6,256 matches
-
42 Că durerea este a mea, a unui subiect, este ceva cuprins în expresia „durere“, ca și în orice spunem despre senzații. Nu este cuprinsă însă aici o informație despre un posesor și despre ceea ce posedă el, ca în expresiile descriptive. „Așadar judecățile « A are un dinte de aur.» și «A are o durere de dinți.» nu sunt folosite în mod analog. Ele diferă în ceea ce privește gramatica lor acolo unde, la prima vedere, ar putea să nu pară că diferă.“43 Afirmația
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce simt“, prin aceasta nu fac decât să sublinieze că simt ceva. Folosim, desigur, adesea cuvinte ca „știu“, „cunosc“ cu referire la ceea ce simțim, dar aceasta nu înseamnă că exprimăm prin ele pretenții de cunoaștere, așa cum o facem prin expresiile descriptive ale limbajului. Wittgenstein crede că este important să nu pierdem din vedere că experiențele subiective sunt proprii anumitor 288 GÂNDITORUL SINGURATIC ființe cum sunt ființele omenești. Existența experiențelor subiective, caracteristice ființelor omenești, este inseparabilă de existența unor manifestări verbale și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
inconștient.“ (Cercetări filozofice, § 281.) Expresiile noastre despre experiențe subiective nu le „descriu“ așadar, ci le „exprimă“, tot așa cum un gest, un țipăt, o expresie a feței sau un fel de a râde exprimă indiferența, frica, resemnarea sau amuzamentul. În contrast cu enunțurile descriptive, Wittgenstein caracterizează expresiile despre stări subiective ca Ässerungen (exprimări, manifestări) a ceea ce simțim. În calitate de „manifestări“ ale stărilor subiective, ele sunt pe același plan cu manifestările nonverbale ale acestor stări. În anumite împrejurări, expresia „acum sunt fericit“ nu exprimă altceva decât
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Falsa analogie care ne face să acceptăm această caracterizare este favorizată de trecerea cu vederea a unor corelații, de incapacitatea noastră de a „cuprinde cu privirea întregul“, accentuată și ea de tendința de a acorda o poziție privilegiată unor enunțuri descriptive, cum sunt cele ale științelor. Wittgenstein era departe de a contesta că suntem expuși la tot pasul confuziilor pe care le generează înțelegerea nesatisfăcătoare a modului cum funcționează anumite expresii ale limbajului. El nu era deloc înclinat să subaprecieze dificultățile
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ansamblu de elemente care depind unul de altul, adică un tot compus din părți legate între ele". Ferdinand de S a u s s u r e a preluat acest concept din uzul comun și i-a convertit valoarea esențial descriptivă într-o valoare operati-vă în teoria limbii, înțelegînd prin sistem ansamblul relațiilor care definesc, prin opoziție, realitățile lingvistice dintr-un stadiu al limbii, considerat în mod sincronic. În Curs de lingvistică generală se întîlnesc afirmații precum: "limba este un
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în cazul gînditorului Ludwig W i t t g e n s t e i n, apreciat de mulți ca fiind cel mai mare filozof al secolului al XX-lea, care susține că filozofia trebuie să fie în mod esențial descriptivă, consacrată modului de funcționare a limbii, iar nu teoretică. Wittgenstein este considerat ca integrîndu-se, îndeosebi prin prima parte a activității sale, în orientarea filozofică denumită filozofie lingvistică, ce cuprindea și o altă componentă, a filozofiei limbajului comun sau a limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
grupare în limbaje diferite a elementelor limbii, în vreme ce unificarea produce dialogul și amalgamarea dintre limbaje. Limbajele se divid la rîndul lor, prin trecerea la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de forma discursivă dominantă (narativă, descriptivă, emoti-vă, demonstrativă, oratorică, dialogică, evaluativă, normati-vă etc.). Tipurile de discurs sînt caracterizate, de asemenea, de funcțiile discursive, care pot fi asertive, persuasive sau expresive, precum și de variantele formelor discursive, încît forma demonstrativă, de exemplu, poate fi de tip raționament
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în Hans-Georg Gadamer, Elogiul teoriei. Moștenirea Europei, Polirom, Iași, 1999, p. 23-32. 282 G. Ivănescu, Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947, Introducere, p. 15-26. 283 În mod eronat, Titu Maiorescu susținea că fizica este o știință cu desăvîrșire descriptivă (teoretică și inactivă) și cerea filologului (= lingvistului) o asemenea atitudine pur descriptivă în raport cu limba (vezi Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, 1967, vol. I, p. 108-109). 284 Situații de acest tip s-au manifestat în mai multe rînduri în cultura
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
282 G. Ivănescu, Problemele capitale ale vechii române literare, Iași, 1947, Introducere, p. 15-26. 283 În mod eronat, Titu Maiorescu susținea că fizica este o știință cu desăvîrșire descriptivă (teoretică și inactivă) și cerea filologului (= lingvistului) o asemenea atitudine pur descriptivă în raport cu limba (vezi Titu Maiorescu, Critice, Editura pentru Literatură, 1967, vol. I, p. 108-109). 284 Situații de acest tip s-au manifestat în mai multe rînduri în cultura română: în 1904, cînd s-au păstrat relicve etimologizante, în mai 1932
