3,128 matches
-
sunt utilizate în situații practice, acele situații în care noi toți am fost deprinși să le utilizăm învățând limbajul. Filozofii își îndreaptă adesea atenția spre expresii, le examinează, pentru a spune așa, într-un vacuum, în afara contextelor în care sunt deprinși oamenii să le folosească. Întrebările socratice din dialogurile lui Platon, „Ce este binele?“, „Ce este virtutea?“, constituie bune ilustrări ale acestei mișcări pe care o fac filozofii. Numai cel care se întreabă ce este timpul în genere va fi tentat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
cu anumite caracteristici și precedente o realizează în anumite împrejurări. Ceea ce știm despre acea persoană și acele împrejurări ne va permite, în condiții normale, să decidem dacă ea citește sau nu. Schimbarea care a avut loc atunci când un copil a deprins cititul este „o schimbare a comportării sale“. Această schimbare este cea care îi permite învățătorului să spună că „a început să citească“ despre un copil care nu știa să citească. Prezența sau absența unor senzații caracteristice cititului pot să fie
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a gîndi, care e cu totul dualist și ai cărui sclavi am devenit cu toții în acest univers de simțuri și silogisme. Noul mod de a gîndi nu se bazează pe "logică", nici pe ordonarea dualistă a ideilor, așa cum ne-am deprins aproape tradițional să ni se picure în minte, umplîndu-ne de un soi de angoasă spirituală greu de înlăturat. Gîndirea modernă, care ne-a smuls din tihna unității, nu ne mai satisface. Căutăm un cer nou și un pămînt nou, în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
solemnitatea alienaților victorieni: "I would prefer not to"/"Aș prefera să nu!" (tradus de Petre Solomon drept " Prefer să mă abțin!"). Stupefacția naratorului, derivată desigur din contrastul violent, paralizant, pe care această izbucnire îl stabilește cu tot ceea ce el a deprins empiric, într-o viață de succes profesional pe Wall Street, îl determină să comită primul gest imprudent din întreaga sa carieră acela de a nu-l concedia pe Bartleby. Datorită curiozității întrucîtva perverse, avocatul îi acordă o a doua șansă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
rază de speranță (episodul în care masează, plină de repulsie, picioarele murdare, umflate și vineții ale doamnei Pither ramîne antologic!) și duce povara facturilor neplătite la timp de harpagonicul ei tată (îl ocolește, de pildă, pe măcelar cu dibăcie șireată, deprinsă pe parcursul unor ani îndelungați de persecuții). Frecvent, se autoflagelează, întrucît are impresia că gîndul îi fuge la lucruri păcătoase. Suportă bîrfele pline de insanități ale doamnei Semprill și se strecoară "diplomatic" printre "riscurile" unei relații "camaraderești" cu domnul Warburton Don
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
posibilitate de luptă a poetului. Frenezia participării senzoriale la lume se inversează, aici, într-un imposibil efort de desprindere (Legături), generând, paradoxal, și aparentul sentiment al înstrăinării de sine (Departe, Călătorie)90, "tonul e solemn, fără rigiditate, iar confesia a deprins de la Blaga acea impersonalitate concis reflexivă, care lasă să se vadă din om mai ales ființa gânditoare"91. Existența fiecăruia dintre noi fiind una individuală, unică și irepetabilă conține moduri particulare de a trăi anumite evenimente, stări, fapte; ceea ce promoveză
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
va trebui să Începem dificila și Îndelungata ucenicie a existenței „Împreună”, dar În diferență: „A trăi cu celălalt, a trăi În calitate de celălalt al celuilalt este o datorie omenească fundamentală, deopotrivă la scară mică și la scară mare. Modul cum ne deprindem să trăim unul cu celălalt atunci când creștem și intrăm, cum se spune, În viață este valabil și pentru marile ansambluri ale omenirii”5, pentru popoare și culturi. „‹‹Universalismul›› capătăt astfel o semnificație determinată Într-o configurație a pluralismelor, a
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
conviețuirii. Pentru Început Însă va trebui să ne Începem Îndelungata ucenicie a conviețuirii Împreună: “A trăi cu celălalt, a trăi În calitate de celălalt al celuilalt este o datorie omenească fundamentală, deopotrivă la scară mică și la scară mare. Modul cum ne deprindem să trăim unul cu celălalt atunci când creștem și intrăm, cum se spune, În viață este valabil și pentru marile ansambluri ale omenirii, pentru popoare și state.” Trebuie să Învățăm respectul pentru celălalt ca și pentru altceva decât propria noastră experiență
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
