1,962 matches
-
istoric fapte de ordin social: cum s-a organizat un popor, câtă abnegație și câtă cinste a pus și, mai ales, cum a știut să se apere și să se reculeagă în marile dezastre [...]. Energiile latente ale națiunii s-au deșteptat și s-au încordat. Tot poporul s-a strâns într-un bloc sub izbitura de val a nefericirii”. Două evenimente externe, survenite la un interval scrut de timp, au avut consecințe însemnate asupra stării de spirit: revoluția din Rusia, declanșată
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
de astăzi și patrioții de ieri, Jurământul, Recunoștința ș.a.) Z. susține ideile reformatoare de la 1848 și principiile unioniste. Din încercările lui literare merită citat volumul Din preludările lui Alexandru Zanne (1845), în care aspiră, în spiritul ideologiei pașoptiste, să le deștepte românilor mândria pentru trecutul lor istoric. A tradus din clasicii latini Salustiu și Cicero, dar și din P. Raynal și Herder. Cea mai importantă transpunere, realizată în colaborare cu Dimitrie Bolintineanu și Miltiade Costiescu, este versiunea la romanul Mizerabilii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290705_a_292034]
-
că în calitate de om nu știe. Fiindcă e propriu oamenilor să nu știe. Dar întrucât e Cuvântul și El este Cel ce vine și El este Judecătorul și El Mirele, știe când și în ce ceas vine și când va zice: Deșteaptă-te cela ce dormi și te scoală din morți și te va lumina Hristos (Efes. 5, 14). Căci precum, făcându-Se om, flămânzește și însetează și pătimește cu oamenii, așa împreună cu oamenii, ca om, nu știe. Dar dumnezeiește, fiind Cuvântul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
col. PSB, vol. 21, p. 167) „De aceea, harul lui Dumnezeu a rânduit ca sfinții profeți să stea pe locul înalt al profeției, ca să ne vestească mai dinainte când e vorba să vină asupra noastră urgia lui Dumnezeu, pentru ca noi, deșteptându-ne prin pocăință și îndreptându-ne sufletul căzut, să îndepărtăm cu mult înainte de la noi pedeapsa trimisă de Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, E primejdios lucru și pentru predicator, și pentru ascultători ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să-și vadă pentru ultima dată soția și copilul care dormeau pe un pat plin de flori. Se apropie în vârful picioarelor să-și îmbrățișeze copilașul, dar îl găsește înlănțuit de mamă și nu-l poate atinge fără a o deștepta și pe ea. Se hotărăște să nu-i trezească de frică să nu-l convingă să renunțe la plecare. După ce îi privește îndelung pe cei doi, atât de dragi încă, se îndepărtează în tăcere. Simțind că a sosit momentul sacrificiului
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aptitudinilor muzicale prin: ... - intonarea uneia dintre următoarele cântări bisericești: Sfinte Dumnezeule; Cu noi este Dumnezeu; Doamne al puterilor; Troparul Învierii; Tatăl nostru; Troparul Rusaliilor; Fie numele Domnului binecuvântat; Binecuvântat ești Hristoase Dumnezeul nostru; Colinde cu conținut religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D. G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234636_a_235965]
-
aceea grozavă. S-a apropiat de casa din colț, a ridicat ochii. Dar literele aveau o înfățișare ciudată, cețoasă, se încolăceau, pâlpâiau. „Ce proastă sunt!, și-a spus ea deodată. Asta e strada pe care locuiește unchiul meu...” S-a deșteptat, tresărind brusc. Trenul, oprit în plin șes, era plin de un zumzet nedefinit: o bandă îl ucisese pe mecanic și străbătea acum vagoanele, confiscând tot ce-i cădea în mână. Charlotte și-a scos broboada și și-a acoperit capul
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
aș fi putut-o imagina în mâinile ei, în mijlocul unei izbe siberiene. Da, o carte deschisă, iar ochii ei scânteind de lacrimi... În conversațiile imaginare cu Charlotte redeveneam adolescent. Maximalismul meu juvenil, stins de multă vreme sub evidențele vieții, se deștepta. Iarăși căutam o operă absolută, unică, visam o carte care ar putea, prin frumusețea ei, să refacă lumea. Și auzeam vocea bunicii răspunzându-mi înțelegătoare și zâmbitoare, ca odinioară, la Saranza, pe balconul ei: - Îți mai amintești de apartamentele strâmte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
afla ce-am pățit dar însă, ceapă tot nu tai, nici moartă mirosul acestui produs agrotehnic efectuându-mi imediat migrene în tot corpul și palpitații la stomac și deci, cum îți spun, miercurea trecută pe la 11 dimineața, când m-am deșteptat din primul somn, văd că începe să mă mănânce palma stângă, chiar pe linia vieții, colț cu norocului, dar într-un mod atât de ocult încât a trebuit să mă scarpin în palmă cu peria de cap, de care o
