9,167 matches
-
acceptă ipoteza de cercetare nr.1 și se respinge cea de nul, deoarece există o frecvență ridicată a răspunsurilor privind efecte ale înlocuirii părinților cu bunicii, dintre care: • la nivel psihologic pierderea motivației pentru învățare -17 (57%); anxietăți -15 (50%); depresii -12 (40%); • la nivel fiziologic frecvente îmbolnăviri 19 (63%); • la nivel social absențe nemotivate 11 (37%); scăderea considerabilă a performanțelor școlare 21 (70%). 2. Se acceptă ipoteza de cercetare nr. 2 și se respinge cea de nul, deoarece există o
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
au avut o evoluție pe termen scurt foarte bună. După o săptămână grupul a arătat o ameliorare marcată, mai ales În ceea ce privește simptomele psihotice, În timp ce grupul de control a rămas practic neschimbat. Réactions dépressives Rareori, utilizarea regulată de marijuana poate precipita depresiile reactive sau tulburările nevrotice la utilizatorii debutanți mai ales. Majoritatea reacțiilor depresive sunt de scurtă durată și evoluție spontană, așa cum rezultă din studiile efectuate (Weil, 1970; Kemp, 1970). Reacții de panică Majoritatea reacțiilor adverse la canabis se centrează În jurul reacțiilor
TULBURĂRI MENTALE INDUSE DE MARIJUANA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by R. Andrei, P. Boişteanu, Rodica Enache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1465]
-
au o mare nevoie de securitate iar în situații de abandon din partea părinților (singurul lor sistem de referință și singura experiență relațională) prezintă conduite reactive pe fondul cărora se pot dezvolta structuri mentale obsesive, fobice, deliruri de revendicare sau persecuție, depresii anxioase care pot culmina cu acțiuni autoagresive. 1.3.4. Dizabilitatea mentală de gradul III (idioția) Reprezintă forma cea mai gravă de dizabilitate mentală și definește persoana incapabilă să se autoconducă, să se apere de eventualele pericole sau chiar să
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sunt cheia înțelegerii „schimbărilor” care survin „în interiorul” persoanei umane a bolnavului psihic, ele constituind „motivele” și „mobilurile” care o proiectează către forme de manifestare dintre cele mai variate: toxicomanie, perversiuni sexuale, crize anxioase, stări obsesive, fobii, impulsiuni suicidare, cleptomanie, mitomanie, depresii, sentimente de culpabilitate etc. În spatele acestor „manifestări morbide” trebuie să descifrăm, să recunoaștem „criza existențială” a individului respectiv, veritabil „impas nevrotic” al persoanei bolnave. Dincolo de aspectele pur medicale, clinico-psihiatrice, ne aflăm în fața unei dezvoltări eșuate de factură patologică, a unei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lume în continuă schimbare. În sfera patologiei își face intrarea un concept medical nou: „sindromul general de adaptare” care se va impune în clinică prin „bolile de stres”. Asistăm la o proliferare necunoscută încă în istorie a bolilor psihice (nevroze, depresii, psihoze, diverse manifestări suicidare etc.). O nouă clasă clinică își câștigă locul în seria „speciilor medicale”: bolile psihosomatice. La acestea se adaugă bolile cardiovasculare, cancerul, SIDA, dar și boli specifice civilizației tehnologice: bolile de muncă, accidentele, bolile traumatice, bolile de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolii se manifestă prin următoarele aspecte de factură psihologică, cum ar fi: a) Narcisismul este legat de schimbarea imaginii de sine în raport cu starea de boală, cu prezența acesteia. Acest fapt antrenează o modificare a dispoziției emoțional-afective constând în descurajare, anxietate, depresie sau situații de regresiune și dependență. Toate sunt expresia intrării în acțiune a „mecanismelor de apărare ale Eului”. Această stare de narcisism poate fi favorizată și de conduita medicului care acordă bolnavului și bolii acestuia o „atenție” și o „importanță
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
trăiesc într-un mod penibil, dureros, chiar sfâșietor, schimbarea naturii lor, a raporturilor cu lumea, cu societatea, izolarea la care sunt condamnați. Acest fapt este trăit ca o experiență penibilă în cazul nevrozelor, ca o experiență dureroasă, sfâșietoare, în cazul depresiilor, al melancoliei, ca pe o situație de marginalizare, de excludere socială, în cazul alcoolismului și al toxicomaniilor, ca pe o stare de apăsare tensională interioară în cazul situațiilor conflictuale și a complelor, ca pe o confruntare directă cu o „lume
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
prin întoarcerea în trecutul acestuia. Semiologia sincroniei este cea care pune în evidență „aspectele extrinseci” ale suferinței psihice din prezent, așa cum sunt ele observate de către medic sau psiholog la data întâlnirii cu bolnavul psihic și examinarea acestuia (angoasă, halucinații, delir, depresie, idei sau tentative de suicid etc.). În această situație bolnavul psihic apare în „câmpul observației” ca o persoană „încărcată” de tulburarea psihică, pe care o comunică, sub forma „narațiunii clinice” sau „istoriei sale personale”, persoanei observatorului. Acesta este primul moment
