11,367 matches
-
în jurul întreprinderilor de stat, intermediind cumpărările și vânzările acestora. Noile întreprinderi, multe dintre ele rezultate din privatizarea întreprinderilor de stat, au început să controleze relațiile comerciale ale întreprinderilor de stat producătoare, sufocându-le: procurarea de materie primă, achiziționarea de tehnologie, desfacerea produselor. Combinația privat-public s-a dovedit a fi dezastruoasă. Întreprinderile private au debutat prin a parazita (denumirea curentă de „întreprinderi-căpușe” este sugestivă) întreprinderile de stat. Ele au dezorganizat prin corupție managementul lor, împingându-le treptat spre faliment, prin însușirea resurselor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
îndeplinirii formalităților de publicitate prevăzute de lege. În cazul în care soții aleg regimul separației de bunuri sau pe cel al comunității convenționale, ei vor trebui să încheie o convenție matrimonială prin act autentic notarial. Regimul matrimonial încetează prin anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei. Proiectul Codului civil cuprinde o serie de reguli specifice fiecărui regim juridic matrimonial care îl caracterizează și, în același timp, îl individualizează în raport de celelalte regimuri matrimoniale. Aceste reguli se referă, în principal, la dreptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
titlu oneros, deoarece potrivit art.31 lit.b C.fam., bunurile dobândite în timpul căsătoriei prin moștenire, legat sau donație devin bunuri proprii ale soțului dobânditor, cu excepția cazului în care dispunătorul a prevăzut că ele vor fi comune. Bunurile dobândite după desfacerea căsătoriei de către unul dintre foștii soți constituie bunuri proprii ale soțului care le-a achiziționat, iar dacă se face dovada că suma de bani cu care a fost achiziționat bunul "a provenit exclusiv de la celălalt soț și i-a fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
dovada că suma de bani cu care a fost achiziționat bunul "a provenit exclusiv de la celălalt soț și i-a fost remisă în timpul căsătoriei, soțul care a dat acea sumă nu are decât un drept de creanță"6, deoarece odată cu desfacerea căsătoriei încetează de a se mai aplica dispozițiile art.30 C.fam. Tot astfel, bunurile dobândite anterior căsătoriei rămân bunuri proprii ale aceluia ce le-a achiziționat, afară de cazul când la dobândirea lor au contribuit ambii concubini, deveniți ulterior soți
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu cunosc întinderea dreptului lor de proprietate asupra bunurilor comune. Cota-parte din drept, ca și bunurile în materialitatea lor ce aparțin fiecăruia din soți se vor stabili cu ocazia împărțirii bunurilor comune care, de regulă, are loc la încetarea sau desfacerea căsătoriei. Deosebiri de esență există între societate și comunitatea de bunuri și sub aspectul încetării lor. Astfel, comunitatea de bunuri a soților nu poate lua sfârșit în cazurile prevăzute de art. 1523 C. civ. și, în mod deosebit, prin voința
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de indiviziune forțată pentru că ea există în afara voinței soților pe toată durata căsătoriei, în sensul că nu poate fi sistată cât timp subzistă scopul pentru care a fost constituită, dar în același timp, vremelnică, temporară, putând înceta prin partaj la desfacerea sau încetarea căsătoriei"25. Dreptul de proprietate comună în devălmășie nu poate fi o formă a indiviziunii, deoarece însăși indiviziunea este o formă a dreptului de proprietate comună, pe de o parte, iar pe de altă parte, între indiviziune și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai ales în contextul creat de integrarea în Uniunea Europeană. Abordarea proiectelor se face în contextul unui anumit program, care, la rândul său, se circumscrie unei strategii, iar strategia stă la baza unui scop (formare profesională, cucerirea sau menținerea pieței de desfacere, modernizare tehnologică, cercetare, dezvoltare economică etc.). Indiferent de anvergura proiectului, că se desfășoară la nivel național sau la nivelul unei singure organizații, respectarea interdependenței între strategie program-proiect (figura 3.1), alături de calitatea resurselor utilizate, conduce la recunoașterea pe piață a
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
când produsul nu este încă oferit pieței mondiale, se asistă la o modificare treptată a procesului de producție și a caracteristicilor bunului respectiv, în vederea perfecționării acestuia, în măsura în care producătorii se familiarizează cu modalitățile de obținere a bunului și cu piața de desfacere.<footnote C. Postelnicu, op. cit. p. 35. footnote> Deci, în primă fază, bunul este oferit doar în țara de origine, după o testare reușită, cererea pentru acesta conturându-se și în alte țări dezvoltate și chiar în țările cu un nivel
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