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
calcul, ne pune în acord cu legile universului. El caută armonia. Arhitectul, prin potrivirea formelor, realizează o ordine care este o pură creație a spiritului; prin forme, el afectează puternic simțurile, provoacă emoții plastice; prin raporturile pe care le creează, deșteaptă rezonanțe profunde, dă măsura unei ordini pe care o simțim în acord cu aceea a lumii, determină mișcări variate ale spiritului și inimii; atunci resimțim frumusețea"137. Această transparență susținea predispoziția statului și a Mișcării moderne pentru forma urbană a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fierbinte, îi atinse obrazul.Ursul îl împingea, mirat de nemișcarea omului. Îl împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt, așteptând. Nu înțelegea de ce stau oamenii aceștia încremeniți, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile, de ce nu se deșteaptă din somn.Fram nu înțelegea aceasta.Le cunoscuse mirosul de departe. Mirosul lui, care îl înșela altă dată, care nu mai prindea lămurit apropierea fiarelor sălbatice, îi vestise din depărtare că se află oameni pe aici, oameni din lumea cea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
de vorbire prin care sunt exprimate. 8. Formulați două propoziții în care substantivul carte să fie pe rând atribut, apoi subiect. *Sugestii de lectură: Citiți povestirea în întregime pentru a afla de ce plângea Prințul fericit. Se dă textul: "Tom se deșteptă înfometat și ieși din casă cu foamea și cu gândurile sale încă zăpăcite de splendoarea visului de noapte. Rătăci încolo și încoace prin oraș, fără să privească pe unde îl duceau pașii, nici ceea ce se petrecea în jurul lui. Puțin mai
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
să găsesc o sclavie prosteasca și prea îngăduitoare în asuprirea bătrîneții tiranice, care ne conduce nu pentru că are putere, ci pentru că îi permitem. Vino pe la mine, să-ți spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură pe veci de jumătate din venitul lui și ai trăi iubit de al tau frate Edgar." Hm! Uneltire! Să doarmă pînă l-oi deștepta..., te-ai bucură de jumătate din venitul lui"... Fiul meu Edgar, a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
spun mai multe despre asta. Dacă tata ar dormi pînă l-oi deștepta eu, te-ai bucură pe veci de jumătate din venitul lui și ai trăi iubit de al tau frate Edgar." Hm! Uneltire! Să doarmă pînă l-oi deștepta..., te-ai bucură de jumătate din venitul lui"... Fiul meu Edgar, a avut el o mină să scrie asta? O inimă și-o minte să le conceapă? Cînd ai primit asta? Cine ți-a adus-o? EDMUND: Nu mi-a
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
mă simt ca Într-un balon de spumă. Viața adevărată e undeva departe, la kilometri distanță. Tot ce contează e copilul. — Uite! zic, cînd odrasla noastră cască brusc. Are doar opt ore și știe să caște! Doamne, cît e de deșteaptă! O vreme, ne uităm siderați la pătuț, sperînd că poate ne mai uimește cu ceva. Hei, poate că-ntr-o zi o să fie prim-ministru! zic Încetișor. N-ar fi mișto? Am putea s-o punem să facă toate lucrurile
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și ce mai au de făcut în sprijinul presei, o zi ce monseniorul Anton Gabor a vrut-o extinsă în toată țara și sărbătorită cu deosebit interes prin festivaluri, expoziții de cărți și reviste, împărțiri de cataloage, reclame, pentru ca să se deștepte cât mai mult interesul credincioșilor"997. În anul 1935 s-a deschis o tipografie catolică omonimă ("Presa Bună") și la Chișinău, cu scopul de "a fi o instituție de cultură creștinească și românească"998. Punerea acesteia în funcțiune a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceste calități ele sunt destinate să vă facă fericiți... Femeile s-au însărcinat să vă risipească plictiseala prin veselia, prin farmecul ce-l pun în galanteria lor; o bucurie nebunească, un delir amabil, o beție delicioasă sunt singurele capabile să deștepte atenția voastră și să vă dați seama că sunteți în adevăr fericiți... Epistolele conturează un cod de comportare erotică, sunt pledoarii pentru iubire, pentru erotismul ce leagă și dezleagă relațiile dintre parteneri, argumente în favoarea virtuții, cinstei și prudenței în iubire
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
