8,208 matches
-
ploi repezi, furtuni și trăsnete dezlănțuite peste întinderi, iarna cu zile fermecătoare când ninge liniștit cu fulgi mari, dar și zile de groază cînd viscolește. Primăvara e deosebită prin parfumul florilor, verdeața și trilul păsărelelor, iar toamna este fermecătoare cu decorul ruginiu de basm și mai ales prin bogăția sa. - Astea sunt în lumea voastră... Într-a noastră totul e numai plăcere, armonie și fascinație. Noi ne amuzăm și căutăm bucuria în orice întreprindem. Ne simțim bine, chiar dacă producem suferință oamenilor
VI. FIICA LUI DRACULA (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384428_a_385757]
-
și el în joc...” La fel stau lucrurile în Unde-i luna?, Escapadă, Carul Mare-i supărat, Stele balerine. Intemperiile nu provoacă spaime, ci devin un prilej minunat pentru a oferi copiilor un dar prețios - jocurile de iarnă ca în Decor de iarnă: „Iarna, îmblânzită parcă,/ Ne invită iar la joacă./ Chiar se pare că regretă/ Gerul și, cu o baghetă,// Face semn ca orice nor/ Să se scuture ușor,/ Astfel ca din cer să cadă/ Mici steluțe de zăpadă.// Atmosfera
DE ANA DOBRE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1413 din 13 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384419_a_385748]
-
rămas în gări. N-am să-nțeleg N-am să-nțeleg de ce mereu grăbit un drum greșit aleg necontenit. Ce forță rea îndrumă spre abis menirea-mi ce nu vrea să zburd prin vis. Când cred și sper într-un decor vibrant, în loc de-albastrul cer văd un neant. De ce abdic mereu și nu cutez din frici să mă ridic ca să visez? Par blestemat să merg numai prin glod și să nu-mi fie dat să am vreun rod, Când știu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1585 din 04 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/384527_a_385856]
-
Cu vivaldiene note, Parcă-i un întreg palat, Ce dansează în gavote. Pe sus albele scântei, Parcă-s lebede ce zboară, Se aude dintr-un stei Viscolul cum ne-nfioară. Ore fine, verticale, Platină și ametist, Pretudindeni ies în cale, În decor vetust și trist. Iarna s-a gătit de bal, Măștile curg în amurg, E o lume de cristal, Peste care toate curg... luni, 29 decembrie 2014 Referință Bibliografică: iarna / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1459, Anul
IARNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384574_a_385903]
-
nalță către zare, Semn că-s urnite sevele și-asudă Semințele ascunse în covoare Și cresc, pentru țărani să fie trudă. Doar vânturile-adie grijulii, Să nu doboare florile din ramuri, Țesute ca baticuri colilii Și mișcă-ncet perdelele la geamuri. Decorul verde-ncepe să-l brodeze, Natura zăpăcind-o de culoare, Chemând albine harnice s-așeze Polenuri felurite peste floare. Ăst timp, în crânguri, mii de zburătoare, Armonizează cânt de regăsire, Omagiu la frumoasa sărbătoare, Adus pentru a vieții primenire. *** Referință
PRIMĂVARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384681_a_386010]
-
PAN", PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Spectacolele Operei Comice pentru Copii sunt făptuite pe o principală ardoare în toate planurile componente (scenariu, costume, decoruri, mișcare scenică, interpretare): fenomenalitatea pur interioară a meditației, distracției, implicării la tensiunea spiritului muzicii a copiilor. Circularea în expresia actului artistic din scenă, a propriilor trăiri ale copiilor, a propriilor idei, caracterizări, analize, concluzii pe firul descriptiv al spectacolului este
PETER PAN , PREMIERĂ LA OPERA COMICĂ PENTRU COPII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382311_a_383640]
-
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? Autor: Ana Cristina Popescu Publicat în: Ediția nr. 1818 din 23 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Personajele: Bolnavul X Soția Bolnavului X Prietena Soției Bolnavului X Bujor Florian Medicul Asistenta Luminița Actul I Decorul: Interiorul unui salon de spital, două paturi, o masă, două scaune, două dulăpioare, pe unul din dulăpioare se află un ghiveci cu hortensii roz. Geamurile salonului sunt deschise astfel, încât să se poată observa două jardiniere cu mușcate. Personajele: Bolnavul
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
neînțeles. Florian: Și totuși, florile se ofilesc când le ating eu. Se face liniște, pe urmă întuneric. În întuneric se văd petale de mușcate roșii căzând.) Actul II Personajele: Bolnavul X Soția Bolnavului X Bujor Florian Prietena Soției Bolnavului X Decorul: O livadă cu pruni, o căruță cu saci, găleți, o prăjină, o cotăriță cu mâncare. (Bolnavul X și Soția Bolnavului X coboară din căruță, se uită la prunii încărcați cu fructe și discută.) Soția Bolnavului X: Ai reușit să găsești
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
