6,217 matches
-
pedepsele prevăzute în codul penal pentru înșelăciune. Articolul 8 Pagubele suferite de Stat, județe și comune, sînt valabil constatate și evaluate prin actele dresate de autoritățile ce au fost însărcinate cu această lucrare; aceste acte constituind titluri definitive în sensul dispozițiunilor tratatelor de pace, insă lichidarea acestor pagube nu intră în prevederile prezenței legi. Articolul 9 Ministerul de finanțe este obligat să retragă bonurile de tezaur emise și date drept acoperire Băncii Naționale pentru garantarea monedei sale și în acest scop
LEGE nr. 3.500 din 23 iulie 1921 privind lichidarea despăgubirilor de război şi amortizarea datoriei publice interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130142_a_131471]
-
13 pe 26 Iulie 1914 și pînă la 1 Aprilie 1921, data trecerii armatei pe picior de pace, vor putea fi prezumați încetați din vieata dacă disparițiunea va fi durat cel puțin un an dela această din urmă dată. Aceste dispozițiuni se aplică și persoanelor cari n-au aparținut armatei. Articolul 2 Cererea pentru constatarea morții prezumate a unei persoane dispărute va putea fi făcută de orice parte interesată sau din oficiu de ministerul public. Cererea se va adresa judecătorului de
LEGE nr. 233 din 12 decembrie 1923 privitoare la constatarea morţii prezumate a celor dispăruţi în timpul războiului, precum şi la regularea situaţiei juridice a patrimoniilor şi a urmaşilor lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130148_a_131477]
-
de atac, afară de aceea a opoziției în termen de 5 zile dela comunicare. Articolul 6 Pe baza hotărîrii care declara decesul prezumat al dispărutului se deschide succesiunea la data cînd hotărîrea a rămas definitivă. Moștenitorii nu vor face acte de dispozițiune decat după trecere de un an dela deschiderea succesiunii. Se exceptează averea mobiliara supusă stricăciunii, care poate fi înstrăinata îndată după punerea în posesiune. De asemenea, va putea fi înstrăinata chiar și averea imobiliară dacă autoritatea judecătorească unde s-a
LEGE nr. 233 din 12 decembrie 1923 privitoare la constatarea morţii prezumate a celor dispăruţi în timpul războiului, precum şi la regularea situaţiei juridice a patrimoniilor şi a urmaşilor lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130148_a_131477]
-
mai multă încredere pentru o bună administrație. Judecătorul numind pe curator va dispune totdeodată că veniturile să se împartă între moștenitorii prezumtivi ai dispărutului pînă la jumătate din valoarea lor și chiar în întregime dacă necesități imperioase familiare impun această dispozițiune. Articolul 11 Hotărîrea prin care s-a respins cererea de declararea morții rămîne fără efect dacă în urmă s-ar dovedi cu acte de stare civilă decesul. Articolul 12 Dispozițiunile din art. 7 se vor aplica și hotărârilor pronunțate de
LEGE nr. 233 din 12 decembrie 1923 privitoare la constatarea morţii prezumate a celor dispăruţi în timpul războiului, precum şi la regularea situaţiei juridice a patrimoniilor şi a urmaşilor lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130148_a_131477]
-
și chiar în întregime dacă necesități imperioase familiare impun această dispozițiune. Articolul 11 Hotărîrea prin care s-a respins cererea de declararea morții rămîne fără efect dacă în urmă s-ar dovedi cu acte de stare civilă decesul. Articolul 12 Dispozițiunile din art. 7 se vor aplica și hotărârilor pronunțate de instanțele judecătorești după dreptul comun înainte de promulgarea acestei legi cînd dispărutul s-a reîntors. Articolul 13 Cererile pentru declararea decesului prezumat pe temeiul legii de față vor putea fi introduse
LEGE nr. 233 din 12 decembrie 1923 privitoare la constatarea morţii prezumate a celor dispăruţi în timpul războiului, precum şi la regularea situaţiei juridice a patrimoniilor şi a urmaşilor lor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130148_a_131477]
-
