14,316 matches
-
despre managementul diversității, s-ar putea vorbi la fel de bine, eventual într-un alt context, și despre diversitatea managementului, care reprezintă un ansamblu de instrumente de gestiune a acțiunilor, a activităților și a condițiilor lor de desfășurare într-un cadru bine definit. Diversitatea activităților umane cere o diversitate de metode de management, iar cele două concepte nu sunt doar niște jocuri de cuvinte! Ca urmare, atunci când vorbim despre managementul diversității, trebuie să avem în vedere și noțiunea de proces de management în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
s-au obținut câteva rezultate remarcabile cu privire la măsurarea entropică a dependenței, a interdependenței și a organizării componentelor unui sistem probabilist sau cu evoluție statistică [Guiașu (1977, 2003), Purcaru (1978, 1988), Watanabe (1969) etc.), bazate pe conceptul de entropie Shannon (1948) definită ca măsură a cantității medii de informație (Guiașu (1968, 1971, 1973, 1977, 2003), Jaynes (1957), Mihoc (1976), Onicescu (1966), Preda (1992), Purcaru (1978, 1988, 2004), Rényi (1961), Watanabe (1969) etc.]. Pe lângă studiul gradului de dependență dintre componentele unui sistem, precum și
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
natură, ceea ce subliniază importanța indicelui de diversitate Berger-Parker. Observații și comentarii. În practică, cel mai adesea, numerele sunt niște frecvențe relative cu diverse semnificații așa cum sunt indicii de abundență relativă de tipul (5.1), iar nivelul sau gradul de concentrare definit și măsurat mai sus prin relația (5.4) se referă în acest caz tocmai la structura mulțimii M corespunzătoare acestor indici sau indicatori. Situația de minimă concentrare a rezultatelor unui experiment statistic sau a elementelor (componentelor) unei populații (colectivități) corespunde
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
prin fiecare din aceste trei ecosisteme contabilizând prezența numărului de specii pe care le vedem (numai ca specie și nu ca abundență pentru fiecare specie), ceea ce ne va da alfa diversitatea fiecărui ecosistem. Observații. Așa cum menționam mai sus, biodiversitatea este definită (descrisă) uneori ca abundență taxonomică sau ca număr de taxoni (taxonul fiind un grup de organisme vii care provin din același strămoș și au caractere comune) a unei zone geografice oarecare cu o anumită referință la o scară temporală, iar
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
probabilității condiționate, putem scrie imediat următoarele probabilități condiționate corespunzătoare acestor situații. Dacă se pune problema măsurării gradului de concentrare sau de diversitate a rezultatelor unui experiment (indiferent dacă experimentul este cantitativ, calitativ sau mixt), atunci se introduc anumiți indicatori numerici definiți numai cu ajutorul distribuției probabiliste (sau distribuției de frecvențe) a rezultatelor experimentului. Așa cum menționam mai sus, atunci când efectuăm un experiment multiplu sau multidimensional, urmărim elementele unei populații sau colectivități statistice după una sau mai multe criterii (de observare și măsurare) sau
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
2. Principiul Informației Maxime al lui Jaynes (1957) Teoria matematică a informației s-a conturat mai târziu cu peste un secol decât Principiul Rațiunii Insuficiente al lui Laplace, actul de naștere al acestei teorii fiind dat de entropia Shannon (1948), definită ca măsură a cantității medii de informație asociată unui experiment statistic (probabilist). Într-un astfel de context probabilist, Jaynes a formulat Principiul Informației Maxime, conform căruia: „dintre toate distribuțiile compatibile cu un număr de condiții impuse, se va alege aceea
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
și în cel al unei teorii abstracte, de nuanță analitică. John Gray crede și el că liberalismul are două fețe. Dar, așa cum vedem în recenta sa carte ce apare acum în traducere românească, aceste două fețe sunt cu totul altfel definite, ca o dihotomie în interiorul direcției politico-morale anglo-saxone. Respectând alegerea autorului, voi rămâne în cele ce urmează în interiorul sistemului său de referințe, ceea ce are și avantajul suplimentar al conciziei. Cu toate acestea, din ceea ce am arătat până acum, vom reține că
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
forțată) a noțiunii hegeliene de identitate: potrivit viziunii lui Taylor (schițată deja în Hegel and Modern Society, Cambridge University Press, Cambridge, 1979), există trei sfere identitare ale subiectului social: una definită de comunitate, una definită din perspectiva drepturilor omului, una definită economic. Teoretic și practic, Taylor propune un subiect social „situat” lingvistic-cultural și comunitar la polul opus individului autonom (și, potrivit comunitariștilor, atomizat) predicat de liberali. Nu este prima teorie despre construcția socială a subiectului, ci doar una dintre cele care