pleacă.) Prietena Soției Bolnavului X: Unde locuiește? Soția Bolnavului X: Pe o bancă într-un parc. Bolnavul X: E târziu. A apus soarele. Să mergem și noi spre casă. (Se întunecă.) Actul III Personajele: Florian Luminița Un grup de tineri Decorul: Un parc, arbori, bănci. (Florian este așezat pe o bancă și admiră cerul. Un grup de tineri ce stau pe banca vecină râd, se distrează.) Florian: Câtă veselie! (O tânără se depărtează de grup și se apropie de banca lui
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
așteaptă învierea Unui plăpând, amarnic - un Sine încercat, Pășește-n altă lume, ce Răul nu cunoaște ! O lume în care lacrima doar Muzica-o lovește, O Operă măiastră ce viața o renaște... Brutal, chemând Sublimul, Dramatic îl stârnește ... Culoare lungi, decoruri, semețe candelabre Îți fură mintea-ndată ca-ntr-un rebel castel; Plutești fără de voie, te-ndeamnă la visare, Pătruns de Taina Vieții ce se ascunde-n el... Tenori, mezzosoprane și dirijori stiu rostul Să te desprindă-ndată de freamătul scârbit
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
și dirijori stiu rostul Să te desprindă-ndată de freamătul scârbit Al vieții de Afară... Ei ară Absolutul, Brăzdând Sobrietate în Artă, infinit... Și-o Demnitate Sacră, ce munții ii doboară, Topindu-i rând pe rând, ca-ntr-un imens decor, Ce-n Marea Năzuinței se nasc a mia oară Sub falnica simțire a Vocii de Tenor... Înmărmurești ca stânca, când Gongul te surprinde, Trăgându-te-n Poveste... Incontrolabil Val... Ca mlaștina-nsetată, cu totul te cuprinde Și 'neacă străduința de
MOMENTE DIN VIAȚĂ, LA OPERĂ de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382452_a_383781]
-
Femeia cu chipul angelic, Bătâna țigancă, Copilul, Bătrânul, Copila cu părul galben, Femeia despletită, Femeia în negru, Groparul, Preotul, Cântărețul, Baba 1, Baba 2, Omul cu sticla, Femeia fără chip, Cei șapte draci, Femeia văduvă, Cei trei copii. Actul I Decorul: Mai multe uși. Personajele: X, Femeia cu chipul angelic, Bătâna țigancă, Copilul, Bătrânul, Copila cu părul galben, Femeia despletită, Femeia în negru. X (Are o valiză pe care o poartă cu el din loc în loc.) Am obosit. Mi-a spus
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
lângă ușa neagră și pune valiza jos. Aruncă pământ peste ea dintr-o buclă ridicată ce se afla alături.) Am isprăvit. Cândva o ușă deschisă mă aștepta. Acum nu mă mai așteaptă nimeni. Am pierdut ușa vieții mele. Actul II Decorul: Un cimitir. Câteva cruci. Lângă o cruce de lemn se afla o bancă. Câțiva salcâmi printre cruci. Personajele: X, Groparul, Preotul, Cântărețul, Baba 1, Baba 2, Omul cu sticla, Femeia fără chip, Cei șapte draci, Femeia văduvă, Cei trei copii
UȘA PIERDUTĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382374_a_383703]
-
pământ, fără rădăcini, ciutura stelelor se vărsa peste acea noapte haotică, sufletul lui zbura spre ceruri pios, ca o pasăre, am simțit un cântec înjunghiat în care sclipesc pumnalele, inefabila târfă, moartea, chicotea în prejma mea,revăd și astăzi întunecatul decor, tot pământul era împânzit de semnele ei, asta e istoria omului, mi-am zis, praful îngrămădit de un mic vânt care se întețește, dincolo de pulbere nimic, a luptat la cotul donului și a fost învins, ara, semăna, culegea și ne
POEMUL DESPĂRŢIRII DE TATA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382653_a_383982]
-
a convins că oul reprezintă „filosofia existenței umane și istoria străbună, o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale”. Ca adevărată comoară a culturii populare bucovinene, meșteșugul încondeierii ouălor este ridicat la rangul de artă, alături de arta broderiei și a decorurilor bogate de pe costumele naționale, din care adeseori se inspiră și, pe care, în același timp, le îmbogățește. Muzeul domniei sale este plin de inedit. Cuprinde peste 2.000 de ouă din toată lumea. Letiția Orșivschi le-a adunat în cei doisprezece ani
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
formele - inedite, originale, fără de cusur - și frumusețea desenelor, figurilor și picturilor aplicate pe ele, era lesne de înțeles că în toate era investit mult suflet, nu numai muncă. Era dragostea pentru meșteșug, pentru lucru curat și expresiv, pentru forme și decoruri tradiționale, cu tot ce exprimau ele în așa numita artă a olăritului. Iar aici, în atelierul de la Marginea, toate activitățile de prelucrare a lutului argilos sunt manuale, precum sunt pentru toți cei peste treizeci de meșteri olari ai localității. Mergând
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