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
prin extragerea directă a structurii cognitive pe care clienții o utilizează În momentul În care se gândesc la propriile nevoi, se obține o ierarhie naturală a cerințelor. 2. Diagrama de relații mai sunt denumite și digrafuri interrelații; În mod sintetic (descriptiv), sunt utilizate pentru documentarea cerințelor explicite ale clienților; În mod analitic, sunt utilizate pentru a descoperi cerințele implicite și deosebite ale clienților. 3. Matricea analizei datelor sunt utilizate ca modalitate de prezentare a analizei statistice multivariaționale; cuprinde rezultatele aplicării unor
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
vatra elemente de cadru contribuind, ca la Pillat, la materializarea amintirilor: "Scot apă, / Mă uit în fântână / Ca în istorie / Strig și mi se răspunde, / Vântul suflă curat / Dinspre munți, / Te poți vedea în el / Ca-n oglindă..." Nefiind un descriptiv, un pictor în peisaj, notațiile de acest gen ale lui Grigore Vieru au mai degrabă funcție inițiatică, subiectivă, potențând imaginea interioară a privitorului; sugestia, metafora impresivă invită la conexiuni mitopeice. Răposații, chipuri în clar-obscur, stratificate în memoria colectivă, asigură dialogul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
atitudine și comportament, prin interviuri detaliate, semistructurate, față în față, și interviuri ulterioare, prin telefon. Cu această ocazie, s-au înregistrat și informații suplimentare, de la subiecți și locul în care erau intervievați. Datele din chestionare au fost analizate folosind statistici descriptive, în timp ce informațiile obținute prin interviuri au fost analizate cu ajutorul „teoriei întemeiate”. După cum se vede în tabelul 6.1, prima dintre cele douăzeci de participante care a ajuns pe teritoriul american a venit în 1967, fiind urmată de alte patru (20
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
side, the younger, emigrated from the villages, do not succed in improving their condition, becoming „the poor” in the cities. Primit la redacție: ianuarie 2006 România rural-neagricolă azi Dumitru Sandu Universitatea București Economia rural-neagricolă din Romania anilor 2000 este tratată descriptiv și explicativ pentru a formula implicații referitoare la politicile de dezvoltare rurală. Principalele aspecte ale economiei rural-neagricole avute în vedere sunt modul de ocupare a populației și sursele de venit la nivelul populației rurale. Navetismul rural-urban este al doilea centru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Baza de date produsă în cadrul programului, referitoare la dezvoltarea satelor României, accesibilă gratuit pe internet la HYPERLINK "http://www.sociologieromaneasca.ro" www.sociologieromaneasca.ro („Date”) Note Abstract Rural nonagricultural economy in Romania of the years 2000 is approached in a descriptive and explanatory way as to formulate policy implications. Employment and income sources are the key aspects of rural nonagricultural economy addressed in the study. The sharp declining rural to urban commuting is the second focus of the study. Employment and
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
asociați, intricațiile de comorbiditate, profilele evolutive particulare, toate acele lucruri pe care trebuie să le cunoască clinicianul. Totuși, epidemiologia, chiar și cea analitică, nu înseamnă totul! Ori, în prezent, distanța devine din ce în ce mai mare între, pe de o parte, o poziție descriptivă ce conduce spre recomandări pragmatice și, de cealaltă parte, o încercare de înțelegere a unei abordări psihodinamice integrată în cadrul unei îngrijiri psihoterapeutice. Ne vom îndrepta oare spre un regretabil clivaj în care mâna dreaptă a psihiatrului va ignora ceea ce face
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
împiedice să avem o privire critică în legătură cu „tulburările” definite astfel, și nici să păstrăm în memorie câteva din „tablourile clinice” vechi care au rămas valabile. A identifica constituie, de asemenea, o acțiune prealabilă necesară unei evaluări și realizării unei epidemiologii descriptive fiabile, indispensabile în domeniul sănătății publice. A evalua înseamnă să facem o „constatare a situației” și să ne punem unele întrebări în legătură cu sensul pe care trebuie să-l dăm acestei comorbidități atât de des invocate. A evalua ne obligă, de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
s-a reflectat în clasificarea CIM-10 prin definirea cu ușurință a intensității diferențiind-o astfel: - episod depresiv lejer; - episod depresiv mediu; - episod depresiv sever. Astfel definite, criteriile privind episodul depresiv sunt considerate a fi identice la orice vârstă. Abordarea pur descriptivă și nu developmentală a DSM cunoaște totuși o limită deoarece face referire în mod explicit la copilărie și adolescență în criteriile 1 și 3. Pe de altă parte, chiar dacă această descriere este adecvată pentru clinicianul avertizat, ea rămâne foarte „teoretică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