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ale studenților. Pregătirea obligatorie de bază trebuie înțeleasă doar ca premisă sine qua non a curriculumului propriu, pe care studentul să și-l poată constitui cu ajutorul ofertelor de discipline de specialitate, discipline opționale și facultative pe direcția unor trasee bine definite de aprofundare a studiilor. Planul trebuie să fie suficient de flexibil pentru a permite studentului cât mai multe opțiuni, cu deosebire în ultimii ani de pregătire, și să evite pe cât posibil să se substituie prin constrângeri formale acestor opțiuni. 7
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
credite convenite responsabil și obiectiv de consiliul profesoral al facultății. Astfel conceput, sistemul de credite va permite fiecărui student să se orienteze cât mai exact în direcția propriei formări, la nivelul de performanță dorit, cu obligația satisfacerii unor standarde bine definite. 8. Principiul promovării dimensiunii europene a educației universitare Deoarece planul de învățământ condensează valorile paideutice pe care le promovează universitatea, calea cea mai sigură de integrare a școlii superioare românești în Comunitatea Europeană o constituie asumarea valorilor promovate de societățile
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
motivație - extrinsecă, intrinsecă (Iucu, 2006). 5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruiriitc "5.4.1. Formele instituționale de organizare a instruirii" Structurarea și organizarea activităților educaționale sunt privite, în analiza noastră, cu precădere din perspectiva învățământului superior și definite ca un mod specific de interconectare a resurselor materiale, umane, dar și educaționale: obiective, conținuturi, metode, structuri psihologice, spațiul, timpul etc., implicate în realizarea cu succes a activităților de acest tip. Abordarea structurilor instituționale poate fi realizată pe două componente
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
prea multe lucruri despre acest organ, dar pare din ce în ce mai evident faptul că joacă un rol esențial în dorința sexuală. O echipă de anatomiști americani a arătat că anumite substanțe chimice care provin din piele și, mai ales, din zone bine definite ale trupului - în special subsuorile și organele genitale - provoacă semnale electrice în organul vomeronazal al omului adult. Aceste substanțe foarte inodore nu sunt detectate de organul olfactiv. Dar atunci când sunt aplicate pe organul vomeronazal, antrenează efecte fiziologice reperabile, favorizând secreția
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de radio preferat, desfacerea nodului cravatei, intrarea în casă, contactul cu cutia de bere rece, primii pași dintr-o plimbare... Pe scurt, un mic detaliu este, adesea, suficient pentru a „se deconecta”. În aceste momente de „ieșire din priză” bine definite, activitatea cerebrală se reduce și ne deschidem din nou lucrurilor neoficiale. Acum ni se destind trăsăturile. Fiind mai deschiși, suntem mai receptivi. Asta pentru că în clipa precedentă, când eram sub presiune, viziunea ne era focalizată, centrată pe obiectiv. Pe scurt
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
lacul ce pare a fi, în diminețile de noiembrie, lingura de argint uitată a zeului (Moartea zeului). De altfel, imaginea pietrei, ce rezumă în structura și răceala sa distanța, indiferența și alteritatea lumii, devine, în viziunea autorului, simbolul poeziei înseși, definită ca formă pură, abstractă și înghețată: „Poezia e o formă de-a fi singur în mijlocul celorlalți și împreună cu ei în singurătate. În același timp o evaziune și o mai profundă cufundare. O liniștire a contrariilor: scoică revărsată, râu pietrificat.” Spre deosebire de
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Ea se subordona direct Ministerului de Interne și era condusă de directorul general Gheorghe Pintilie, secondat de adjuncții Alexandru Nicolschi și Vladimir Mazuru, toți trei fiind agenți ai serviciilor secrete rusești și având grad de general. Scopul Securității era bine definit, întrucât ea urmărea „apărarea cuceririlor democratice și asigurarea securității RPR contra dușmanilor din interior și exterior”2. Teroarea a fost impusă în primii ani îndeosebi prin represiunea violentă: arestări, anchete, torturi, stabilirea condamnărilor (justiția era practic aservită Securității, numeroase victime
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
elimine astfel de comportamente. Intenția ideologiei socialiste era atingerea unei toleranțe sociale zero față de orice formă de violență împotriva femeii. Chiar principiul nonintervenției în problemele interne ale familiei era pus sub semnul întrebării. Ca și în cazul combaterii altor comportamente definite ca indezirabile, combaterea violenței împotriva femeii a fost considerată o sarcină facilă. Drept urmare, nu s-a inițiat nici un program special în acest domeniu; chiar și actele legislative tratează problema violenței în termeni foarte generali. Singura măsură explicită o reprezintă reforma
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atât în familie, cât și în afara familiei. Mai ales clasa de mijloc tinde să subestimeze incidența violenței împotriva femeii. Hărțuirea sexuală la locul de muncă, ce afectează în mod semnificativ și femeile din clasa de mijloc, nu a fost încă definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
