2,296 matches
-
nu au glezne, urmează Însă gambele, giugiulelile, pulpele, deși nu sînt cu g, și nici puțin mai sus nu e cu g, dar e tare frumos. Pe urmă a-nceput să-mi placă să scriu, am renunțat la punctele erotice discutabile, și mi-am dat seama destul de repede că nu sînt geniu ci pe-aproape, așa că am continuat din sadism. Și prin anii ’80 nu-mi plăceau nici gospodarii, găleata cu care căram apă de la cișmea pînă-n casă vărsînd jumătate din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
la care ajunsese limba lui Mallarmé. De altfel, faptul este firesc. Să nu uităm, totuși, că acesta a fost contemporanul lui... Eminescu. (miercuri) Astăzi, la cenaclu, citește Ion Alexandru câteva poeme de o densitate apăsătoare din volumul În pregătire Infernul discutabil. Mă Întreb cum de nu s-a observat până acum cât de blagian este acest ardelean tăcut? Când, a doua zi, În fața catedrei de literatură, le-am spus asta celor doi critici oficiali, au acceptat observația mea recunoscând absența intuiției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cărții de față se înscriu și precizările terminologice referitoare la "modă", "gust", "stil", "manieră" ș.a., dat fiind că uneori acești termeni sunt utilizați ca sinonimi accepțiune respinsă de autoare -, precum și datorită faptului că traducerea lor din engleză în română este discutabilă. Fiecăruia dintre termenii menționați i se arată originea și evoluția, autoarea stabilind distincții subtile, desprinzând sagace șase note definitorii ale modei: 1) formă de comportament social temporar, acceptat de societate; 2) preferințe față de anumite practici sociale; 3) fenomen ciclic; 4
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
mentis, rezultată din congruența fondului local de sorginte antică și romană-bizantină cu accente ale cultului oficial și ecouri heterodoxe (R. Theodorescu, Bizanț, Balcani, Occident la începuturile culturii medievale românești). Ritul funerar, în Dobrogea, în secolele VII-X: se constată o realitate discutabilă, și anume, coexistența înhumației cu incinerația. Mormintele de incinerație au fost puse pe seama slavilor, păgâni, sau bulgarilor, dar mulți arheologi români consideră că ele aparțin populației autohtone romanizate, care fie rămăsese păgână, fie era creștină dar se incinera după obiceiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o lume supusă, trăind în vechea ei autonomie. Avarii au trăit în bune relații cu supușii lor, romanici și slavi, urmele lor au rămas în așezămintele supușilor, precum vasul avar de la Sânmiclăușul Mare. Stăpânirea avară a lăsat urme puține și discutabile, a fost cea care a mutat peste Dunăre (sud) pe slavi. Astfel, al doilea popor turanic, după huni, a acționat pentru închegarea și întărirea poporului românesc, în curs de coagulare, prin această "curățire" (Iorga) a unei vetre sigure. În urma prădăciunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a... "cordonului sanitar", după Marele Război din 1914-1918. În aceste condiții, ale acutizării pericolului moscovit în forma bolșevică, încurajarea cercetării zonei balcanice devine logică și se asociază cu efortul cunoașterii problemelor regimului sovietic cu trimitere la formula Europa de Est, vagă și discutabilă. Cariera soților Jelavich și destinul lor ca persoane se corelează interesant, în percepția noastră, cu acest context geopolitic de după cel de-al doilea război mondial. Istoricul Barbara Jelavich percepe zona balcanică drept "o enigmă de o complexitate derutantă"; scrie Istoria
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noul Cod civil (în Cartea a VII-a). În noul Cod civil împărțirea bunurilor în corporale și necorporale, nu cunoaște o reglementare specială, asemenea categoriilor de bunuri anterior analizate. Articolul 535, definind bunurile, vorbește de lucruri corporale și necorporale, aspect discutabil întrucât noțiunea de "lucru", în esență desemnează un obiect cu existență materială, fiind perceptibil simțurilor noastre. În concepția dreptului românesc bunurile pot fi: corporale și incorporale, clasificare pe care în mod inexplicabil noul Cod civil nu o reține. j. După cum
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
țara în acel moment". Istoricul evocă apoi perioada secolelor IV-VI, marcată de ritmul invaziilor succesive: cele ale goților, ale hunilor, ale avarilor și ale bulgarilor. În cea de-a treia carte, acoperind perioada secolelor VII-XIV, se continuă expedierea perioadelor discutabile. Bulgarii apar între 678 și 683; ei vin dinspre ținuturile Volgăi și devastează provinciile estice ale Imperiului, unindu-se cu romanii din Dacia împotriva Bizanțului. Kogălniceanu deplînge faptul că locul românilor în istoria imperiilor bulgare și a războaielor lor cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
