10,118 matches
-
fraternității 79. Libertatea individuală apărea, În formularea eugeniștilor, ca inevitabil limitată de legăturile fiecărui individ cu generațiile trecute și viitoare. Idealul egalității fusese transformat Într-un obiectiv antiprogresist, deoarece contrazicea Însuși fundamentul evoluției, care, În opinia eugeniștilor, era reprezentat de diferențierea tot mai specifică a funcțiilor individuale, pentru binele entității mai largi 80. Doar idealul fraternității părea să fie potrivit noii ierarhii interpretative a eugeniștilor. O astfel de fraternitate se baza Însă pe legile biologice; ea Încorpora comunitatea tradițiilor culturale doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de eugeniști, era folosită ca dovadă obiectivă a faptului că egalitatea nu era un mod natural (deci normal) de organizare a relațiilor umane nici În societate și nici În comunitatea politică 92. Dimpotrivă, istoria existenței arăta că progresul Înseamnă o diferențiere crescândă a indivizilor, apariția nu doar a talentelor și aptitudinilor diferite, ci și a asimetriei capacităților intelectuale și, În general, a potențialului biologic al indivizilor. Nimeni nu era responsabil pentru faptul de a se fi născut cu o anumită dotare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
care garanta progresul uman, să corecteze tendințele egalitare din cadrul comunității politice și să Își reorganizeze instituțiile astfel Încât acestea să folosească În mod eficient toate resursele umane - de la fiecare după necesitățile națiunii și la fiecare În funcție de potențialul său eugenic 93. Principiul diferențierii, atât ca rezultat, cât și ca o condiție a evoluției, a fost larg acceptat de comunitatea medicală și științifică. Marinescu, celebrul endocrinolog, a contribuit la propagarea acestei noțiuni printre colegii săi din cercurile academice ale Bucureștiului printr-o serie de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugeniei sunt astăzi foarte Îndrăznețe și merg destul de departe, impunând măsuri energice, care, deși aduc prejudicii unor indivizi, sunt Însă utile și necesare colectivității”99. Andrei era de acord atât cu principiul mendelian al eredității, cât și cu noțiunile de diferențiere și inegalitate, ca ingrediente principale ale progresului. Andrei nu a fost niciodată un susținător activ al Școlii eugeniste conduse de Moldovan, dar, asemenea altor intelectuali și cercetători români, el a Încorporat argumentele științifice din teoriile eugeniste despre ereditate și evoluție
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Își atribuia autoritatea adevărurilor științifice obiective și care a devenit o lucrare foarte respectată, chiar venerată de intelectualii români 11. Premisa fundamentală a Biopoliticii este argumentul eugenist că viața omenească, socială și individuală, este guvernată de anumite legi obiective - ereditate, diferențiere, adaptare și selecție. Pentru Moldovan, acest argument implica și faptul că orice stat modern care dorea să promoveze bunăstarea generală a cetățenilor săi trebuia să accepte aceste legi ca fundament al politicului. Moldovan afirmă de la bun Început că „Conținutul esențial
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
metaforele inspirate de biologie folosite de acesta. Acceptând viziunea organică de ansamblu, Moldovan respingea Însă ideea inevitabilității declinului unei civilizații și, În consecință, al unei națiuni, precum și previziunile spengleriene sumbre despre viitorului civilizației occidentale. În concepția lui Moldovan, legile eredității, diferențierii, adaptării și selecției ofereau o soluție pentru pesimismul total al lui Spengler. Declinul nu era pentru Moldovan un proces natural inevitabil, ci mai degrabă un fenomen de degenerare, rezultat din acțiunea forțelor disgenice. Națiunile civilizate dețineau, grație descoperirilor lui Darwin
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și scopurilor statului prin raportare la identitatea națională. Moldovan propunea, de fapt, o formă de naționalism totalitar. Națiunea, În concepția sa, era o entitate creată natural, care evolua la fel ca un organism viu, supunându-se acelorași legi ale eredității, diferențierii și selecției ce guvernau și viețile indivizilor. Nevoile națiunii aveau Întâietate În raport cu cele ale indivizilor, iar atribuțiile statului trebuiau derivate numai din nevoia de a proteja progresul națiunii. În viziunea lui Moldovan, instituțiile statului, legislația și procesul de guvernare trebuiau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