mișcării substanțelor și produselor toxice este supusă controlului organelor Miliției, cu excepția unităților prevăzute de art. 2. Articolul 7 Normele de aplicare a prezentului decret se vor stabili prin instrucțiuni ale Ministerului Sănătății și ale Ministerului Securității Statului. Articolul 8 Nerespectarea dispozițiunilor prezentului decret se pedepsește conform legilor penale în vigoare. Președintele Prezidiului Mării Adunări Naționale, PETRU GROZA Secretarul Prezidiului Mării Adunări Naționale, MARIN FLOREA IONESCU TABEL ANEXĂ la Decretul pentru reglementarea regimului substanțelor și produselor toxice I. Substanțe și produse toxice
DECRET nr. 496 din 18 decembrie 1952 pentru reglementarea regimului substanţelor şi produselor toxice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130165_a_131494]
-
este prevăzut în articolul 2 al Tratatului încheiat cu data de azi, între România și Franța - se va proceda la regularea pașnică a tuturor chestiunilor ce n-ar putea fi rezolvate prin bună înțelegere între ambele țări, Au convenit asupra dispozițiunilor următoare: Partea I Articolul 1 Orice contestațiune între Înaltele Părți Contractante de orice natură ar fi, în privința cărora Părțile și-ar contesta reciproc un drept și care n-ar fi putut fi rezolvată prin bună înțelegere, prin procedeele diplomatice obișnuite
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
obișnuite, vor fi supuse spre judecată, fie unui tribunal arbitral, fie Curții Permanente de Justiție Internațională, precum este prevăzut mai la vale. Se înțelege că contestațiunile mai sus arătate cuprind cele menționate în articolul 13 din Pactul Societății Națiunilor. Această dispozițiune nu se aplică contestațiunilor ce își au origina în fapte anterioare prezenței Convențiuni și cari aparțin trecutului. Guvernul român și Guvernul Francez își iau respectiv angajamentul de a nu ridică unul față de altul nici o chestiune care ar tinde la o
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
litigiu. Articolul 9 Afară de vreo stipulațiune specială, Comisiunea Permanentă de Conciliațiune își va regulă ea însăși procedura care, în orice caz, va trebui să fie contradictorie. În materie de anchetă Comisiunea, daca nu decide altfel în unanimitate, se va conforma dispozițiunilor titlului III (Comisiunea Internațională de anchetă) al Convențiunii dela Haga din 18 Octomvrie 1907, pentru regularea pacifica a conflictelor internaționale. Articolul 10 Comisiunea Permanentă de Conciliațiune se va întruni, afară de vreun acord contrariu între Părți, la locul desemnat de către președinte
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
ar părea folositoare. Comisiunea va putea și dansa avea facultatea să ceară explicațiuni verbale agenților, consilierilor și experților celor două Părți, precum și oricăror persoane pe cari ar crede folositor să le citeze cu consimțămîntul Guvernului lor. Articolul 13 În afară de vreo dispozițiune contrară prezenței Convențiuni, deciziunile Comisiunii Permanente de Conciliațiune vor fi luate cu majoritate de voturi. Articolul 14 Înaltele Părți Contractante iau angajamentul să ușureze lucrările Comisiunii Permanente de Conciliațiune și, îndeosebi, să-i procure în cea mai largă măsură posibilă
CONVENŢIE din 22 noiembrie 1926 privind ratificarea Tratatului, Convenţiei şi Protocolului încheiate la Paris la 10 iunie 1926 între România şi Franţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130158_a_131487]
-
Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 1 Dreptul de proprietate literară și artistică, adică proprietatea creațiunilor intelectuale, este respectat și garantat în România, fără îndeplinirea nici unei formalități sau înregistrări și fără efectuarea nici unui depozit, atît românilor cat și străinilor, în mod egal. Proprietatea industrială
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