primei jumătăți a secolului al IV-lea. Sînt avansate argumentele lingvistice pentru a alimenta teza care face din Dacia o provincie foarte puțin romanizată. Numărul scăzut al populației, urbanizare redusă, indigeni străini în întregime de civilizația urbană aceste afirmații sînt discutabile. Limbile vorbite în Dacia de către populații disparate sînt diverse: se găsesc aici inscripții în limba siriană și se folosește pe larg greaca. Migratorii vin din sud, din Tracia, unde limba oficială este greaca, ori din Moesia, unde limba oficială este
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ca reacție împotriva pretențiilor hegemonice externe; pentru că cruciada nu este continuă; pentru că anumiți domnitori au optat pentru Islam a fost cazul lui Ilie Rareș, în 1551, și al lui Mihnea II, în 1591; pentru că domnia unei înțelegeri interne este foarte discutabilă și deoarece clanurile rivalizează între ele sau se luptă pentru puterea princiară. Aceste lupte intestine îl conduc pe domn să caute sprijinul autorității otomane pentru a-și întări propria putere. Triumful ortodoxiei a fost un mijloc de desprindere de prea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
luminare monocromă a istoriei culturale a Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei. Or, istoricii ezită. Care ar fi trama centrală a unei istorii semnificative, a unei istorii planificate? Bizanțul reprezintă o cale captivantă, dar Bizanțul, impus spațiului românesc, este discutabil și controversat. Ce se poate face, în același spațiu, cu întrepătrunderile contrarii ale catolicismului și ale Reformei? Aceste ciocniri cu Ungaria, cu Polonia, circulația elitelor, autorii de cronici care fac drumul memoriei coerent, toate acestea rup frontierele identitare și infirmă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fi decît un construct cultural (e drept, de o "amețitoare diversitate"), cu sarcini interpretative, nicidecum o stare de fapt. Supraîncărcarea termenului nu face decît să sporească "zăpăceala postmodernă". Iar "legătura agresivă" cu postmodernismul, beneficiind de o conceptualizare dubioasă, cu exemple discutabile întreține, prin multiplicarea discursurilor în conflict, această veselă confuzie. Dar febra postmodernă, chiar în absența consensului (sau poate din această pricină), se prelungește. Pentru Kellner postmodernismul înseamnă doar o bizară marcă semiotică. Cum îl știm, el cere și aici prudență
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În special, este problematic modelul propus de Școala de la Frankfurt al unei culturi de masă monolitice prezentat ca antiteza unui ideal de artă autentică, ceea ce limitează momentele critice, subversive sau de emancipare la unele produse privilegiate ale culturii înalte. Este discutabilă și opinia Școlii de la Frankfurt conform căreia cultura de masă în întregul său este ideologizată și pervertită și prostește masa pasivă de consumatori. Ar trebui, în schimb, să identificăm momente critice și ideologice în întregul spectru de fenomene culturale, în loc să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
academice lucrurile nu sînt mai clare. În mod frecvent, comentatorii academici consideră pur și simplu că epoca postmodernă este epoca în care trăim, fără a oferi vreo altă analiză specifică. Adesea, folosirea termenului "postmodern" indică fenomene care sînt în mod discutabil moderne, iar termenul este pur și simplu un sinonim pentru perioada contemporană pe care noi înșine o traversăm sau pentru noutățile contemporane, fără a produce o analiză mai substanțială. Exemplul meu favorit se referă la un profesor de sociologie care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mai multe nelămuriri decît înțelegere 38. Mulți teoreticieni ai postmodernismului sau cei care expun în mod sistematic termenul, adesea nu fac decît să ofere o listă de caracteristici arbitrare despre care se face afirmația că sînt "postmoderne", ilustrate de exemple discutabile. Multe din aceste liste și exemple cuprind și caracteristici-cheie sau creații moderne, și ca urmare eșuează în tentativa lor de a teoretiza în mod adecvat fenomenul postmodernismului. Unii dintre cei care susțin o reorientare postmodernistă în studiile culturale, ca Denzin
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
opuse și nu se tem să-și însușească material provenind de la acestea și să respingă chiar anumite aspecte ale propriilor teorii care s-au dovedit problematice sau să pună sub semnul întrebării propriile ipoteze și valori dacă acestea se dovedesc discutabile. Atît Școala de la Frankfurt, cît și grupul de la Birmingham au trecut în permanență printr-un proces de renegociere a pozițiilor lor în funcție de noile condiții istorice și noile dezvoltări teoretice, iar această autoreflexivitate și flexibilitate reprezintă o forță epistemologică ce ar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Kellner, 1979). Aceste produse culturale pot conține o critică implicită sau explicită a capitalismului, sexismului, rasismului sau o viziune a libertății și fericirii care pot oferi o perspectivă critică asupra lipsei de libertate și a nefericirii existente în societate. Deși discutabil ca text reacționar, The Deer Hunter (Vînătorul de cerbi) conține imagini utopice ale comunității, ale clasei muncitoare, ale solidarității etnice, ale prieteniei între oameni, care oferă o perspectivă critică asupra fragmentării, alienării și a pierderii sensului de comunitate în viața