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
devenit „termen științific” va fi cel care va denumi „obiectul cunoașterii” mele. Este important de remarcat faptul că toate „fenomenele psihice normale” (psihologie) sau „fenomenele psihice morbide” (psihopatologie) devin „obiecte ale cunoașterii” prin denumirea lor: nebunie, delir, halucinație, fobie, anxietate, depresie, monomanie, obsesie etc. În funcție de modalitatea în care le percepe conștiința mea reflexivă. Ele sunt și rămân interioare persoanei mele, dar prin „denumirea” lor sunt „obiectivate” sau devin „obiective” pentru ceilalți. Din acest moment începe constituirea cogito-ului psihopatologic. Din acest moment
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de suicid, bizarerii, deplasarea intereselor obișnuite către alte direcții etc.); d) modalitatea „schimbării personalității” bolnavului de la starea de normalitate către o „configurație clinico-psihiatrică” specifică prin apariția unor tulburări clinice net manifestate și organizate specific într-o formă sau „tablou clinic” (depresie, halucinații, delir, crize epileptice etc.); e) tipul de evoluție clinică a bolii (acut, continuu și progresiv sub formă de episoade clinice intermitente, cu evoluție ciclică-periodică, crize paroxistice cu intervale libere intraaccesuale etc.); f) modul de prezentare al bolnavului la medic
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evaluare reprezintă un mijloc standardizat de evaluare a datelor furnizate de examenul clinic și ele sunt reprezentate prin următoarele: inventare generale de simptomatologie, scale de evaluare pentru bolnavii psihotici internați, scale special adaptate pentru investigarea unei anumite tulburări clinice (anxietate, depresie, tulburări nevrotice). 4) Listele de criterii diagnostice. Acestea corespund necesității de a ameliora concordanța diagnosticelor diferite rezultate din observațiile clinicienilor cu „concepții psihiatrice” deosebite între ele. Se urmărește prin aceasta stabilirea unui acord comun între diferiții specialiști, prin omogenizarea grupelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de gravitate a bolii pentru bolnav. În cazul bolilor psihice, psihofarmacologia modernă duce la rezultate spectaculare, rapide, creând iluzia vindecării. Dar ea poate da, în mod egal și efecte negative (dependență de medicamentele psihotrope, forme de intoleranță, sindromul parkinsonian neuroleptic, depresii secundare etc.). Toate acestea ajung, în final, să înlocuiască „boala psihică” cu o „boală terapeutică”. Trebuie avut în vedere faptul că, din punct de vedere al psihologiei medicale, în relația „medic-pacient” intervine „situația de boală”, creându-se în felul acesta
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
legate în continuare de criza de involuție (menopauza și andropauza) la care se suprapune retragerea din activitatea profesională și din viața socială, diferențele dintre persoanele respective și generațiile tinere. Acestei perioade îi sunt specifice următoarele tipuri de tulburări psihice: nevroze, depresii de involuție, stări fobic-anxioase. g) Grupa de vârstă cuprinsă între 61...70 ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ani se caracterizează prin interese psiho-biologice legate de involuție, trecerea de la activitatea profesională la alte tipuri de activități private, îngustarea câmpului de relații, de preocupări, izolare. Acestei etape de viață îi sunt specifice următoarele tipuri de afecțiuni psihice: nevrozele și depresia de involuție, stările fobic-anxioase, tulburări psihice de involuție sau datorate arterosclerozei cerebrale etc. h) Grupa de vârstă de peste 70 ani se caracterizează prin următoarele: interese psihologice și biologice circumscrise la propria sa persoană. Tipurile de afecțiuni psihiatrice specifice acestei perioade
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
o privire inspirată și adoptă atitudini extatice. La paranoici observăm o atitudine de superioritate, distanță față de cei din jur, orgoliu exagerat, rezervă, precauție. b) Hipomimia este expresia mimică săracă sau negativă întâlnită în cursul stărilor de inhibiție stuporoasă, sindromul catatonic, depresii, melancolie, negativism sau stereotipii. c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lumea exterioară, care privesc sintonia individului cu mediul său, discordanța acestuia în raport cu mediul, ca în cazul schizofreniei. 5) Tulburări de percepție cenestezică a propriei sale persoane de tipul: idei delirante de negație, idei ipohondrice, stări obsesionale, atacuri de panică, angoasă, depresii melancoliforme cu tulburări de personalitate etc. 15. SINDROAMELE PSIHOPATOLOGICE I (Aspecte generale) Cadrul general Tabloul clinic al bolilor psihice apare sub forma unor „complexe simptomatologice”. Acestea sunt sindroamele psihopatologice. Sindromul reprezintă un complex de simptoame unite între ele prin legături