calitate a culturii superioare (s.n.Ă care este deschisă și creativă.” Dialogul este Întotdeauna o modalitate de schimb, fiecare dintre culturile intrate În contact primind și, respectiv, oferind idei, sisteme valorice și moduri alternative de viață. Prin contact comunicațional oamenii deprind ucenicia de a trăi Împreună: “dacă nu se iubesc, măcar se suportă. Poporul care nu Învață de la alte popoare este privat de orice speranță pentru dezvoltare: toate popoarele contribuie la dezvoltare, altfel această dezvoltare II. Despre toleranță și violență Filtre
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
Cotroceniului să fie decretat cel mai bun președinte pe care l-a avut România după 1989. E incitantă, în paginile Elvirei Sorohan, contextualizarea epistemică a literaturii române de după Revoluție, punerea ei în contrast (câteodată germinativ) cu dinamica teoretică a exegezei, deprinsă de către foarte mulți critici (unii: universitari!) din contactul direct, nemijlocit, cu centre de cercetare și personalități din Occident. După ce ai lucrat la Cambridge sau la Princeton, nu te mai întorci la N. Manolescu și Alex Ștefănescu, valori istorice reale, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
medie, avid de senzațional. Din literatura română (cap. Proza românească de la eros fantastic la ironie, parabolă și "dragosteură") sunt invitați autori formați în interbelic ca Mircea Eliade, Mihail Sebastian și Alice Botez (textele consacrate acestei autoare pasionate de metafizică, pasiune deprinsă la școala lui Nae Ionescu, compun de fapt o veritabilă micromonografie), urmați de contemporanii Cărtărescu (apreciat ca scriitor, dar sancționat moral drept un "Casanova postmodern" pentru De ce iubim femeile), Petru Cimpoeșu (primul în topul Doamnei Profesoare), Matei Vișniec (interesant, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
instrumente oferite de acesta. Aplicație: - Urmăriți și repetați videotutorialul cuprins în Lecția 1 de pe DVD; Lecția 2. Realizarea schițelor cu Solid Edge ST 3 Scopul lecției Un model digital, începe cu realizarea unei entități numită schița. În această lecție vom deprinde tehnicile de modelare a curbelor plane (2D), cuprinse în schița. Obiective: - Crearea și editarea elementelor de referință - Crearea și constrângerea schițelor - Editarea curbelor din schițe 2.1 Medii de lucru, bare de lucru, plane de referință și comenzi de desenare
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
încastrata pe fetele de capăt. Lecția 10. Modelarea pieselor de tablă cu Solid Edge ST3 Scopul lecției: În economia realizării mașinilor și instalațiilor, a apărăturii electrocasnice, a apărăturii electronice, un loc important îl ocupă realizarea carcaselor. În această lecție vom deprinde realizarea pieselor din foi de tablă. Obiectivele: - Interfață de lucru a modulului Sheet Metal și comenzile specifice - Alegerea și utilizarea mediului potrivit de lucru - Realizarea de piese din foi de tablă 10.1 Interfață Sheet Metal. Comenzile specifice realizării pieselor
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
condiții care să permită finalmente preluarea tuturor acțiunilor de către principalul întreprinzător al afacerii 15. Simplitatea proceselor tehnologice recomandate la o astfel de întreprindere îngăduia, în aceeași opinie, recrutarea și utilizarea lucrătorilor necalificați din împrejurimi, care, în scurtă vreme, ar fi deprins meșteșugul, inclusiv a țiganilor mănăstirești, "mai ales la o fabrică de cuie". Iar rentabilitatea întreprinderii, depindea, în aceeași concepție, în afară de ieftinătatea brațelor de muncă, de ieftinătatea minereurilor, a cărbunilor de pământ și a transportului acestuia de la bazinul de exploatare până la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să i se pună la dispoziție nu simpli salahori, recrutați în mod obișnuit din rândul locuitorilor din zonă (în contul obligațiilor lor către stat), nici tăietorii de pietre cubice, "care adeseori sunt oameni slăbănogi", ci numai "lucrători aleși și bine deprinși cu regulata sfărâmare a stâncilor și cu producerea de bolovani din care să se facă pietrele de pavè", altfel spus, veritabili profesioniști în domeniu, numiți generic băieși, în număr necesar de șase. Duritatea mare a stâncilor de dolomită, descoperite atât
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
căci eu nici n-am cuvinte ca să spun cât de mare folos aduce scăldătoarea răce". Doctorul Nicolai scrie următoarele: "... spre păstrarea sănătății și întărirea trupului, nimică nu este atât de folositor ca scăldătoarea răce, cu care ar trebui să ne deprindem și de la cea mai fragedă vârstă". Mult mai mare entuziasm găsim în următoarele cuvinte a doctorului Tonșo: "Apa este, în mână iscusită, un leac scump; atât pe dinlăuntru, cât și pe din afară întrebuințată, lucrează ca un vindec universal în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
