7,061 matches
-
pregătiți. Pentru Îndeplinirea acestor deziderate, Componenta „Management resurselor financiare” trebuie să ia În considerare următoarele obiective generale: 1. Îmbunătățirea finanțării Învățământului prin: • introducerea unor formule adecvate de bugetare și proiectarea unor modalități moderne de alocare, management și mobilizare a resurselor; • diversificarea surselor de finanțare pentru Învățământ; • transferul autorității de decizie În domeniul financiar către nivelurile locale de decizie (conducerile instituțiilor universitare). 2. Optimizarea structurii și funcționarii sistemului de Învățământ prin: • analiza sistemului de Învățământ actual și determinarea elementelor funcționale si a
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
a fiecărui student este astfel rezultatul unei combinații variate de module, corespunzând unor interese vocaționale și unor capacități intelectuale si ritmuri de achiziție diferite. Organizarea modulară a conținutului previne pericolul standardizării formației superioare, armonizând, În același timp, (1) nevoia de diversificare cu (2) aceea de repere comune. Un Învățământ superior cu un conținut modular presupune o formulare explicită a priorităților sale, o precizare nu numai a naturii cunoștințelor ce vor fi dobândite, ci și a modului În care vor fi utilizate
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
izolate, fără a decurge dintr-o concepție unitară și armonioasă, susceptibilă de a se cristaliza Într-un model de plan de Învățământ universitar conceput pe baza individualizării rutei profesionale a studentului. În strânsă legătură cu orientarea sa interdisciplinară și cu diversificarea sa prin lărgirea posibilităților de opțiune, conținutul Învățământului universitar tinde să-și asume și formarea unor competențe și abilități, prin includerea stagiilor de practică profesională În planurile de Învățământ. Această concepție nouă asupra conținutului Învățământului superior a apărut, de altfel
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
interne de funcționare a procesului educativ) și mai puțin externe (prin finalitatea și relațiile procesului cu anumiți factori externi). Câteva direcții de restructurare se conturează totuși destul de clar de pe acum, În planul activităților didactice fundamentale, și anume : a. Tendința de diversificare a activităților didactice, reprezentate până În prezent de formele tradiționale ale cursului magistral și seminarului. Standardizarea În planul metodologiei poate fi interpretată și ca o disfuncționalitate În raport cu tendința spre varietate și diversificare a conținutului și a modurilor de organizare a grupelor
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
planul activităților didactice fundamentale, și anume : a. Tendința de diversificare a activităților didactice, reprezentate până În prezent de formele tradiționale ale cursului magistral și seminarului. Standardizarea În planul metodologiei poate fi interpretată și ca o disfuncționalitate În raport cu tendința spre varietate și diversificare a conținutului și a modurilor de organizare a grupelor, cu larga gamă a tipurilor de activități depuse de studenți În cadrul stagiilor de practică și a altor forme de integrare. b. Diversificarea nu se produce Însă la Întâmplare, ci Într-o
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și ca o disfuncționalitate În raport cu tendința spre varietate și diversificare a conținutului și a modurilor de organizare a grupelor, cu larga gamă a tipurilor de activități depuse de studenți În cadrul stagiilor de practică și a altor forme de integrare. b. Diversificarea nu se produce Însă la Întâmplare, ci Într-o anumită direcție, clar conturată, și anume aceea a Înlocuirii formelor actuale cu diferite tipuri de dialog cu studentul cum sunt cursul dialogat, dezbaterea, simpozionul, activitățile comune ale unui grup mic de
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
este o înțelegere oligopolistă ce cuprinde întreprinderi din diferite ramuri grupate pe criteriul cooperării, fie pe verticală, după cerințele fluxului tehnologic, fie pe orizontală, din ramuri complementare. Totodată, o formă complexă de înțelegere oligopolistă este conglomeratul, care concretizează tendința de diversificare a activității, permițând realizarea unui profit mai mare simultan pe mai multe piețe, compensarea conjuncturilor nefavorabile pentru unele mărfuri cu cele favorabile pentru altele, reducerea riscurilor legate de desfacerea unui singur produs, astfel încât să se asigure maximizarea profitului total. Înțelegerile
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
