2,636 matches
-
să pornească imediat în urmărirea germanilor, datorită cantităților foarte mici de combustibil debarcate, care nu permitea acțiuni de amploare a uităților mecanizate. Pe la mijlocul lunii septembrie, unitățile aliate debarcate în sudul Franței au făcut joncțiunea în apropierea orașului Dijon cu cele debarcate în Normandia. Italia Popularitatea Regelui Victor Emanuel al III-lea s-a prăbușit după ce Italia a pierdut toate coloniile africane, (inclusiv Libia și Somalia Italiană), iar economia a intrat în criză la sfârșitul războiului. El a mai rămas în fruntea
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
Al-Malik a arabizat statul, înlocuind funcționarii greci și perși cu arabi. Cucerirea Iberiei a început când maurii (în principal berberi alături de câțiva arabi) au invadat Iberia vizigotă creștină în anul 711, sub conducătorul lor berber Tariq ibn Ziyad. Ei au debarcat la Gibraltar pe 30 aprilie și s-au îndreptat spre nord. Forțelor lui Tariq li s-au alăturat în anul următor cele ale superiorului său Musa ibn Nusair. În timpul campaniei de opt ani, cea mai mare parte a peninsulei Iberice
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
Roma abia pe 19 decembrie 1743. Pe 23 decembrie, James Edward Stuart l-a numit pe Charles ca prinț regent. În primăvară 1744, prințul Charles a sosit în secret în Franța și a încercat să conducă flota pentru a o debarca în Anglia. Totuși, în noaptea de dinainte de debarcare, o furtună puternică, denumită "Vântul Protestant" a dispersat și a distrus întreaga flotă. Traversarea Canalului Mânecii a eșuat, iar planul invaziei a fost abandonat. Dar Carol încă speră să restaureze familia Stuart la
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
a predat francezilor. În vara 1745, francezii au decis să să-l sprijine pe Charles Eduard Stuart să obțină tronul britanic. Obiectivul era izbucnirea unei revolte în Scoția pentru a distrage atenția britanicilor de la Europa. Pe 23 iulie, Charles a debarcat în Anglia, în Eriskay, la nord-vest de Scoția. În august, a debarcat în Scoția și a început să cheme trupele loiale pentru cauza Iacobită. Charles a recrutat 1300 de scoțieni pregătiți pentru lupta în armata Iacobită. De apărarea conducerii hanoveriene
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
sprijine pe Charles Eduard Stuart să obțină tronul britanic. Obiectivul era izbucnirea unei revolte în Scoția pentru a distrage atenția britanicilor de la Europa. Pe 23 iulie, Charles a debarcat în Anglia, în Eriskay, la nord-vest de Scoția. În august, a debarcat în Scoția și a început să cheme trupele loiale pentru cauza Iacobită. Charles a recrutat 1300 de scoțieni pregătiți pentru lupta în armata Iacobită. De apărarea conducerii hanoveriene a regelui George al II-lea răspundea generalul Sir John Cope, veteran
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
imp de HW (mare înaltă). Nave cu LPP peste 205 m, nu pot intra pe canal. Pilotaj pilotajul este obligatoriu pentru nave sub pavilion brazilian peste 500 tdw și pentru toate navele străine, precum și pentru tancuri. Pilotul se ambarca sau debarca în partea de S a canaluli de intrare la travers de paralelul de 240 00’5 S, în apropierea insulei Pălmaș. Când ajung, navele pot ancoră fără pilot, darn u trebuie să taie canalul. Serviciile pilotului sunt solicitate cu 2
Portul Santos () [Corola-website/Science/307407_a_308736]
-