leapădă ca un lucru de nimică un dar folositori, care Pronia însuși (sic!) îi pune în mână". Pe lângă folosurile arătate, mai avem și alt folos de la scăldătoarea răce: mic și mare, tânăr și bătrân, bărbat și fimeie poate să se deprindă cu ea și să tragă cel mai deplin folos prin întrebuințarea ei. "La cei mai gingași copii, zice doctorul Ferro, putem întrebuința scăldătoarea răce fără cea mai mică îngrijire și folosul care-l vom vide aice îl vom aștepta în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru stat, iar nu doftoriile ce strică stomahul copiilor și cu care, deprinși odată, se găsesc sâliți a le întrebuința de-a pururi". Asemene și înțăleptul Tisso, care, prin scrierile sale pentru poporeni s-au făcut nemuritori, ne învață a deprinde copiii cu scăldătoare răce, îndată după nașterea lor. Vestitul Makenție ne încredințază că prin scăldătoarea răce trupul copiilor câștigă la putere, iar duhul lor, la agerime. Nimică nu întărește mușchii cei moi și slabi ca scăldătoarea răce; printrânsa numai, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în ei un suflet mare. Asemenea sfaturi dă și Hofman, Vaikart, Han-Floier Kulen, Senert, toți doctori de care nu putem tăgădui că au privit mai mult la folosul ominirii decât la interesul lor. Dacă copilul slab și fraged se poate deprinde cu scăldătoarea răce, cu cât mai degrabă s-ar deprinde un tânăr, cu cât mai degrabă un bărbat. Și precum copilul câștigă sănătate și putere prin ea, așa va câștiga și tânărul, aș va câștiga și bărbatul. Numai scăldătoarea răce
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Vaikart, Han-Floier Kulen, Senert, toți doctori de care nu putem tăgădui că au privit mai mult la folosul ominirii decât la interesul lor. Dacă copilul slab și fraged se poate deprinde cu scăldătoarea răce, cu cât mai degrabă s-ar deprinde un tânăr, cu cât mai degrabă un bărbat. Și precum copilul câștigă sănătate și putere prin ea, așa va câștiga și tânărul, aș va câștiga și bărbatul. Numai scăldătoarea răce, zice Ferro, este în stare să întoarcă puterile unui tânăr
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a unui bărbat ce muncește cu capul ca scăldătoarea răce; numai aceasta este în stare a-l scăpa de boalele acele tirănitoare carele se încuibă în om prin multă ședere și gândire. Dară și acii în ani adâncați se pot deprinde cu scăldătoarea răce și se pot folosi prin întrebuințarea ei. Printrânsa ușurăm sarcina zilelor noastre, printrânsa câștigăm bătrânețe lungi și liniștite, printrânsa putem depărta înțepenirea trupului, credincioasa tovărășită a bătrânețelor; căci ea sprijinește circulația regulată a sângelui și umezelile trupului
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
chipul cel mai folositor. Acolo, îndată să se așeze o școală practică de mehanică și anume: de dulgherie, teslărie, rotărie, strungărie, ferărie și lăcătușie, primind pe acest an un mai mic număr de ucenici pentru ca să poată mai bine a să deprinde lângă maestri, iar la anu va spori numărul lor în analoghia propășirii ce vor face acei întâi ucenici, va spori. La această școală se vor primi și tineri vrednici și a cărora părinți vor purta grijă de îmbrăcăminte, iar a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
lor în analoghia propășirii ce vor face acei întâi ucenici, va spori. La această școală se vor primi și tineri vrednici și a cărora părinți vor purta grijă de îmbrăcăminte, iar a lor țânere va fi cu cheltuiala școalei. Aice deprinzându-se ucenicii în deosăbite sus-însămnate lucrări, meșterii cu agiutoriul lor să fie datori a pregăti pân la iarnă, după cele mai nemerite modeluri a D<umnealui> Mihailic, toate uneltile agronomiei și alte care s-ar pute transporta. Totodată, s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pe lângă care, mai ales la o fabrică de cuie, însuși țiganii de pe aice s-ar pute foarte bine întrebuința, când, dimpotrivă, la alte ramure de fabrici s-ar pute întrebuința numai individuri aleși, distinși, iscusiți, și aceștia încă s-ar deprinde în fabricația atingătoare foarte greu și numai după mai mulți ani. 4. Producerea unei fabrici de fer poate, cu vremea, a fi colosală și, mai ales, la împregiurările aceste de aici, foarte folositoare, poate în viitorime a să rădica la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
făcea plăcere, făcea un efort să suporte asta trei zile. Mai avea și mania de a schimba farfuriile în timpul mesei, spunea că mașina de spălat vase la asta servea, se ridica, se ducea, venea [...] Erau atitudini, comportamente pe care le deprinsese în familia socrilor și le păstrase ; el simțea asta, se potriveau cumva cu botinele, cu paltoanele de catifea, cu mănușile strîmte, cu oțetul maroniu și scriitorul italian ; cam așa fusese mereu, chiar cînd era mică, avea vreo opt ani, văzuse
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]