stat. Deoarece societatea modernă era deja stratificată pe clase, Banu a subliniat importanța unui demers care să analizeze potențialul eugenic al fiecărei clase și să elaboreze soluții adaptate problemelor ridicate de fiecare grup În parte. De exemplu, o astfel de diferențiere era necesară, În opinia autorului În ceea ce privește problema avorturilor. Banu nu era În favoarea legalizării omogene a avorturilor eugenice, ci pleda pentru o politică mai strictă de control, prin mijloace coercitive, a accesului la avorturi al femeilor din clasele mijlocie și superioară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de educație și al studenților. Eugeniștii au folosit limbajul științei și al obiectivității pentru a delegitima principiile libertății și ale democrației, pe care le considerau concepte iraționale, pentru că, În opinia unor astfel de autori, se opuneau legilor universale ale eredității, diferențierii speciei și evoluției. Eugeniștii considerau că pretențiile de autonomie ale indivizilor asupra propriilor acțiuni erau revendicări iresponsabile care ignorau precondițiile ereditare ale dezvoltării și comportamentului individual. Mai mult, democrația părea o practică periculoasă pentru că permitea ceea ce Alexis de Tocqueville a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
53-57). El are propriile norme (propriile „reguli ale jocului”, am putea zice), și dă naștere unui habitus specific. Așadar, este vorba despre un subsistem social ale cărui forme de reglementare afectează comportamentele individuale. Dar orice câmp comportă un principiu de diferențiere socială care generează antagonisme individuale sau colective. El poate fi descris ca „un câmp de forțe a cărui necesitate se impune agenților angajați în aceste antagonisme și ca un câmp de lupte în interiorul căruia se înfruntă agențiiă” (ibidem, p. 55
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unul dintre atributele specifice ale conducerii, este puțin câte puțin retrasă maselor și concentrată numai în mâinile liderilor (ibidem, p. 32). De asemenea, rezultă o formalizare a relațiilor. Aceste condiții structurale provoacă procese cumulative, ducând inevitabil la o accentuare a diferențierii dintre conducători și conduși. Orice organizație solid constituită, fie că e vorba despre un stat democratic, un partid politic sau o ligă a rezistenței proletare, reprezintă un teren eminamente favorabil pentru diferențierea organelor și a funcțiilor (ibidem, p. 33). Specializarea
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
procese cumulative, ducând inevitabil la o accentuare a diferențierii dintre conducători și conduși. Orice organizație solid constituită, fie că e vorba despre un stat democratic, un partid politic sau o ligă a rezistenței proletare, reprezintă un teren eminamente favorabil pentru diferențierea organelor și a funcțiilor (ibidem, p. 33). Specializarea funcțională reduce în mod automat posibilitățile controlului instanțelor conducătoare de către cei conduși. În același timp, distanța socială și psihologică dintre conducători și conduși crește. Dacă examinăm demonstrația propusă în detaliu, putem s-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu preocupările lui Michels. Putem constata că orânduielile socialiste sau apropiate de socialism n-au fost realizabile până în prezent decât în interiorul unor cercuri foarte mici, dar că, în schimb, ele au eșuat întotdeauna în cercuri mari. Aceasta pune în cauză diferențierea progresivă ce antrenează creșterea mărimii grupului. O repartizare echitabilă a muncii și a roadelor muncii poate fi realizată relativ ușor într-un grup mic. Decalajul „între ceea ce face fiecare pentru colectivitate și ceea ce-i oferă colectivitatea în schimb” nu este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai ușoare. Dimpotrivă, într-un grup de dimensiuni mari, acest lucru devine problematic, „pentru că persoanele, funcțiile și exigențele lor sunt în mod necesar diferențiate” (ibidem, pp. 81-82). „Legea de bronz a oligarhiei” după Robert Michels Procesul care a început datorită diferențierii funcțiilor în partid s-a încheiat în favoarea unui ansamblu de calități pe care le-au dobândit liderii prin desprinderea lor de mase. Liderii care, inițial, apar spontan și nu-și exercită funcțiile decât cu titlu de accesoriu și în mod
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
coordonare. Cu alte cuvinte, interdependența (sau, cum spune Dupréel, complementaritatea relațiilor interindividuale, adică reciproca lor condiționare) depășește din ce în ce mai mult limitele domeniilor de activitate specifice pe măsura ascensiunii în ierarhiile lor respective. Astfel, a fost înfăptuită una dintre condițiile psihosociale ale diferențierii dintre elită și mase. Elita guvernamentală Nimeni n-a fost mai clar ca Pareto în privința imposibilității de a concepe o societate organizată mai mult sau mai puțin stabil fără o elită conducătoare. În Traité de sociologie générale, el scrie următoarele
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de consum sunt cele ce caracterizează elita, fie că e vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană, funcția latentă de diferențiere socială (Merton, 1968, pp. 123-124). Rezultă o mentalitate cu răsfrângeri până și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
vorba despre preferințe alimentare, fie că e vorba despre modă vestimentară. Într-un asemenea context, modelele sunt orientate către consumul ostentativ, pentru că ele au, înainte de toate, funcția de a marca diferențierile sociale sau, ca să adoptăm conceptualizarea mertoniană, funcția latentă de diferențiere socială (Merton, 1968, pp. 123-124). Rezultă o mentalitate cu răsfrângeri până și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de resurse pentru consum. Dar și unele activități de petrecere a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