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
destul de constant asociat în sindromul depresiv, sunt ideile de suicid sau tentativele de suicid. Din punct de vedere psihopatologic, sindromul depresiv poate lua aspecte clinico-psihiatrice diferite, în raport cu conținutul. În sensul acesta se descriu următoarele tipuri: a) Sindromul melancolic caracterizat prin depresie gravă, imobilitate motorie, bradipsihie, anxietate, delir melancolic, sindrom Cottard; b) Sindromul depresiv-anxios este forma în care din punct de vedere psihopatologic predomină, alături de depresivitate, o stare marcată de neliniște anxioasă; c) Sindromul ipohondriac este marcat de asocierea la starea depresivă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Sindromul ipohondriac este marcat de asocierea la starea depresivă a cenestopatiilor și ideilor ipohondrice; d) Sindromul asteno-depresiv, este forma care asociază depresivității o stare marcată de astenie cu bradikinezie și bradipsihie; e) Sindromul de depersonalizare este tulburarea psihopatologică ce asociază depresiei, tulburări de depersonalizare, idei de imortalitate și suferință morală; f) Sindromul depresiv-obsesiv asociază în același tablou clinic depresia cu preocupările obsesive. În ceea ce privește cauzele sindromului depresiv acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
forma care asociază depresivității o stare marcată de astenie cu bradikinezie și bradipsihie; e) Sindromul de depersonalizare este tulburarea psihopatologică ce asociază depresiei, tulburări de depersonalizare, idei de imortalitate și suferință morală; f) Sindromul depresiv-obsesiv asociază în același tablou clinic depresia cu preocupările obsesive. În ceea ce privește cauzele sindromului depresiv acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele în cazul nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
același tablou clinic depresia cu preocupările obsesive. În ceea ce privește cauzele sindromului depresiv acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele în cazul nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD); - depresia de involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cu preocupările obsesive. În ceea ce privește cauzele sindromului depresiv acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele în cazul nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD); - depresia de involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestea pot fi numeroase; menționăm următoarele: - cauze exogene, de natură psihotraumatizantă emoțională, așa cum apar ele în cazul nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD); - depresia de involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia secundară consecutivă unor afecțiuni somatice
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
nevrozelor sau al reacțiilor depresive; - cauze endogene cum sunt formele psihotice de depresie (boală afectivă, PMD); - depresia de involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia secundară consecutivă unor afecțiuni somatice de natură infecțioasă, toxică, endocrină, metabolică; - depresia care apare în cursul tratamentului cu medicamente psihotrope administrate incorect
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
involuție din perioada de climacteriu; - depresia vasculară din cursul hipertensiunii arteriale sau a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia secundară consecutivă unor afecțiuni somatice de natură infecțioasă, toxică, endocrină, metabolică; - depresia care apare în cursul tratamentului cu medicamente psihotrope administrate incorect și pe durată lungă. 3) Instabilitatea psiho-afectivă Numeroși autori au descris o stare de instabilitate emoțional-afectivă complexă, asociată
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a arteriosclerozei cerebrale, legată de un fond organic cerebral vascular; - depresia de origine organică cerebrală din cursul PGP, neurosifilisului, encefalitelor, tumorilor cerebrale, traumatismelor cerebrale, parkinsonului, coreelor cronice etc.; - depresia secundară consecutivă unor afecțiuni somatice de natură infecțioasă, toxică, endocrină, metabolică; - depresia care apare în cursul tratamentului cu medicamente psihotrope administrate incorect și pe durată lungă. 3) Instabilitatea psiho-afectivă Numeroși autori au descris o stare de instabilitate emoțional-afectivă complexă, asociată cu o instabilitate motorie și modificări intelectuale și comportamentale, care apare de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]