prin îmbunătățirea activităților de procesare, prin oferirea unor produse/servicii noi sau, cel puțin, îmbunătățite - care să satisfacă în condiții superioare gusturile și preferințele purtătorilor cererii -, se asigură și premisele creșterii vânzărilor pe piețele existente și pe noi piețe de desfacere, fapt care conduce la creșterea competitivității economice a firmelor și implicit a economiei. După cum arătam în subcapitolul 1.3.2. Teoria avantajului competitiv (Michael Porter), dezvoltarea competitivă la nivel național cunoaște, potrivit lui Porter, mai multe stadii, inovarea (stadiul trei de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
asupra firmei, dar pe care firma nu-i poate controla, și anume:<footnote Ibidem, pp. 17-18. footnote> factorii demografici - influențează activitatea firmei, în primul rând, prin faptul că populația reprezintă atât sursa de forță de muncă, dar și piață de desfacere, managementul firmei fiind interesat de mărimea și rata de creștere a populației din zona de activitate a firmei, de structura pe sexe și grupe de vârstă, de nivelurile de educație, precum și de caracteristicile și mișcările regionale<footnote Ph. Kotler, Managementul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
47% în cazul altor servicii) le-au înregistrat cei care au declarat că activitatea firmei este avantajată de aprecierea principalelor valute (euro, dolar etc.), această situație fiind întâlnită, mai ales, în cazul întreprinderilor mari, care au și o piață de desfacere externă, precum și în cazul altor întreprinderi care, chiar dacă acționează pe piața internă, exprimă rezultatele activității lor, de regulă, la moneda europeană. De menționat că destul de mulți (34,05%) afirmă că activitatea firmei pe care o conduc este avantajată de aprecierea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fiind înregistrate în cazul întreprinderilor mari, dar și în cazul microîntreprinderilor (1,92%). De subliniat faptul că 48,69% dintre respondenți consideră că doar într-o oarecare măsură competitivitatea firmelor depinde de deschiderea firmelor către diferitele piețe. 13) Piața de desfacere a întreprinderii Aproape jumătate dintre persoanele intervievate - 47,61% (24,68% din industrie, 30,56% din construcții, 52,65% din comerț și 54,51% din alte servicii) - declară că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
deschiderea firmelor către diferitele piețe. 13) Piața de desfacere a întreprinderii Aproape jumătate dintre persoanele intervievate - 47,61% (24,68% din industrie, 30,56% din construcții, 52,65% din comerț și 54,51% din alte servicii) - declară că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală, în acest sens, ponderile cele mai mari înregistrându-se în cazul microîntreprinderilor. Factorii determinanți ai competitivității economice 202 Puțin peste un procent, 1,69% (6,49% din industrie, 0% din
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
iar cele mai mici procente le-au înregistrat cei care au afirmat că activitatea firmei este avantajată de aprecierea principalelor valute (euro, dolar etc.), această situație fiind întâlnită, mai ales, în cazul întreprinderilor mari, care au și o piață de desfacere externă, precum și în cazul altor întreprinderi care, chiar dacă acționează pe piața internă, exprimă rezultatele activității lor, de regulă, la moneda europeană; majoritatea respondenților consideră că serviciile de sănătate din România sunt nesatisfăcătoare și mult sub nivelul Uniunii Europene, fiind extrem de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței. Pe de altă parte, procentul cel mai scăzut l-au obținut cei care declară că dimensiunea pieței nu influențează competitivitatea întreprinderilor; aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; cea mai mare parte a respondenților declară că firma pe care o conduc necesită acțiune doar pe piața internă (nu necesită importuri
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
măsură, de dimensiunea pieței; b) competitivitatea firmelor depinde, doar într-o oarecare măsură, de deschiderea firmelor către diferitele piețe (de dimensiunea pieței); c) competitivitatea firmelor nu este influențată de dimensiunea pieței. Factorii determinanți ai competitivității economice 214 13. Piața de desfacere a firmei dumneavoastră este: a) locală; b) județeană; c) regională (la nivelul câtorva județe învecinate); d) națională; e) doar externă; f) internă și externă. 14. Desfășurarea activităților economice în firma dumnea voastră necesită: a) importuri de bunuri economice; b) exporturi
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
măsură, de dimensiunea pieței. Pe de altă parte, procentul cel mai scăzut l-au obținut cei care declară că dimensiunea pieței nu influențează competitivitatea întreprinderilor; Factorii determinanți ai competitivității economice 242 aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; cea mai mare parte a respondenților declară că firma pe care o conduc necesită acțiune doar pe piața internă (nu necesită importuri