prin diferite mijloace, ca o caracteristică diferențială prin care se poate descrie o persoană, comparând-o cu un grup de referință, și, pe de altă parte, comportamentul de pedepsire efectiv, caracterizat prin frecvența recurgerii la pedeapsă într-un anumit timp definit. Este posibil ca o persoană cu o dispoziție foarte mare de a pedepsi să nu fi manifestat acest comportament un anumit timp. Dispoziția individuală de a pedepsi a fost măsurată prin intermediul instrumentului propus de Vernstein. Cu toate acestea, el a
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
întrucât legislația referitoare la aceste situații diferă de la un stat la altul, de la o cultură la alta și chiar de la un grup de specialiști la altul. Există încă controverse legate de definirea conceptelor, în special a celui de abuz emoțional, definiții ce se aplică apoi în diferite cercetări. O mare parte a copiilor abuzați sau neglijați nu intră în atenția oficialităților din diferite motive. Controversele legate de acest fenomen persistă în majoritatea statelor europene, diferențe semnificative între state existând în privința serviciilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
relativ ușor, calitatea informației și promptitudinea aflării ei depind în mare măsură de personalul din structurile descentralizate ale MMSSF, documentația necesară obținerii finanțării este mai „bogată” decât la nivel local, procedurile de lucru nu sunt suficient de clar și coerent definite, nu există flexibilitate (deși acest aspect este relativ și depinde de modul cum este interpretată legea la nivelul DJDSF). Principalele nemulțumiri ale organizațiilor în legătură cu aceste proceduri de lucru sunt legate de faptul că banii intră relativ târziu în contul ONG
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pe baza Legii nr. 34/1998 de către personalul din DJDSF se face tot lunar, dar trebuie remarcat că ponderea raportului financiar în evaluare este mai mare în detrimentul calității serviciilor, fapt datorat și lipsei unui set de criterii de evaluare clar definite. Așa cum am afirmat de la început, analiza urmărește să stabilească și dacă au fost respectate condițiile necesare încheierii unui parteneriat public-privat: îndeplinirea responsabilităților ce revin celor doi parteneri, a prevederilor contractuale, beneficiile care au fost realizate. Toată această analiză va fi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
modificări semnificative în ceea ce privește rata infracționalității și recidiva. * * * Tema acestui studiu o constituie modul de organizare a executării pedepselor privative de libertate configurarea acestuia în textele legislative. Analiza va avea drept punct de referință scopurile penitenciarului ca instituție, așa cum sunt ele definite în mod oficial, precum și modalitățile prin care este urmărită atingerea acestor scopuri. Presupoziția de la care pornim este aceea că modul în care legea fixează scopul detenției, drepturile și obligațiile personalului și deținuților constituie reflexia formală a modului în care societatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
câțiva dintre subiecții (tinerii) intervievați în prealabil. Limite și priorități Rezultatele studiului nu pot fi generalizate pentru situația unor copii care au petrecut cel puțin 10 ani în instituții de protecție din județul Prahova și au fost revocați în perioada definită. Ca atare, eșantionul obținut nu satisface cerințele de reprezentativitate. În afară de cei 29 de tineri cu care s-a stat de vorbă, pentru ceilalți 64 de subiecți nu cunoaștem vârsta la prima instituționalizare, deoarece în documentele centrelor de plasament selecționate nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
familial. - cererea explicită a familiei. - explorare; - confruntare; - modelare; - libertate afectivă; - terapeut. Sursa: Purtois, Forgione, Desmet, 1989, apud Stănciulescu, 2002, p. 195. P. Durning face distincție între intervențiile socioeducative, terapia de familie și suplinirea familială. Astfel, aceste concepte presupun: - „intervențiile socioeducative: definite ca acțiuni puse în funcțiune de profesioniști pentru a ajuta, susține și consilia părinții în sarcina lor educativă; - terapia de familie: nu urmărește obiective propriu-zis educative, ci doar o „rearanjare” a sistemului relațional familial; - suplinirea familială: realizată atunci când copilul nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
mai mare amploare, stimulată fiind de ambiția școlilor de a ieși astfel În evidență, prin organizarea unor asemenea manifestări. 4. Articolul Este o lucrare de dimensiuni mai mari, având un pronunțat caracter de originalitate, care tratează o temă științifică bine definită. DEX definește articolul drept „expunere scrisă (de proporții mai reduse) cu caracter publicistic, pe o temă politică, economică, științifică etc.”. Întrucât această specie se regăsește mai frecvent În stilul publicistic (vezi definiția din DEX), noțiunea ca atare pare să-și
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]