canalul 16 (pilotaj), care menține o veghe constant ape canalele: 10, 11 și 13. Dacă condițiile meteo interzic pilot la bord, nava trebuie să rămână la ancoră, pana vremea se îmbunătățește. Dacă la debarcarea pilotului este imposibilă, acesta va fi debarcat în cel mai apropiat port. Ancoraj Hartă 1701 indică zonele de ancoraj și limitările zonei. Navele care au de efectuat operări în port, pot ancoră în mijlocul zonei de ancoraj 1 și 2 pentru o perioadă de 24 de ore. Traficul
Portul Santos () [Corola-website/Science/307407_a_308736]
-
dar după zile de lupte grele au fost nevoiți să înceteze luptele in urma unor debarcari sovietice in est si sud (26 decembrie 1941). Aceasta modificare a planului s-a datorat hotărârii lui von Manstein de a ataca trupele sovietice debarcate la Kerci. Germanii au adus în zonă și cea mai mare piesă de artilerie de care dispuneau în acel moment, tunul de 31 ½ inch Schwerer Gustav, care urma să sprijine un nou atac. Artileria germană a început un bombardament de
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
de țintele ofensivei lor. Până pe 4 ianuarie 1942, înaintarea tuturor unităților Axei fusese stopată. În scurtă vreme, a început ofensiva de iarnă sovietică , care avea să producă așa-numita "criză de iarnă a Wehrmachtului." Pe 26 decembrie 1941, sovieticii au debarcat la Kerci, iar pe 30 decembrie au executat o altă debarcare la Feodosia, cu un total de 41.930 de soldați. Trupele dearcate au fost rapid și eficient întărite. Debarcarea era o încercare de recucerire a inițiativei în Crimeea și
Bătălia de la Sevastopol () [Corola-website/Science/307413_a_308742]
-
Dimensiuni minime care trebuie să fie respectate în condițiile stabilite de regulamentele menționate la art. 7 Specie Dimen- siune Kg/pește 1 Număr de pești/kg2 Regi- une Arie geografică Dimen- siune minimă Hering (Clupea harengus) Hering baltic capturat și debarcat la nord de 59ș 30' N 1 2 3 4 5 0,25 și peste 0,125 - 0,25 0,085 - 0,125 0,05 - 0,085 0,031 - 0,085 4 sau mai puțini 5 - 8 9 - 11 12
jrc3199as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88356_a_89143]
-
lipsei de fonduri. 1542 - Navele portugheze ajung la Tanegashima. Armele de foc sunt introduse în Japonia. 1546 - Ashikaga Yoshiharu fuge din Kyoto. Fiul său, Ashikaga Yoshiteru, devine al treisprezecelea shogun Ashikaga și este sub controlul Hosokawa. 1549 - Sf. Francis Xavier debarca în insula Kyushu. 1551 - Comerțul cu mărfuri cu Chină este întrerupt. Un numar necontrolat de nave japoneze navighează între Japonia și Chină. 1557 - Ogimachi devine împărat. 1565 - Ashikaga Yoshiteru este asasinat de către un agent al casei Miyoshi. Ashikaga Yoshihide devine
Cronologia Perioadei Muromachi (Ashikaga) () [Corola-website/Science/303066_a_304395]
-
la Awazu în provincia Omi. Minamoto Yoshitsune și Minamoto Noriyori conduc trupele afară din capitala spre Yashima pentru a ataca familia Taira și să-l salveze pe împărat. Între timp, familia Taira abandonează Yashima (cu împăratul) pe mare. Trupele Taira debarcă în Settsu și încep organizarea defensivei în timp ce pe împărat l-au lăsat pe o corabie lângă Wada Misaka. Înainte ca trupele Taira să-și termine organizarea defensivei în Settsu sunt înfrânți de către trupele lui Minamoto Yoshitsune și Minamoto Noriyori. Ei
Cronologia Perioadei Heian () [Corola-website/Science/303063_a_304392]
-
retragere. Nichiren este eliberat din exilul de pe insula Sado și se reîntoarce la Kamakura, unde își continuă învațăturile ca înainte. Noiembrie 1274 - Prima invazie a armatelor mongole, chineze și coreene (Războiul Bunei). Ei cuceresc insulele Tsushima și Ikishima, și apoi debarcă pe insula Kyushu lângă Hakata dar se întâlnesc cu forțele japoneze adunate de către shogunat. Un taifun distruge flota inamică și cei care pot fug în Coreea. Mai 1275 - Khublai Khan trimite alți soli Japoniei pentru a le cere supunerea față de
