2,451 matches
-
doar asupra aspectelor mai importante, sunt cel puțin trei întrebări pe care trebuie să ni le punem: 1) Cum se explică instaurarea inițială a democrației, ce se stabilizează și depășește momentele de criză (adică cum se explică mai bine prima democratizare)? 2) Cum se explică răspândirea democrației pornind de la un număr mic de țări din Europa de Vest și din spațiile coloniilor engleze către diferite zone ale lumii? 3) Care sunt, în ultimii ani, caracteristicile esențiale ale democrației, capabile să sprijine consolidarea unei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
de la un număr mic de țări din Europa de Vest și din spațiile coloniilor engleze către diferite zone ale lumii? 3) Care sunt, în ultimii ani, caracteristicile esențiale ale democrației, capabile să sprijine consolidarea unei democrații stabile? 2. Cum se explică prima democratizare? Pentru a răspunde la această întrebare trebuie realizat un tablou temporal și spațial precis, capabil să ilustreze "invenția" liberal-democrației de masă din Europa secolelor al XIX-lea și al XX-lea. Utilizând o terminologie diferită, mulți autori s-au confruntat
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
clasa muncitoare în regimul democratic. Deoarece există doar presupuneri privitoare la "antagonism" și "concurență", este esențială existența unei burghezii urbane ample și viguroase. e) Al cincilea factor este o ruptură revoluționară cu trecutul. Moore o interpretează "pozitiv", considerând fenomenul indispensabil democratizării (de exemplu "revoluțiile" engleze, americane și franceze). Analizând aspectele mai importante, putem afirma că revoluția engleză a reușit doat limitarea absolutismului regal; cea franceză și americană au determinat fărâmarea, în moduri diferite, a puterii unei aristocrații agrare care ar fi
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
ar fi devenit un obstacol în calea transformării democratice [Moore, 1966]. Analiza lui Moore poate fi amendată în anumite privințe. În primul rând, trebuie să fie revizuită afirmația conform căreia cum că "ruptura revoluționară este un element indispensabil pentru următoarea democratizare". Chiar restrângerea analizei la cele trei cazuri menționate mai sus (Anglia, Franța, Statele Unite ale Americii) o poate induce în eroare. Analizând căile urmate de democrațiile europene mici și mijlocii se poate vedea clar că "ruptura" revoluționară nu-și găsește întotdeauna
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Război Mondial, au fost, prin ele însele, factori decisivi în tranziția către democrație de masă. Pe baza indicațiilor lui Rokkan [1970], putem vedea legătură clară între acele acte de război și importanța votului (care rămâne unul dintre elementele fundamentale ale democratizării). În plus, întrebarea cea mai importantă care se pune este: "De ce clasele sociale ale proprietarilor, așadar privilegiate, sunt de acord la un moment dat să transforme regimurile oligarhice și liberale în democrații de masă, acceptând pe scena politică clase sociale
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
odată începută, extinderea votului (pentru elitele politice conservatoare, reprezentante ale claselor de mijloc urbane sau agrare) determină la o democrație de masă care pare a fi o alegere evidentă. Așadar, analiza lui Moore pune bazele conceptuale pentru a înțelege prima democratizare. Critica acestei analize a permis unele aprofundări. Bendix [1964] înțelege democrația ca mobilizare și afirmare a claselor de jos; Tilly [1975 și 1984] se ocupă de formarea statului național în Europa de Vest. Rustow pune accent pe unitatea teritorială și națională, iar
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1975 și 1984] se ocupă de formarea statului național în Europa de Vest. Rustow pune accent pe unitatea teritorială și națională, iar Rokkan [1970] analizează problematica extinderii votului și a trecerilor la democrație (inclusiv în cazul democrațiilor mici (v. cap. 4). Prima democratizare poate fi înțeleasă și printr-o sinteză a cercetărilor lui Moore cu alte contribuții teoretice. Concret, cu ajutorul lui Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992]60 se pot "reconstrui" primele "instaurări" din lumea occidentală. Acești autori au în vedere, în analiza
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
clară între oligarhia post-independență și democrația de masă (cum se se întâmplă în alte cazuri). De fapt, ordinea politică americană se instaurează încă de la începutul existenței modelului de guvern reprezentativ din țara-mamă, chiar după independență. Cu toate acestea, procesul de democratizare a fost diferențiat și trebuie abordat pe etape: până la războiul civil, la jumătatea secolului al XIX-lea (când partea de Nord și cea occidentală a țării se vor democratiza, ajungându-se la sufragiul universal masculin alb); de la războiul civil la