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
atitudine critică se poate aplica la multe din produsele culturale ce apar în Beavis și Butt-Head. O asemenea critică îi detașează pe spectatori de cultura videoclipurilor muzicale și impune judecăți critice cu privire la produsele acesteia. Totuși, judecățile celor două personaje sînt discutabile, apreciind în mod pozitiv imagini ale violenței, focului, imagini de femei goale și de muzică heavy-metal, dar declarînd pe de altă parte că muzica clasică, cuvintele și orice gen de complexitate din aceste videoclipuri sînt "suck". Pe de o parte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
faptul că violența împotriva proprietății este un act legitim de răzbunare. Am putea, de asemenea, susține că Mookie direcționează violența mulțimii împotriva pizzeriei scăpîndu-i astfel pe Sal și pe fiii săi18, protejîndu-i în ultimă instanță de furia acesteia. Este, desigur, discutabil dacă actul de violență era "ceea ce se cuvenea să fie făcut", deși reprezintă o respingere a filosofiei non-violenței a lui King. Însă nu este clar dacă acest act va produce ceva pozitiv pentru Mookie sau pentru comunitatea de negri; am
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o mînă de fier, și că vecinii se simțeau în continuare amenințați, Hussein alimentînd o cursă a înarmărilor cu un imens potențial distructiv în regiune, a pus sub semnul întrebării succesul politicii lui Bush în Războiul din Golf; a rămas discutabil și dacă războiul a reușit să atingă scopurile propuse pe termen lung, realizînd și altceva în afara coborîrii dramatice a poziției lui Bush în sondaje și revenirea unei imagini mai pozitive a armatei SUA după rușinoasa înfrîngere din Vietnam. Ca atare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
plictiseli care se instaurează lent, punctată de accente hegemonice. Adesea, imaginea capătă întîietate față de planul narativ, iar percepția vizuală și senzația devin elemente principale, adesea transferînd firul acțiunii și sensurile narative spre planul mai îndepărtat. Fără îndoială, acest stil postmodern discutabil reprezintă un element fundamental al serialului Miami Vice și totuși consider că majoritatea analizelor serialului care îl clasează ca "postmodern" îl înțeleg în mod eronat sau pierd din vedere elemente cheie ale fenomenului. Preluînd ideea de "atenuare a afectului" propusă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
actual de construire a identității un fenomen postmodern, a avut loc o mutare fundamentală în construirea identității? Și dacă da, înseamnă că trăim într-o epocă cu totul nouă, cea a postmodernității? Voi încerca să arăt că este arbitrar și discutabil să se considere identitatea ca ținînd de modern sau de postmodern. Există argumente în favoarea ambelor poziții. Trăsăturile pe care le-am descris ca aparținînd postmodernității ar putea fi interpretate ca forme accentuate ale unor trăsături deja prezente în epoca modernă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginea pe care și-o dorește. Evident, această conexiune între imagine, modă și identitate propusă de Madona mai sugerează și faptul că identitatea individului este ancorată în aspectul său, în felul în care se îmbracă și se machiază o sugestie discutabilă de altfel. Însă, așa cum lasă să se înțeleagă vedeta, moda nu ajunge: individul trebuie să pozeze, să-și compună o atitudine, să se poarte într-un anume fel. Modalitatea utilizată de Madona este excesul, elementul șocant, forțarea barierelor și încercarea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
vedere teoretic, drept "postmodernă" datorită utilizării unor strategii de simulare, pastișare sau impunere concomitentă a granițelor legate de sex și rasă, precum și datorită folosirii ironiei și a imitației (vezi articolele din Schwichtenberg, 1992). Cu toate acestea, demontarea limitelor, ironia, sînt discutabile ca strategii strict moderniste; de fapt, Madona a făcut în mod constant și conștient uz de strategii moderne, prezentîndu-și opera drept artă serioasă și experimentalistă. Într-un interviu din 1990 din Nightline și în filmul din 1991 Truth or Dare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale creativității sale, cît și diferențele dintre două strategii estetice opuse. Cu atît mai curios este faptul că nu se conturează nici o diferență între modernismul robust și creativ și postmodernismul plat și tern, așa cum susțin unii. Ci, mai degrabă, este discutabil faptul că strategiile Madonei sînt strict moderniste, în vreme ce Laurie Anderson utilizează strategii postmoderniste în unele din creațiile sale, precum Home of the Brave. Madona proiectează un stil, o viziune și o voce cu o puternică notă individuală și încearcă să
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]