123-124). Rezultă o mentalitate cu răsfrângeri până și în tendințele demografice: numărul de copii dintr-o familie este limitat astfel încât să se păstreze un maximum de resurse pentru consum. Dar și unele activități de petrecere a timpului liber orientate către diferențiere au tot o funcție de integrare a elitei conducătoare. Așa cum arăta Charles Wright Mills în prefața scrisă de el pentru cartea lui Veblen, „ele constituie o modalitate de a asigura coordonarea deciziilor între diferitele elemente și segmente ale clasei superioare” (Mills
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de mobilitate intergenerațională mai deschis. În al doilea rând, emergența unui sistem managerial a generat un element de tensiune în rândurile elitei economice. Apariția unei funcții manageriale specifice - și, deci, a unor roluri distincte în fruntea întreprinderilor - a introdus o diferențiere a scărilor de valori în viața economică. Productivitatea și eficacitatea se deosebesc de preocuparea față de profit. Uneori, disocierea proprietății și a controlului a fost asimilată cu o creștere a gradului de centralizare a puterii economice. Dar, din această evoluție s-
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Pentru clasicii teoriei elitelor, nu există o finalitate a istoriei din care să apară o lume egalitară și o omenire eliberată de adversitățile trecutului. Aceleași cauze structurale produc aceleași efecte psihologice. Complexitatea socială legată de modernitate aduce cu sine o diferențiere a pozițiilor și a funcțiilor ce provoacă numeroase asimetrii de putere. Faptul însuși al organizării, din cauza unor efecte de sisteme, este o sursă de distanțare socială și de inegalități voite sau nu. Puterea antrenează privilegii și oferă mijloace de a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
menite unui proiect sociopolitic egalitar devin din ce în ce mai inegalitare în funcționarea lor internă, nu în virtutea unei pretinse „naturi umane” de care ar trebui să ne debarasăm, ci în virtutea unor imperative organizaționale și a unor efecte de structură imposibil de neutralizat: creștere, diferențiere și ierarhizare. Mesajul sociologiei pare, în această privință, foarte pesimist, sugerând în fond, concepția arhicunoscută conforma căreia „cu cât se schimbă mai mult, cu atât e mai la fel ca înainte”. Oare merită osteneala, se vor întreba unii, să elaborăm
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
un aspect egoist al actului de Înțelegere, fiecare dintre noi fiind dispus să-l abordeze doar În măsura intereselor și a dispoziției afective de moment. Însă există și un aspect strict intelectual, care ține de potențialul fiecăruia de a realiza diferențierile semantice. De aici și limitele, dar și farmecul dialogului din „comunicare” - ex. uneori trăim amărăciunea faptului că nu am Înțeles În măsura În care am fi dorit mesajul interlocutorului, alteori, dimpotrivă, trăim satisfacția faptului de a vedea că prin Înțelesul nostru am Îmbogățit
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
prin intermediul legăturii ori al relației și care s-ar naște din agregarea subiectivităților. Nu găsim nicio mistică comunitară la Antiphon, ci doar o imanență care recuză toate fabulele grecești bazate pe nomos: indexarea gândirii dominante asupra legii civile permite o diferențiere între cetățeni și sclavi, între ființe de prima categorie și indivizi de mâna a doua, într-un cuvânt - mai exact, două: între greci și barbari. Antiphon promulgă o egalitate absolută între toți oamenii, indiferent de țara, sângele sau rasa lor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
acestor beneficii. Knight (1998) consideră însă că nu este suficient să spunem că doar beneficiile colective sunt contribuția instituțiilor. Există mai multe căi de structurare a instituțiilor sociale pentru a produce beneficii din cooperare, coordonare sau schimb. Elementul crucial de diferențiere a acestora este reprezentat de consecințele lor în privința distribuției. Toate instituțiile asigură structura și stabilitatea necesară actorilor sociali pentru a produce beneficii din comportamentul cooperativ. Prin urmare, identificăm mai multe forme ale aceleiași instituții, toate asigurând beneficiul generat prin cooperare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociologie, i. a căpătat valoare empirică prin aplicabilitatea sa în domeniul politicilor publice, tacticilor și strategiilor guvernamentale sau evaluarea performanțelor organizațiilor din mediul public și privat. I. are la bază conceptele de „instituție” și „organizație” a căror interpretare, definire și diferențiere este, deseori, problematică. Analizei acestora îi urmează trecerea în revistă a definițiilor procesului studiat, nivelurile de analiză și componentele sale. Ultima secțiune prezintă implicațiile teoretice și practice ale acestui proces și necesitatea termenului în contextul analizei dezvoltării sociale. Bazele conceptualizării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]