Cronologia Perioadei Kamakura () [Corola-website/Science/303064_a_304393]
-
le cere supunerea față de statul mongol. Solii sunt executați în octombrie 1275 și pregătirile pentru apărare continuă în Kyushu pentru o așteptată a doua invazie. Iunie/August 1281 - A doua invazie a armatelor mongole, chineze și coreene (Razboiul Koan). Ei debarcă din nou pe insula Kyushu lângă Hakata și se întâlnesc din nou cu rezistența armatei japoneze care s-a pregătit bine prin ridicarea unui zid de apărare de-a lungul coastei. După o lună de lupte, o furtună distruge flota
Cronologia Perioadei Kamakura () [Corola-website/Science/303064_a_304393]
-
orientală”, aliații au propus anumite condiții pentru încetarea focului, și anume: Când țarul a refuzat să accepte condițiile de pace, a izbucnit ceea ce avea să fie numit Războiul Crimeii. În luna următoare, deși pretextul pentru război dispăruse, trupele aliate au debarcat în Crimeea și au asediat orașul Sevastopol, baza principală a flotei țariste a Mării Negre, de unde venea principala amenințare de invadare a Mediteranei. Rușii și-au sabordat navele de război, tunurile navale fiind folosite la mărirea numărului pieselor de artilerie folosite
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
se afla aproape de importantul oraș Rostov pe Don. Guvernatorul Taganrogului, Egor Tolstoi, și generalul-locotenent Ivan Krasnov au refuzat ultimatumul, răspunzând că "rușii nu-și predau niciodată orașele". Aliații au bombardat orașul timp de mai bine de șase ore și au debarcat 300 de soldați, care au atacat centrul orașului, de unde au fost respinși de trupele cazacilor de pe Don și de subunitățile de voluntari. În iulie 1855, navele aliate au încercat să ocolească Taganrogul pentru a se îndrepta către Rostov pe Don
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
britanic și l-au aruncat în aer. A treia încercare de asediu a fost făcută pe 19-31 august 1855, dar orașul fusese, între timp, bine fortificat, iar desanturile aliate nu au reușit să se apropie suficient de țărm pentru a debarca. Flota aliată a părăsit Golful Taganrog pe 2 septembrie, continuând să efectueze operațiuni militare minore de-a lungul țărmurilor, Mării Azov până toamna târziu. Marea Baltică este unul dintre teatrele de război uitate. Popularizarea în exces a altor teatre de luptă
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
un deputat a cerut explicații Primului Lord al Amiralității despre "un sistem care duce un mare război prin jefuirea și distrugerea proprietății țăranilor lipsiți de apărare." În toamnă, flota aliată a părăsit Baltica pentru a se muta în Marea Albă, debarcând infanteriști în Peninsula Kola și pe Solovki. Încercarea aliaților de a lua cu asalt Arhanghelskul a dat greș, la fel ca și tentativa de cucerire a Petropavlovskul în Kamciatka. În 1855, flota aliată a încercat să distrugă docurile puternic fortificate
Războiul Crimeii () [Corola-website/Science/303095_a_304424]
-
a turcilor în război, s-au aliat cu otomanii în 1854 și i-au sprijinit în războiul Crimeii. Austria a oferit sprijin diplomatic Turciei, iar Prusia a rămas neutră, lăsând Rusia fără aliați în Europa. Aliații europeni ai otomanilor au debarcat în Crimeea, asediind puternica fortăreață de la Sevastopol, care a fost cucerită după un an. Asediul a fost o dovadă tristă a incapacității Rusiei de a-și apăra propriul teritoriu. Nicolae I a murit înainte de încheierea asediului, dar el era deja