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
se vor democratiza, ajungându-se la sufragiul universal masculin alb); de la războiul civil la al Doilea Război Mondial; din anii '40 până la sfârșitul anilor '60 (când, în sfârșit negrii din Sud au dobândit cetățenia deplină). În primele două etape ale democratizării exista o clasă de mari proprietari de pământ, iar agricultura era bazată pe munca țăranilor, dar și pe constrângerea lor. O alianță puternică s-a stabilit între agricultori (proprietari mici și mijlocii), datorită marii disponibilități de terenuri ieftine, și reprezentanților
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
înțelegere între Nord și Sud. Această înțelegere a satisfăcut interesele burgheziei și ale claselor urbane din Nord, cât și pe cele ale proprietarilor din Sud. După cel de-al Doilea Război Mondial, eliberarea negrilor din Sud, și, în consecință, o democratizare completă, devin posibile datorită unei clase muncitoare în mare parte organizată și recunoscută politic, din care făceau parte, începând cu anii treizeci (în Nord) și muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care făceau parte, începând cu anii treizeci (în Nord) și muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală după "New Deal", organizațiile negrilor și noua poziție internațională a Statelor Unite. Acestor cazuri de primă democratizare a celor trei mari democrații occidentale li se alătură democratizarea din țările mici din Europa de Nord (lipsesc din analiza lui B. Moore). În Danemarca, Norvegia și Suedia, deși cu unele diferențe, presiunea clasei muncitoare, bine organizată din punct de vedere sindical
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
muncitorii negri. La acest rezultat a contribuit modernizarea agriculturii, industrializarea țării, o anumită centralizare statală după "New Deal", organizațiile negrilor și noua poziție internațională a Statelor Unite. Acestor cazuri de primă democratizare a celor trei mari democrații occidentale li se alătură democratizarea din țările mici din Europa de Nord (lipsesc din analiza lui B. Moore). În Danemarca, Norvegia și Suedia, deși cu unele diferențe, presiunea clasei muncitoare, bine organizată din punct de vedere sindical și cu puternice partide social-democrate, realizează succese datorită apariției unei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Moore - se dovedește, de cele mai multe ori, contrară soluțiilor democratice: aristocrația moșierească. Este aceeași aristocrație care, în Franța și Anglia, își asumă poziții politice moderate fiind, însă, foarte slăbită. În țările din Europa de Nord, un factor extern (un război, de exemplu) accelerează democratizarea. Astfel, chiar și în Suedia, după 1918, conservatorii acceptă sufragiul universal și un regim parlamentar cu menținerea monarhiei. În aceste țări, precum și în Belgia și Olanda, care au alianțe sociale similare și o slabă reprezentare a marilor proprietari funciari, societatea
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care au alianțe sociale similare și o slabă reprezentare a marilor proprietari funciari, societatea civilă (care se secularizează) permite fundamentarea unor ideologii egalitare [Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. O analiză empirică, punctuală, a principalelor exemple de primă democratizare evidențiază, deci, existența a două modele diferite ale democrației, parțial defazate temporal. Pe de o parte, există regimuri democratice pe care Luebbert [1991] le definește ca fiind liberal-democratice. Acestea sunt regimuri instaurate în Anglia, Franța, dar și, cu unele variații
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
religiile taoistă și budistă (Filipine, Coreea de Sud, Singapore și Taiwan). Dacă primele două (China și Vietnam) nu sunt democratice, celelalte (Japonia și Filipine) sunt țări cu democrații instalate de mult timp. Un al treilea grup (Coreea de Sud, Singapore, Taiwan) prezintă procese de democratizare avansată. Într-o religie complexă precum cea confucianistă, există un spațiu pentru secularizare. Sunt 47 de țări în care totalitatea (sau majoritatea populației) este de religie musulmană. Doar una dintre ele, aflată la periferia lumii musulmane, Mali, se află în
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
vezi Lipset, Seong și Torres, 1993]. Există o creștere a probabilității instaurării democrației începând cu un nivel scăzut de dezvoltare; apare, apoi, o inversiune de tendințe și diminuarea probabilității (cu niveluri intermediare). O nouă inversiune, cu probabilitate foarte mare de democratizare și cu un nivel ridicat de dezvoltare, se manifestă la final; • corelația variază în timp (adică nu este stabilă). Alți autori au ajuns la concluzii similare. De exemplu, Vanhanen [1997] a dezvoltat un indice de "distribuire" a resurselor, compus din
