4,161 matches
-
deasupra cârdului de gâște plutind”, iar apoi „se sfâșie în pustie”, după ce și-a îndemnat semenii să nu ia în deșert numele Domnului, domină ciclurile din Frigul și frica. Poemele afirmă nădejdea creștină, susținută de „bucuria întrebării”, care caută să descifreze secretul pietății și al fervorii create în jurul divinității, iubirea și ardoarea în a celebra „mormântul gol”. Autorul „amalgamului entuziast” prezent în culegerea Admirații ortodoxe (2003) știe că metafizica poetică echilibrată duce mult mai direct spre întâlnirea cu divinul decât versurile
PINTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288820_a_290149]
-
o reală, dar neconcludentă, influență. Ca realizare poetică, Zogar e net inferior versurilor barbiene, nici imaginile nu frapează, nici înlănțuirea lor, și nici muzicalitatea limbii sau pregnanța rostirii. În absența sugestiei și a fiorului estetic, poezia lui P. se cere „descifrată” numai la nivelul sentimentelor, care se dezvăluie a fi delicate, autentice și neafectate. Versuri și imagini cât de cât remarcabile sunt puține, stilul e zgrunțuros, viziunea - fărâmițată, iar sinergia expresivă - absentă. Se rețin, totuși, câteva izbutite crochiuri dinamice ale unor
POGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288870_a_290199]
-
lor. Analizele de tip structural și funcțional, de exemplu, care pot fi găsite în practica actuală sunt semnificativ diferite de proiectele teoretice și metodologice clasice formulate de Parsons, Lévi-Strauss etc. Abordarea propusă aici este de alt tip. Ea încearcă să descifreze ceea ce eu consider - dacă întemeiat sau nu, cititorul este în drept să estimeze - a fistructurile fundamentale ale gândirii sociologice în calitatea ei de gândire științifică. Acestea sunt expuse în ceea ce mi s-a părut a avea ele mai durabil, făcându
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de factori determinanți, dacă nu și mai mult. Contribuția diferitelor cauze la explicarea unui fenomen variază de la un context la altul. Determinarea ei ridică probleme teoretice și empirice deosebit de complexe, încă insuficient analizate. Pentru înțelegerea ei este nevoie să se descifreze mecanismele și circuitele complexe care leagă cauzele de efecte. În ultimul timp au fost dezvoltate în mod special diferite tehnici de determinare empirică a contribuției factorilor cauzali. Tehnica cea mai simplă și mai frecvent utilizată este corelația. Corelația ne oferă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
criticilor puternice, între timpanaliza a fost complet reconsiderată) indica faptul că lumea, după o perioadă de creștere rapidă economică, va cunoaște, imediat după anul 2000, o completă cădere economică, ecologică și politică. În ipoteza continuării tendințelor actuale, autorii încearcă să descifreze nu numai dinamica „naturală” a sistemului cercetat, ci și dinamica sa posibilă, în vederea optării pentru diferite strategii politice. Autorii analizează, astfel, ce s-ar întâmpla dacă s-ar introduce un control eficace asupra poluării sau a creșterii populației, dacă s-
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
preștiințifice) a activității sociale și, din acest motiv, inevitabil neadecvată. Sursa caracterului „fals”, „eronat” al ideologiei, în acest sens particular, este de ordin cognitiv, epistemologic: cunoașterea comună, cât și cea teoretică speculativă nu au instrumente suficient de puternice pentru a descifra mecanismele și legile care guvernează procesele sociale; de aceea, ele oferă o imagine simplificată, naivă, falsă a acestora din urmă. În acest sensparticular, știința (și deci și ideologia) este structural diferită de ideologie. Ea este o conștientizare nonideologică, adică științifică
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
că mentalitatea contemporană, spre deosebire de cea „centrată pe știință” a secolului al XVII-lea, este „centrată pe evoluție”. Evoluția reprezintă, după părerea sa, elementul caracteristic al Weltanschauung-ului contemporan (Huxley, 1973). Există aici o problemă epistemologică ce merită toată atenția: putem descifra diferențe structurale în modelul de științificitate pe axa atemporal/temporal? Putem deci distinge științe structural atemporale de științe structural temporale? Există însă și o a doua dimensiune secundară, implicată mereu de dimensiunea temporalității, referitoare la obiectul propriu-zis al științei: general
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
charismei o găsim frecvent în societățile tradiționale: presupunerea unor mecanisme de transmitere a „adevărului” de către forțe supranaturale, fie prin intermediul celor înzestrați cu un har special - sfinți, preoți, prezicători-, fie prin intermediul unor „semne” - conjunctura astrelor, vise, fenomene meteorologice, configurația măruntaielor păsărilor - descifrate de specialiști care „știu” tehnica interpretării acestora. „Înțelepții” și „bătrânii” reprezintă instanțe cu importante componente charismatice în aceste societăți. Există însă și forme mai moderne: mitul supraomului, al geniului în ideologiile de tip totalitar și chiar mitologia „specialistului” în societatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