Nicolae I al Rusiei () [Corola-website/Science/303154_a_304483]
-
Asediul Sevastopolului a fost cea mai importantă acțiune militară din timpul războiului Crimeii, întinzându-se pe durata unui an, din 1854 până în 1855. În septembrie 1854, trupele aliate (Regatul Unit, Franța și Regatul Sardiniei) au debarcat în Crimeea și au asediat orașul și fortăreața Sevastopol, sediul flotei Mării Negre a Imperiului Rus, flotă care părea că amenință Marea Mediterană. Înainte de a fi încercuite, forțele terestre ruse au reușit să se retragă. La începutul lunii octombrie, geniștii francezi și
Asediul Sevastopolului (1854) () [Corola-website/Science/303155_a_304484]
-
1853-1854), a avut loc în apropierea râului Alma din Crimeea. Forțele franco-britanico-turce au reușit să obțină o victorie împotriva forțelor ruse conduse de generalul Menșikov. Comandanții aliați au fost generalul francez St. Arnaud și englezul Lord Raglan. Forțele aliate au debarcat pe coasta de vest a peninsulei Crimeea la cam 56 de kilometri nord de Sevastopol, pe 13 septembrie. Deși militarii aliați erau dezorganizați și slăbiți de boli ( în special de holeră și dizenterie), lipsa apărării le-au permis stabilirea unui
Bătălia de la Alma () [Corola-website/Science/303169_a_304498]
-
din toată țara și folosindu-se de puterile sale de patronaj—extins mult față de cele de pe timp de pace—pentru a ține facțiunile partidului unite, a construi susținere pentru propriile politici, și pentru a respinge eforturile radicalilor de a-l debarca de la candidatura din 1864. La convenția din 1864, Partidul Republican l-a ales pe Johnson, un democrat al războiului din statul sudic Tennessee, drept candidat pentru funcția de vicepreședinte. Pentru a-și lărgi coaliția incluzând și pe democrații de război
Abraham Lincoln () [Corola-website/Science/302214_a_303543]
-
Printre istorici există un punct de vedere conform căruia invazia aliată din Sicilia l-ar fi determinat pe Hitler să anuleze Zitadelle. Pe 10 iulie, în momentele în care Zitadelle era în plină desfășurare, forțele americane, britanice și canadiene au debarcat în Sicilia în timpul Operațiunii Husky. Hitler i-a chemat pe von Kluge și pe von Manstein la cartierul său general "Wolfsschanze" din Prusia Răsăriteană și le-a declarat că are intenția să anuleze Unternehmen Zitadelle. Von Manstein a încercat să
Bătălia de la Kursk () [Corola-website/Science/302352_a_303681]
-
din Atica așezați aici în calitate de cleruhi au sărit în ajutorul Eretriei, dar o apărare comună, atico-euboică, n-a fost organizată. După o rezistență eroică, Eretria a capitulat, iar locuitorii cetății au fost înrobiți. Rămânea acum pedepsirea atenienilor. Traversând canalul, perșii debarcă în apele golfului de la Marathon. Primejdia era iminentă, când un ajutor neașteptat s-a ivit în persoana lui Miltiades cel Tânăr, dușman neîmpăcat al perșilor și al lui Hippias. Întorsîn patrie, însoțit de numeroși soldați, el este ales pe dată
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
la atac împotriva flotei persane, staționate la Samos, care număra în rândurile ei numeroase corăbii ionice. Bătălia navală care s-a dat în fața promontoriului Mycale, pe coasta asiatică care străjuiește Samosul, a fost crâncenă (luna august, 479). Apoi grecii au debarcat pentru a devasta taberele inamicului instalate pe continent. Și cu acest prilej perșii au fost învinși, mai ales dacă se ține seama de imediata defecțiune a ionienilor pe care îi siliseră să meargă alături de ei. Comanda corăbiilor din Pelopones o
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]