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și aceaste trei modele democratice, grupate în categoria mai amplă a democrațiilor defectuoase, sunt, în realitate, "hibride", (ca și cele deja descrise în primul capitol, alineatul 4 definite ca democrații limitate sau protejate). Regimurile respective nu depășesc pragurile minime de democratizare, fapt ușor de detectat empiric. În cadrul analizei asupra democrației "bune" se insistă asupra democrației delegate (O'Donnell, 1994) sau a democrației populiste, despre care vorbesc alți autori. În acest tip de regimuri, de obicei majoritare, au loc "alegeri curate", "partidele
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
politicile regimului autoritar anterior. În al treilea rând, o moștenire implică întotdeauna continuitatea cu un fenomen preexistent, dar care, în termeni generali, ar putea fi văzută ca o reacție la fenomenul pe care l-a precedat. În acest sens, arhitecții democratizărilor percep clar nevoia de a diferenția noul regim de cel anterior. Această reacție specifică duce la o oarecare discontinuitate, fiind o formă de "moștenire". Un bun exemplu este reprezentat de Constituția italiană. După cum se poate observa din discuțiile din cadrul comisiei
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
temă clasică a filosofiei politice și una din temele cele mai importante ale acestor analize; pe de altă parte, studiul empiric al "bunei" democrații (sau al îmbunătățirii calității regimurilor democratice) se află încă în fază incipientă. Fără îndoială, procesul de democratizare din ultimii ani face posibilă utilizarea unui material empiric care, înainte, nu exista pur și simplu, și, prin urmare, sperăm în dezvoltarea analizei. Acest lucru implică faptul că "obiectul" empiric al acestui tip de analiză este reprezentat de țările cu
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
țări din America Latină - la activitatea excelentă a lui Peeler (1998), la studiile lui Mainwaring, O'Donnell și Valenzuela (1992), ale lui Linz și Stepan (1996) și la cercetarea privind partidele, realizată de Mainwaring și Scully (1995). 57 Printre cercetările privind democratizarea și de consolidarea în Europa de Est putem semnala: Grilli (1997), Bartolc și Grilli (1981, Linz și Stcpan (1996), Pridham și Vanhanen (1994), Pridham și Lewis (1996), Dawisha și Parrott (1997), Zielonka (2001), Pravda și Zielonka (2001). 58 Datele din sondaje și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Diamond (1999: 161 urm.). 59 Aceasta este o definiție simplă a sistemului de partide. Sartori (1995: 53) vede în înlocuirea partidului de masă cu partidul format din notabilități, indicatorul principal al nivelului structurării partinice. 60 Pentru analiza cazurilor din prima democratizare mă refer, în special, la contribuția lui Stephens [în Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens, 1992, cap. 4]. 61 Într-o perspectivă parțial diferită, am tratat acest punct și în capitolul 4. A se vedea și Huntington [1991]. 62 Amintesc aici
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
67 Elementele empirice pentru acestă dezbatere sunt tratate de 2001 Freedom House Survey [Karatnycky, Motyl și Graybow, 2002]. 68 Este ceea ce fac Rueschemeyer, Huber Stephens și Stephens [1992] în cap. 4, 5 și 6, în care își extind analiza fundamentelor democratizării la multe țări din afara Europei. 69 Legitimitate și ancorare. 70 Fac o observație similară celei lui Diamond [1992: 127] la condițiile și precondițiile democrației. 71 Przeworski et al. [2000]. 72 O atentă revenire asupra rolului culturii politice la nivel de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
modelul democrației rămâne deschisă (v. Mattina și Pappalardo, 1999). 91 Putnam [2000, cap. 21] explică foarte bine cum radicalismul unora și non- participarea altora sunt conectate (în democrațiile actuale), ilustrând astfel declinul angajamentului civic în Statele Unite. -------------------------------------------------------------------------2 1 DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
și Pappalardo, 1999). 91 Putnam [2000, cap. 21] explică foarte bine cum radicalismul unora și non- participarea altora sunt conectate (în democrațiile actuale), ilustrând astfel declinul angajamentului civic în Statele Unite. -------------------------------------------------------------------------2 1 DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Referințe bibliografice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
DEMOCRATIZĂRI 2 5 Introducere DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Cuvânt-înainte 18 19 Introducere Democrație, democrații, cvasi-democrații 310 311 Alternativele nedemocratice De la democrație la autoritarism De la autoritarism la democrație Între consolidare și criză În căutare de explicații Democrație fără calitate? Concluzii DEMOCRAȚIE ȘI DEMOCRATIZĂRI Referințe bibliografice
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]