N. pornește de pe o platformă bine conturată și are obiective precise. Cunoștințele sale clasice sunt împletite cu o adâncă prețuire arătată confesiunii ortodoxe și cu o bună cunoaștere a istoriei naționale. Informațiile coboară până în Antichitate și pe baza lor cărturarul descifrează simboluri ignorate încă de contemporanii ce încercau să lumineze începuturile neamului. Idealul pe care caută să-l refacă în timp este reprezentat de anii de glorie ai lui Neagoe Basarab. Inițiază câteva tentative de definire a „mitului dinastic” al Basarabilor
NASTUREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288357_a_289686]
-
familiarizeze cu interpretările și sensurile celeilalte societăți, să-i vorbească limba și să participe la convențiile acesteia fără greșeală. Ca etnograf, specialistul în științe sociale trebuie să se lase pătruns de subiectul de studiu, să-l observe în detaliu, să descifreze cum operează lucrurile din interiorul acestuia și să descrie convingător rezultatele, astfel încât și ceilalți să poată percepe complexitatea existenței umane. În spiritul celor mai bune tradiții antropologice, cercetătorul „călătorește” până la „satul de baștină” ca să-i învețe discursul și obiceiurile. Acesta
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
s-ar spune, de exemplu, că în România de azi Biserica Ortodoxă este absolut esențială pentru integrarea la nivelul comunității, sau că televiziunea subminează valorile familiale tradiționale? Ați putea decide să vă încredeți în propria judecată și să încercați să descifrați semnificațiile comune în urma investigației proprii. Totuși, nu îmi este clar încă ce înseamnă semnificații comune. Sunt, oare, semnificațiile culturale ale ardelenilor exact aceleași cu cele ale bucureștenilor? Se pare că regiunile geografice contează. Oare care este situația cu indivizii dintr-
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
un sens mai larg, acest lucru este absolut fals. Purtăm conversații și împărtășim opinii. Discutăm despre filme pe care le-am văzut, sau despre evenimente pe care le-am citit în ziare. Uneori depunem un pic de efort pentru a descifra nuanțele mai subtile din comunicare și înțelegere, dar, la un nivel de bază, împărtășim destul de multe lucruri comune din experiența noastră ca să facem posibilă o conexiune de bază. Mai și vorbim unul cu altul în lumea asta. Nu avem doar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
între nevoia de simplificare și nevoia de explicare. Aici se aplică trei reguli generale de bun-simț. Prima este aceea a simplității. Un model elegant și clar care să specifice relațiile de bază este întotdeauna de preferat unui model dificil de descifrat, de înțeles și, în final, de estimat în mod plauzibil. A doua regulă este cea a relevanței teoretice. Ocupați-vă în special de variabilele și de legăturile care au importanță pentru modul cum înțelegem lumea socială. Cea de-a treia
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
conținutul critic. Este artificială și birocratică, promovând o știință fără vlagă în detrimentul unui umanism satisfăcător. Politicienii, continuă critica, nu acordă, de fapt, atenție absolut deloc demonstrațiilor obscure publicate în revistele de specialitate, iar persoanele obișnuite nici nu pot încerca să descifreze modelele formale și probabilitățile statistice. În forma sa actuală, susține Ricci, știința politicii are un impact absolut minor asupra societății. Fiindcă aceasta se concentrează asupra criteriilor sale interne de recompense disciplinare. În ciuda numărului, în continuă creștere, de specialiști în domeniu
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
tratament”, nu i-au „Înghițit” pe noii apostoli sau nu au Încheiat „pactul cu diavolul”. Dana Bichescu face o analiză a situației deținuților politici din perioada stalinistă, inclusiv din perspectiva readaptării și reintegrării lor sociale. George Florin Macarie Încearcă să descifreze urmele pe care Închisorile comuniste le-au lăsat În psihicul celor care au fost puși În această grea situație. Adrian Neculau demonstrează În „istoria unei vieți”, cea a doctorului Nicu Ioniță, fost deținut, un aspect de necrezut, și anume că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de ceea ce a Întâlnit până atunci cercetătorul. Este nevoit să accepte atunci poziția artificială de invitat la reuniuni de grup, să Încerce să se integreze jocului social al acestor tipuri de reuniuni, să decodifice semnificații pe care nu le poate descifra decât consiliat. Când Însă evenimentul se deosebește total de universul social În care se mișcă observatorul, el poate deveni, la rândul său, „observator observat”. Iată, practica vânătorii cu câini: se prezintă ca un „fapt social total” care pune În scenă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Dosar al vieții și al operei. Analiza operei istratiene se constituie într-un demers critic circular, care, pornind de la comentariul de sorginte structuralistă - concretizat în identificarea de „structuri textuale” și „extratextuale” - și ajungând la viziuni critice de ansamblu, urmărește să descifreze „sensurile interioare” ale operei, acel „nucleu problematic” ce se regăsește în toate scrierile lui Istrati, indiferent de tematica abordată. Iar acest nucleu este inadaptarea, incapacitatea eroilor istratieni, fie că este vorba de Moș Anghel sau de personajele din ciclul haiducilor
