L’anthropologie criminelle et ses récents progrès, Félix Alcan, Paris, 1890. 821. Ligia Livadă-Cadeschi, „Un francez În Valahia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
în preajmă la frumusețea pădurilor, a cerului albastru închis, ascultând glasurile păsărilor ce parcă ridicau imn de slavă spre Dumnezeu pentru bunătățile ce le lăsase pe pământ. Asculta glasul cucului pe care îl plătise cu un bănuț de argint, după datina pământului. Costache Gheorghiu era un om înalt, uscățiv, destul de zvelt. Era șaten cu ochii căprui și un păr castaniu, cam răruț deasupra frunții. în dimineața aceea purta o cămașă țesută în stative, cu un fir de cânepă și altul de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
veți avea grijă de noi ca și până acum și atunci când ne-om prăpădi, e nevoie de oameni curați și cinstiți, așa ca voi, ca să știm că ne veți înmormânta creștinește și veți face toate prăznuirile și pomenirile așa cum cere datina noastră strămoșească. Ei, și de aceea ne-am gândit și eu și mamă-ta Ruxanda să vă facem danie, ție Marie, casa asta cu grădina și livada iar lui Costache, am să pun pe numele tău cele treizeci de prăjini
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
așeză la colțurile sicriului, puse una și în sfeșnicul de la cap și aprinzând într-o cățuie câteva boabe de tămâie, o vântură să răspândească fumul aromat în odaie și pe lângă sicriu. Feciorii și fetele mamei Elena știau toate rânduielile și datinile de îngropăciune, se îngrijiseră de tot ce trebuie, de slujbele ce se oficiază în astfel de 118 Rădăcinile Continuității împrejurări, vorbiseră cu preotul și dascălul, și chiar mâncarea pentru praznic era pregătită. A doua zi urma să se slujească prohodul
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ai generațiilor în succesiune. Câtă nevoie se resimte astăzi de uniforme școlare și comportament corect și moral în același timp în școala românească actuală... Au urmat ceva mai mult de două săptămâni de vacanță, cu sărbători multe, cu obiceiuri și datini, atât de fermecătoare și frumoase! Răsunau ulițele satului de glasurile copiilor și chiar și ale maturilor care, pe echipe, mergeau cu colindul, cu steaua, cu plugușorul, cu sorcova, cu Jieni și haiduci și cu hora cu scrânciob din centrul satului
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
steaua, cu plugușorul, cu sorcova, cu Jieni și haiduci și cu hora cu scrânciob din centrul satului. Curat prin case, cu suflete și inimi curate, satul meu natal petrecea de minune și se bucura intens de aceste sărbători și de datinile sfinte și frumoase care ne veneau de atât de departe!... Ce frumoase și înduioșătoare erau atunci adunările din familie unde rudele și prietenii petreceau atât de frumos în jurul unor mese îmbelșugate, stropite cu un pahar de vin bun! Priponeștii erau
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
dăduse viață și mă protejase față de tata, pe când mă ascundeam prin cireșii uriași de lângă casa noastră, savurând câte o carte în vremea îndepărtatei mele copilării. S-a stins fulgerător ca o flacără, fără suferință! M-am îngrijit de toate conform datinei și cu respectul cuvenit pentru mama mea dragă și scumpă! Am încercat o mare durere sufletească simțind că am rămas sărăcit de marea dragoste a ei, a celei care mă născuse. Oricum, viața nu stă în loc!... Muncesc relaxat, mulțumit de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sale. La Începutul anilor ’70, Bali nu era Încă invadat nici de turism, nici de terorism. Era un loc pur, aparținând unei lumi magice, de mister și tradiție. Invocarea pământului, a cerului, a naturii, a soarelui, respectul pentru eroi, pentru datini și strămoși, cultul mamei, al tatălui, rugăciuni pentru morți, asocierea mistică cu diverse plante și animale, Bali era o sinteză imensă, Încorporând În viața de fiecare zi o varietate de motive religioase. Credința În reîncarnare era evidentă În procesiunile zilnice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]