1 Dreptul de proprietate literară și artistică, adică proprietatea creațiunilor intelectuale, este respectat și garantat în România, fără îndeplinirea nici unei formalități sau înregistrări și fără efectuarea nici unui depozit, atît românilor cat și străinilor, în mod egal. Proprietatea industrială rămîne în afară de dispozițiunile acestei legi. Ea urmează a fi guvernată și garantată de legea ei specială. Articolul 2 Autorii de tot felul de scrieri literare sau științifice, compozitorii de muzică, pictorii, desenatorii, sculptorii, arhitecții, gravorii, în fine toți creatorii de opere intelectuale, sub
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
Orice clauze contrare sînt nule de drept. Articolul 4 După moartea autorului, moștenitorii săi în gradul prevăzut de prezență lege, precum și cesionarii lor, se vor bucura timp de 30 de ani de aceleași drepturi de cari s-a bucurat autorul. Dispozițiunile art. 650 și următorii din codul civil, relative la succesiuni, sînt aplicabile și în această materie cu următoarele derogări: 1. Soțul supraviețuitor se va bucura de aceleași drepturi că și copiii legitimi; 2. În linie ascendentă și descendentă, nu pot
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
cazuri. Articolul 7 Dreptul de proprietate al autorilor este mobiliar, cesibil, cu titlu gratuit sau oneros și transmisibil prin succesiune ab înțestat sau testamentara, în total sau în parte, pe tot timpul duratei lui sau numai pe un anume timp, dispozițiunile din codul civil asupra succesiunilor, fiindu-i aplicabile întocmai, cu restricția stabilită la art. 4 din prezenta lege. Regulile absenței din codul civil sînt de asemenea aplicabile dreptului de proprietate al autorilor. Articolul 8 În ceea ce privește operele cari nu au fost
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
vieții autorului, acesta poate, prin testament, să interzică că ele să fie publicate un anume timp care totuși nu poate fi mai mare de 30 ani dela moartea sa, putând indică și persoana sau instituția însărcinată cu executarea voinței sale. Dispozițiunile art. 4 relative la drepturile moștenitorilor și cesionarilor se aplică și în acest caz. Ele nu vor putea începe însă decat după expirarea timpului în care opera a fost interzisă de a fi publicată. Dispozițiunile art. 3 și 6, alin
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
însărcinată cu executarea voinței sale. Dispozițiunile art. 4 relative la drepturile moștenitorilor și cesionarilor se aplică și în acest caz. Ele nu vor putea începe însă decat după expirarea timpului în care opera a fost interzisă de a fi publicată. Dispozițiunile art. 3 și 6, alin. ÎI, sînt aplicabile și în acest caz. Articolul 9 Cat timp opera unui autor se află în stare de manuscris, în formă de note, schița, planuri, opere plastice neexpuse în public, etc., ea este insesisabila
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
2. Publicarea unei lucrări aflate în stare de manuscris, în contra voinței autorului; 3. Retipărirea unei lucrări sau a unei noi ediții pe care autorul sau editorul o publică contra condițiunilor contractului încheiat între dânșii și înainte de epuizarea primei ediții. Aceste dispozițiuni nu se aplică editorului în cazul unei cesiuni totale; 4. Punerea în vanzare, fără știrea și încuviințarea autorului, a unui număr mai mare de exemplare decat cel stabilit în contract; 5. Publicarea unei colecții de scrisori, corespondențe literare sau particulare
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
Durată acestui drept însă nu este mai mare de 20 ani, care începe a curge din anul publicării. După trecerea acestei durăte de timp opera cade în domeniul public, cu rezervă prevăzută în art. 6, alin. ÎI al prezenței legi. Dispozițiunile art. 20 și 27 sînt aplicabile în cazurile cuprinse în prezentul articol. Capitolul 9 Ziare, reviste, publicații periodice Articolul 45 Ziarele, revistele și orice alte publicațiuni periodice sînt proprietatea exclusivă a persoanelor sau societăților cari le publică. Titlul lor de
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