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; b) competitivitatea firmelor depinde, doar într-o oarecare măsură, de deschiderea firmelor către diferitele piețe (de dimensiunea pieței); c) competitivitatea firmelor nu este influențată de dimensiunea pieței. 13. Piața de desfacere a firmei dumneavoastră este: a) locală; b) județeană; c) regională (la nivelul câtorva județe învecinate); d) națională; e) doar externă; f) internă și externă. Factorii determinanți ai competitivității economice 250 14. Desfășurarea activităților economice în firma dumnea voastră necesită: a
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
imitație. Concluzii Pentru a rezista într-un mediu concurențial, în vederea atingerii obiectivului de maximizare a succesului economic, întreprinderea modernă trebuie să dispună de o tehnologie avansată, de un important departament de cercetare-dezvoltare, de o bună organizare a producției și a desfacerii etc., pe scurt, de un management de calitate și de resurse care să-i permită punerea în aplicare, cu efecte maxime, a strategiilor de dezvoltare. În condițiile integrării în Uniunea Europeană, problema ridicării competitivității firmelor trebuie să devină o prioritate pentru
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
creditare, cât și nivelul dobânzilor la creditele acordate nu satisfac cerințele întreprinderilor; cei mai mulți dintre subiecți sunt de părere că gradul de dezvoltare a firmelor depinde, în mare măsură, de dimensiunea pieței; aproape jumătate dintre persoanele intervievate afirmă că piața de desfacere a activității firmei pe care o conduc este piața locală și foarte puțini se adresează doar pieței externe; majoritatea subiecților consideră concurența foarte puternică, în domeniul lor de activitate, în special, din partea firmelor românești; aproape jumătate dintre respondenți sunt de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
proiectelor 1.1. Strategia și principalele sale caracteristici Așa cum se constată din structura și relațiile (legăturile) proiectelor, la baza oricărei strategii stă un scop (de dezvoltare economică, de cercetare, modernizare, instruire, formare profesională, de cucerire sau menținere a pieței de desfacere etc.). Pentru realizarea scopului se întocmesc mai întâi strategii, ca rezultat al unor confruntări libere, aprofundate și constructive de opinii între participanții la elaborarea strategiei în cauză. Aceste strategii pot fi elaborate la nivel macro, mezo și microeconomic (la nivelul
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
sociale, culturale, de cercetare, de finanțare, ecologice, educaționale. Cea mai largă sferă de cuprindere o au proiectele economice, care, la rândul lor, pot fi proiecte de cercetare-dezvoltare, proiecte de investiții, proiecte de marketing, proiecte de finanțare, de dotare, achiziții, transport, desfacere etc. Proiectele investiționale sunt cele mai importante atât ca volum al resurselor consumate, cât și ca importanță pentru asigurarea competitivității firmei. Acestea pot fi de modernizare și dezvoltare a obiectivelor existente, de realizare a unora noi, de restructurare etc.; 4
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
6) după poziția relativă proiect-organizație, există trei tipuri de proiecte: pure, funcționale și materiale. Proiectele pure presupun angajați pentru proiectul respectiv, fără alte sarcini în cadrul organizației. Proiectele funcționale se constituie, ca grup de elaborare, în cadrul unui serviciu funcțional: proiectare, aprovizionare, desfacere, financiar etc. Proiectele materiale impun colaborări între mai multe compartimente funcționale ale organizației: ex. proiectul de restructurare a unei societăți comerciale, care va implica toate serviciile funcționale ale acesteia; 7) după orientarea managementului de proiect, proiectele pot fi: orientate spre
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
etc. Pe de altă parte, fenomenul de incertitudine poate fi contracarat într-o oarecare măsură, prin: stabilitate și siguranță în afaceri; facilități în circulația informațiilor între parteneri; promovarea de politici contractuale pe termen lung; penetrarea pe cât mai multe piețe de desfacere etc. Indiferent de gradul de informare asupra proiectului, de gradul de anticipare a consecințelor viitoare, starea de risc și incertitudine este o realitate a mediului concurențial, instabil, dinamic, caracteristic economiei de piață. Viața unui proiect poate fi caracterizată prin una
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
economic și puterea de absorbție a pieței, care este relativ limitată, duc la rivalități și dispute între subiecții existenți pe piață. În acest context fiecare manager trebuie să aibă calități care să-i permită accesul la resurse, la piețe de desfacere și să-i asigure maximizarea eficienței economice a activității pe care o desfășoară; gradul de flexibilitate în acțiune, de adaptare la situații nou apărute. Economia de piață trebuie să fie o economie flexibilă, care să asigure o adaptare continuă a
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]