accentuată, identificarea tulburării distimice pune problema relațiilor dintre „situația depresogenă”, a cărei importanță în dezvoltarea normală a copilului sau a adolescentului o cunoaștem, și expresia unei suferințe depresive asumate sau negate, definite ca „negare a depresiei”. Astfel, dincolo de o atitudine descriptivă semiologică, este imposibil să nu ne referim la un model de comprehensiune psihopatologică atunci când vorbim despre „poziție depresivă” și, a fortiori, despre „negare a depresiei”. Trebuie să definim ceea ce în psihopatologie, se înțelege prin „poziție depresivă”. În cazul echivalențelor depresive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dar eșecul acestuia a reactivat imediat depresia, ca și cum aceasta ar fi rămas neschimbată de la vârsta de 15 ani. 2. IDENTIFICARE: EPIDEMIOLOGIE Studiile epidemiologice asupra depresiei la copil și adolescent au devenit mai numeroase după anii ’70. Este vorba despre studii descriptive transversale evaluând prevalența (număr de subiecți bolnavi la un moment dat/populație totală medie) sau longitudinale prezentând mai ales informații asupra incidenței (număr de cazuri noi apărute într-o perioadă anume/populație totală medie) sau, în sfârșit, studii analitice ce
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capitolul 1), această concepție privind comorbiditatea ridică întreaga problemă a sensului dat depresiei la un adolescent și a posibilei sale înțelegeri într-un registru care nu este numai semiologic-descriptiv ci și psihopatologic. Să subliniem totuși, că o astfel de abordare descriptivă are marele merit de a scoate bine în evidență, pe de o parte, factorii multipli asociați, pe de altă parte, marea complexitate a problemei. ASOCIEREA CU CONSUMUL DE SUBSTANȚE (ALCOOL, TUTUN ȘI ALTE SUBSTANȚE) În studiul lui Fahs și Marcelli
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mari la băieți, deoarece procentul de răspunsuri lipsă (în jur de 5%) este același pentru ambele sexe. Totuși, această diferență dintre sexe este mai mică atunci când este vorba despre un eveniment cum ar fi „spitalizarea” sau „decesul”, adică un eveniment descriptiv în care nu intervine nici o evaluare subiectivă. În schimb, diferența este mare pentru evenimentele denumite „boală gravă”, „schimbări profesionale sau familiale”. Autorii concluzionează că există o sensibilitate și o percepție mai intensă la fete pentru evenimente a căror gravitate depinde
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de la medicul care i-a tratat: nouă cazuri), fie prin întâlniri sau datorită unui tratament care a fost continuat (opt cazuri). Dintre aceste șaptesprezece cazuri, paisprezece au ajuns la adolescență și preadolescență. Autorii prezintă un tablou destul de sumar și doar descriptiv al acestor adolescenți. Ținând cont de mijloacele folosite în această anchetă evolutivă, nu este cazul să propunem o analiză structurală. Cei cinci adolescenți cu vârstele cele mai mici (12 ani împliniți) par să prezinte, în grade diferite, tulburări evolutive constatate
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
adolescență constă în identificarea semnelor retrospective ale unei stări depresive în copilăria adolescenților deprimați. Această analiză retrospectivă nu este fără risc, deoarece ea poate să inducă diagnostice abuzive. Ea aduce totuși informații și clarificări utile în unele cazuri. În plan descriptiv, se poate evalua rolul existenței în copilărie a unei separări de părinți, în legătură cu care adolescentul păstrează amintirea unei trăiri dureroase și traumatice, asupra depresiei. Din cei patruzeci și unu de adolescenți prezentați în studiul lui Fahs și Marcelli (vezi capitolul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
și o stare patologică. Totuși, așa cum am văzut în cazul „tulburării distimice” sau a problemei „dublei depresii”, mai există zone de confuzie relativă: este posibil să refuzăm orice punct de vedere „comprehensiv” în favoarea unui singur punct de vedere „neutru și descriptiv”? Noi respingem această ultimă poziție deoarece, dacă meseria de psihiatru sau de psiholog constă, fără îndoială, în identificarea și evaluarea problemelor de care suferă subiectul, dacă ea constă, în funcție de informațiile primite astfel, în a propune eventual un medicament sau în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
chiar mai des atunci când interacțiunea este în mod potențial sursa mulțumirii, deoarece aceasta din urmă amplifică mai mult nostalgia după obiectul intern bun furnizor al acestei stări de bine care pare că a devenit inaccesibilă. Exemplele Pascal, în plan strict descriptiv, sau Catherine ilustrează acest proces. Aceste senzații de gol, de „vid”, aceste momente de ruptură sunt activate într-un mod foarte intens atunci când o relație terapeutică de tip analitic începe să se stabilească, explicând pe de o parte importanța transferului
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]