amendă dela 2.000-10.000 lei, iar pentru vînzător amendă dela 1.000-5.000 lei. În cazuri deosebit de grave, tribunalul va putea pronunța și pedeapsă cu închisoare pînă la o lună. Articolul 49 În afară de delictele de contrafacere, orice calcare a dispozițiunilor edictate prin prezența lege constitue o contravențiune și se pedepsește cu o amendă de 100 lei, pînă la 2.000 lei. Amenzile în caz de insolvabilitate a condamnatului se transformă în închisoare. Durată închisorii se va determina de justiție, socotindu
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
lucrării contrafăcute sau a contravențiunii făptuite. Pedeapsă se prescrie prin trecerea a 5 ani dela pronunțarea ei în mod definitiv. Deciziunea condamnatoare rămasă definitivă se va publica în două ziare din cele mai răspândite, pe spesele celui condamnat. Capitolul 11 Dispozițiuni finale Articolul 59 Prezenta lege va intra în vigoare în tot cuprinsul țării dela dată promulgării și publicării ei prin Monitorul Oficial. Articolul 60 Cînd opera unui autor a fost cesionata unui editor de însuși autorul sau de moștenitorii lui
LEGE nr. 126 din 28 iunie 1923 asupra proprietăţii literare şi artistice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130155_a_131484]
-
Capitolul 1 Dispozițiuni generale Articolul 1 Avocatură în R.P.R. are sarcina de a apăra interesele justițiabililor potrivit adevărului material și după principiile legalității socialiste. Articolul 2 Numai mebrii Colegiilor de avocați pot exercita profesiunea de avocat. Articolul 3 Colegiile de avocați funcționează în
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
care au împiedicat pe candidat de a se prezenta la o sesiune de examen și a caror apreciere este de atributul Consiliului Colegiului. Articolul 14 Trecerea examenului de definitivare dă dreptul de înscriere în Colegiu ca avocat definitiv, cu respectarea dispozițiunilor din articolele următoare. Înscrierea se face prin decizia Consiliului confirmată de Ministerul Justiției. Articolul 15 Foștii judecători, procurori sau grefieri, cu o vechime de cel putin 5 ani, sînt scutiți de obligațiunea stagiului și a examenului de definitivare. Articolul 16
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
au dreptul de a reprezenta sau asista pe cei interesați în justiție; ei pot pleda la orice instanță de orice grad, ordinară sau excepțională, administrativă, arbitrala, disciplinară și de orice natură, în baza unei delegații primite dela biroul colectiv, cu excepția dispozițiunilor art. 68 procedură civilă. Articolul 21 Profesiunea de avocat se va exercita numai în birouri colective de avocatură, care se vor înființa de colegiile de avocați în toate localitățile în care funcționează instanțe judecătorești. Numărul birourilor colective de avocatură, reședință
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
decizia ministrului justiției. În acest caz se va numi prin decizia ministrului justiției un Consiliu provizoriu. Capitolul 6 Acțiunea disciplinară Articolul 48 Acțiunea disciplinară are loc pentru următoarele fapte: a) Informațiuni inexacte date cu ocazia primirii în Colegiu; ... b) Calcarea dispozițiunilor prezentului decret; ... c) Orice acte sau fapte care, chiar dacă sînt străine de exercițiul profesiunii, sînt de natură a compromite onoarea sau prestigiul avocatului sau al Colegiului de avocați; Avocații sînt supuși acțiunii disciplinare și în cazul cînd se fac vinovați
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]
-
de recidiva, pedeapsa va putea fi mărită pînă la 2 ani închisoare corecționala. În acțiunile penale pornite în baza acestui articol, Colegiul local va figură în instanță ca parte civilă, fiind citat întotdeauna din oficiu, prin președintele sau. Capitolul 8 Dispozițiuni finale și tranzitorii Articolul 59 Avocații pledanți, definitivi și stagiari, înscriși în Colegiu pînă la data intrării în vigoare a prezentului decret, vor fi repartizați de către Consiliile Colegiilor la birourile colective prevăzute de art. 21, în limita numărului prevăzut de
DECRET nr. 39 din 13 februarie 1950 privitor la profesiunea de avocat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130167_a_131496]