alb al cămășilor și poalelor a fost frecventă până acum două secole. Alăturarea altei culori s-a făcut treptat, ceea ce a adăugat nuanțări delicate, discrete. În costumul popular bucovinean de astăzi bondița cu prim de dihor sau de jder, cu decor geometric brodat cu mătase și mărgele, purtat în zona Câmpulungului, reprezintă poate piesa cea mai spectaculoasă. Sumanele și-au impus valoarea artistică prin ornamentele de lână, aplicate pe guler, clinii din față și buzunare. Confecționarea, dar mai ales împodobirea hainelor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
din sticlă ori din chihlimbar, iar bătrânele purtau, mai rar, salbe din monede de argint înșirate pe o fâșie de pânză. În astfel de zile, bătrânele purtau zăbrenic, adică un ștergar țesut în mai multe ițe, cu motive reliefate în decorul geometric realizat alb pe alb, iar pe timpul iernii foloseau broboadele mari, care completau cojocul ori sumanul. În acest fel, întregul costum, avea o notă de distincție aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
aparte. Foarte importantă pentru costumul autentic bucovinean feminin, deci și câmpulungean, este traista. Aceasta este țesută din păr ori bumbac, decorată în vrâste. Costumul popular bărbătesc este, de departe, mai simplu ca cel femeiesc., începând de la croială și terminând cu decorul. Piesele specifice componente sunt: cămașă albă și ițari, bundiță și cojoc ori suman. Cămașa este lungă până la genunchi, cu ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
lungă până la genunchi, cu ciupag și cu mânecă largă, confecționată dintr-o singură bucată de pânză de in sau din bumbac. Pentru asigurarea lejerității în mișcare, este lucrată cu doi clini laterali, ceea ce imprimă și o anumită notă de eleganță. Decorul este format din brâie ornamentale amplasate pe poale și pe marginile mânecilor. Acest motiv este reluat, ca un chenar, în jurul ciupagului și la bata din jurul gâtului. Decorul cu motive geometrice de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
lucrată cu doi clini laterali, ceea ce imprimă și o anumită notă de eleganță. Decorul este format din brâie ornamentale amplasate pe poale și pe marginile mânecilor. Acest motiv este reluat, ca un chenar, în jurul ciupagului și la bata din jurul gâtului. Decorul cu motive geometrice de la bondiță poate fi preluat în gulerul cămășilor care se încheie cu acesta. Peste cămașă, bărbații se încingeau cu chimire ori curele din piele tăbăcită, ornamentate prin presare, care se închideau cu mai multe catarame. Curelele puteau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
dublată de redarea imediată a gândurilor fără aparentă concordanță dar mereu cu apartenență la binomul spațiu-timp. Cititorul intuiește prezența personajului, aievea, dar îl găsește mereu cu mintea departe, ca o condiție sine-qua-non a artistului. Destinele personajelor sunt ancorate într-un decor la fel de bine prezentat sub semnul întrebării, răspunsul fiind îndelung așteptat pentru că nimic nu mai este cum a fost și nu pare să fie cum ar trebui. Stilul descrieii, mesteșugit șlefuit, este în măsură să nască gânduri:. “Picuri grei spălau deopotrivă
ROMANUL UNEI SINGURE ZILE ŞI NOPŢI – de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383923_a_385252]
-
Un nor, pescărușii și marea.../ Pe glezne să-ți plângă izvorul,/ Să-ți descânte vraciul sihastru,/ Să te-ajungă din urmă doar dorul,/ Călare pe un cal măiastru.” ( Descântec de Iris) De asemenea, și alte simboluri apar în construirea unui decor distinct în care iubirea renaște din focul existenței. Salcâmii, cireșul, luceferii și vulturii sunt elemente care aduc o notă de mister, farmec, dar și putere interioară. Toate acestea fuzionează perfect pentru a renaște din văpaia care aprinde iubirea. Miresme de
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
salutat publicul ca niște supervedete. Doamne!... cum mai aplaudau „spectatorii” și bisau succesul lor. Și tot pe scenă, în mare sală a tearului O.C.P.C. „oaspeții” s-au mirat în delung de măiestria mașiniștilor care manevrează cu o rapiditate uluitoare decorurile, ca la întrebarea actorului CĂTĂLIN: „Ce credeți voi dacă mă auziți spunând: jos pantalonii, sus pantalonii!” s-au amuzat copios fiindcă expresia „SUS PANTALONII, JOS PANTALONII!”- folosită numai în teatru (ridică și coboară panourile laterale) A..., uitam să vă povestesc
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]
-
imagine, Valentin Racoveanu - director artistic, orchestrei al cărei dirijor Cristian Teodorașcu a impresionat prin precizia redării partiturii mozarzartiene, pianistului Tudor Scripcariu, maestru de balet Cătălin Cracaș, neuitându-i pe cei din spatele scenei care dau lumină, sunet și ne încântă cu decoruri alese, și în final, pntru toți UN SALUT CORDIAL! smnează Marin Voican-Ghioroiu AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ Mi-e dor, aș vrea să fiu copil o zi... De necazuri să mai uit: bine-ar fi! Tinerețe, ai plecat
AȘ VREA SĂ FIU COPIL CA ALTĂDATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384026_a_385355]