mitropolitul știe să cearnă și să prelucreze ideile sau tezele din care s-a inspirat, dar mai ales în stilul lor cuceritor. El nu se urcă la amvon doar pentru a săvârși un ritual. Vrea să instruiască, să educe, să deștepte conștiințele somnolente. Cu indignare, vehemență sau cu mustrări părintești, denunță păcatele obștei, îndeosebi ireligiozitatea și nesupunerea în fața cârmuitorului. În fond, A.I. e un moralist, auster, veghind cu ochi de Argus la păzirea bunelor moravuri și irumpând tonitruant când i se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
o excepțională introspecție religioasă sau ideologică. Apelurile la solidaritate ortodoxă erau adeseori urmate de anexări. Înlocuite de apeluri marxiste, rușii erau convinși că și ceilalți doreau să fie la fel de sfinți așa cum credeau ei că sînt. Nefiind slavi, românii s-au deșteptat mai întîi cînd și-au văzut speranțele spulberate 18. Expansionismul rusesc a continuat în secolul al XVIII-lea sub Ecaterina cea Mare. Începînd cu domnia ei, rușii au traversat în marș principatele române în drum spre Constantinopol de mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
prin decret regal, sub pretextul că Averescu și partidul său nu participaseră la alegeri. Atunci cînd edictul regal a fost citit în Cameră, aproape toți deputații au avut o reacție violentă; mulți dintre ei s-au ridicat în picioare cîntînd: Deșteaptă-te Române! Cu cîteva zile înainte de dizolvare, Iorga, acționînd cu o nesăbuită dexteritate politică, a introdus proiectul de lege al Reformei Agrare. Mihalache, ministrul agriculturii, a ezitat, dar Iorga a înțeles că timpul nu era de partea lor. În ultima
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
uităm de extraordinar de eficienta poliție secretă, Siguranța, care deținea mai multă autoritate în comparație cu orice altă poliție secretă 103. Dificila industrializare forțată era resimțită de mulți studenți de origine țărănească. O dată iluziile postbelice risipite, calea spre stînga blocată, problemele nerezolvate deșteptau totuși un sentiment puternic, ceea ce a făcut ca radicalismul tineretului să se îndrepte spre dreapta. Aceasta era modalitatea de a-ți manifesta protestul fără să devii ateu sau trădător. Aceleași rele se manifestau și în Serbia, Grecia și Bulgaria (fără
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cele mai perfecte și mai sofisticate unelte de distrugere. Totuși, cei care au reușit în aceste "vremuri stupide" (secolul al XIX-lea) să-și facă educația au fost formați în spiritul unei religii a credinței în om. Națiunile care se deșteptau și sufletele care se îndoiau au fost expuse literaturii învăluitoare și operelor unor filosofi îndrăzneți. "Dar atîta timp cît sîntem încă vii", încheia Iorga, "noi, cei educați în vremurile acelea, vom rămîne mîndri că aparținem acelui secol semeț, ale cărui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ce nu piere? După orice moarte naște o înviere!” (Autorul) Moartea înseamnă nemurire, veșnicie... moartea nu e o osândă dată unei categorii de oameni, căci atunci ar fi vai de noi! Moartea e un privilegiu dat omului de către Dumnezeu și deșteaptă în noi tresărirea din urmă: scopul final al omului e învierea. Iată de ce bunul creștin făptuiește pe pământ binele și primește cu bucurie pătimirea pentru a câștiga liniștea eternă, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin... Gândul la moarte
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
e gravă. Ea cere luptă și sacrificii. Dușmanii Crucii și ai neamului lucrează cu temei. Trăim clipa când pe cel pasiv și îndepărtat de Dumnezeu îl doboară iadul. Trăim în umilință și nedreptate. Noi pătimiri mocnesc. Noi chinuri ne pândesc. Deșteaptă-te române! Vrem alte dimineți. „Cel ce intră în această luptă trebuie să știe de mai înainte ce va avea de suferit. După suferință vine întotdeauna victoria. Cel ce va ști să sufere, acela va învinge. De aceea noi, legionarii
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai cu seamă „ideea-formă”, „spiritul” din care s-au înfiripat. Sub privirea lui scormonitoare și mângâioasă deopotrivă, monumentele întâlnite în cale își dezvăluie neîntârziat înțelesul simbolic. Pelerinajul, de o senină melancolie, printre emblematice vestigii continuă în Izvoare și popasuri (1934). Deșteptate din „somnul legendelor”, păstrându-și „misterul” de poetice irizări, dar descătușate din solemnul lor „ermetism”, ele par să aibă un „suflet” pe care C. știe ca puțini alții să-l descifreze. Printre „hieroglife” și „ideograme”, hermeneutul admiră cu stilizată emoție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]