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
și o soluție: „În loc de astfel de atitudini specifice unui soi de adolescență prelungită, ar fi cazul să reîncepem, serios, să facem cultură, pornind din nou de la problemele de fond, cu gravitate, cu aplicație, cu implicare, cu pasiune noiciană.” Se poate descifra aici și aspirația de a înscrie revista proaspăt născută pe o astfel de traiectorie recuperatoare, păstrând, în același timp, o amplă deschidere spre exterior. P. promovează îndeosebi literatura contemporană română și italiană și dialogul dintre cele două culturi. Numerele sunt
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
de zbor, 1973) până la reconstituirea biografiei unui individ excepțional, ca aviatorul și graficianul Vasile Scripcaru (Pe un cer de foc și lupte, 1981) - acesta ar fi registrul narațiunilor. Autorul, interesat preponderent de fapte, de situații, rezolvate adesea convențional, caută să descifreze și motivația lăuntrică a gesturilor individuale sau colective. Într-un alt fel de scriitură, plecând de la tipul cuceritorului aflat într-o dilemă amoroasă, romanul Între două femei (1941) încearcă să avanseze câteva explorări psihologice, uneori prolixe, discursive și confuze, în timp ce
LADMISS-ANDREESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287737_a_289066]
-
a captat tot mai multe preocupări. În definitiv, creșterile de capital explicau numai 30% din variațiile ratelor de creștere economică, astfel că o proporție de 70% era atribuită efectelor induse de așa-zișii factori intangibili. Treptat, factorii intangibili au fost descifrați și noi tipuri de „capitaluri” au fost aduse în ecuația dezvoltării. Printre aceștia, educația, sub forma capitalului uman, cunoașterea, sub cea a capitalului cognitiv, instituțiile, sub forma capitalului instituțional, normele ce reglementează raporturile dintre oameni, sub forma capitalului social, au
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
am pierdut aici cândva?.../ Genuni tăcerea!... Lacrimă, luceafăr/ Gândului meu și azi neprihănit,/ În infinitul alb, adie teafăr.// Miresme de vestminte netrupești!/ Ninsoarea, revelată castitate,/ Nupții sub imnul necuvântător/ Intrărilor, de-un oaspe-nfiorate” (Mormânt al nimănui). În încercarea de a descifra realitatea ascunsă a lucrurilor și de a se apropia de tainele fundamentale, el plonjează în paradisul copilăriei, în lumea satului arhaic, încărcat de eresuri și mistere cețoase. Nume străvechi, Sumer, Azteca, Elada, Roma, Scitia Minor, Tauria sau Pind, se îngemănează
MIHADAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
știu cum să o utilizeze. Ei sunt agenții schimbării, și dintre ei se recrutează liderii locali menționați mai sus. Ei dau tonul în sat, ceilalți se uită către ei atunci când umblă un zvon nou și așteaptă ca aceștia să-l descifreze și să decidă dacă e valid sau nu. Iar decizia lor, în proporție covârșitoare, este preluată ca atare și de către ceilalți. Această informație a fost foarte importantă pentru echipa de proiect, și ne-a distrus o prejudecată care este, de
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
caz, creștinii nu vor nega niciodată faptul că Evanghelia lor este o „metanarațiune”. Evanghelia este, într-adevăr, o poveste. De la Iisus învățăm, între altele, că sensul vieții nu trebuie rezolvat și explicat ca o ecuație matematică. Taina lumii poate fi descifrată doar ca parabolă. Evanghelia are calitatea unică - spre deosebire de mitologiile clasice - de a fi înrădăcinată în istorie. Crezul nicean face o referință precisă la zilele lui Ponțiu Pilat, prefect al Iudeii între 26-36 (d.Hr.). Prin urmare, „metanarațiunea” Revelației nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cunoaște economia înseamnă teorii incomplete și fără suportul real necesar susținerii acestora! Economia ecologică reprezintă un domeniu relativ nou de cercetare universitară transdisciplinară, îndreptat asupra dinamicii și interdependenței spațiale dintre economiile umane și ecosistemele naturale. Principalul său obiectiv este să descifreze marea enigmă: cum funcționează o economie printre restricțiile ecologice ale biosferei? Ca urmare, economia ecologică regrupează și conectează într-un mod mai aparte diferite discipline, în interiorul grupului științelor naturale și sociale, dar mai ales între aceste domenii mari. În 1992
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
însăși Moartea ar fi putut să fie poștașul unei astfel de scrisori. Ă N-o poți citi? exclamă Ahab. Dă-mi-o mie, omule! A, da, e o zmîngăleală cam ștearsă... Ce-i asta? în vreme ce căpitanul se străduia s-o descifreze, Starbuck apucă o prăjină lungă, de sapă și-i crestă vîrful cu un briceag, ca să vîre acolo scrisoarea și s-o predea astfel oamenilor din ambarcațiune, fără ca aceasta să se apropie și mai mult de vas. între timp, Ahab citea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]