la mediul de viață. Unii biologi insistă că evoluția operează la nivel de indivizi, În timp ce alții privesc grupurile de indivizi sau chiar speciile, luate În Întregime, ca fiind unitățile fundamentale ale selecției naturale. Progresul științific În creșterea rolului evoluției În diversificarea și dezvoltarea complexă a speciilor vii pe Terra a determinat apariția la Început a unor speculații, iar apoi de teorii fundamentale că evoluția s-a manifestat cu un rol determinant În apariția universului. Conform teoriei evoluției, nu a existat și
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
categorii clinice diferite. Formelor de schizofrenie simplă, catatonică, paranoidă, din conncepția lui Kraepelin și Schneider (hebefrenia fiind inclusă formei simple), li s-a agăugat pe parcurs și altele (schizofreniile pseudonevrotice, psihozele schizo-afective ș.a.) din dorința autorilor de o mai mare diversificare și perfecționare a descrierilor clinice (Berner, 1991), dar și din necesitatea impusă de modificările suferite de tabloul clinic al schizofreniei în ultimele decenii, ca urmare a introducerii tratamentului neuroleptic standard și depozit (Dollfus et al, 1993). în ciuda acestei adevărate patomorfoze
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
clasificări a ocupațiilor, valabilă pentru toate țările și în primul rând pentru România, este determinată în principal de: a) apariția de ocupații noi, ca urmare a rezultatelor spectaculoase în activitatea de cercetare-dezvoltare, a introducerii tehnologiilor noi, materiilor prime și a diversificării din sfera serviciilor (crupier, informatician, designer, detectiv, astronaut etc.); b) schimbările în structurile economico-sociale, mai ales în țările care trec la economia de piață, impun noi grupări de ocupații (conducători de întreprinderi mari și mici, specialiști cu ocupații intelectuale și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
niciodată probleme cu pronunția italiană, mie întotdeuna mi-au spus colegii că vorbesc limba italiană cu accent milanez". Acestea sunt doar câteva exemple, interesante, care vin să demonstreze opinia noastră, prezentată mai sus, conform căreia a început să apară o diversificare a ofertelor pe piața de muncă pentru români. Văzând de aproape comunitatea românească este dificil să o reducem la anumite clișee. O scurtă trecere în revistă a mai multor destine personale ne aduce în fața ochilor hărnicia românilor și capacitatea de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
programe utilizate și a timpului alocat acestor activități poate avea rezultate deosebit de benefice În planul dezvoltării unor abilități specifice și Învățării elementelor necesare manipulării noilor tehnologii. noile tehnologii pot fi implicate direct În Învățare pentru simularea unor situații reale, pentru diversificarea surselor de informație, Încurajarea dezvoltării motivației prin intermediul jocului și posibilitatea exercițiilor și Încercărilor individuale prin simulări care scutesc elevul cu ADHD de efectele negative ale eșecurilor unor Încercări, În fața colegilor; provocarea adresată părinților și cadrelor didactice, deopotrivă, este de a
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
prisma criteriilor de calitate și eficiență praxiologică. • Noile realități și situații educaționale pot solicita și alte moduri de înțelegere, de explicare, de soluționare, de reașezare conceptuală, de schimbare paradigmatică. • Mai ales în planul practicii metodologice poate avea loc afirmarea și diversificarea paradigmelor (micro-, macroși metaparadigme) în fiecare dintre structurile procesului educațional. Dar această complexitate nu poate fi realizabilă eficient decât prin alternanță flexibilă și integrată a soluțiilor de abordare efectivă, în spiritul căreia trebuie format și educatorul însuși. Pe acest fond
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru autoeducație, autonomie, autoevaluare, autodeterminare prin dezvoltarea învățării experiențiale directe, motivate, • dezvoltarea prin cooperare și promovarea competiției cu evitarea izolării, • asigurarea materialelor, a instrumentelor, a oportunităților care să satisfacă potențele individuale prin inclusiv elaborarea de lucrări individuale de exprimare proprie, • diversificarea situațiilor și a experiențelor directe de învățare, • revederea relației autoritate-libertate, • folosirea intensivă a evaluării formative, • valorificarea spontaneității și a creativității în activități, • adaptarea folosirii noilor tehnologii pentru stimularea învățării prin programe de individualizare a abilităților de evaluare critică și de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodologică O soluție metodologică pentru schimbarea de paradigme s-a dovedit a fi găsirea și folosirea de alternative, ca o condiție semnificativă a eficienței actuale a metodologiei educației și care s-a impus cu certitudine, până la a primi valoare paradigmatică: diversificarea soluțiilor conceptuale, metodologice, descentralizarea lor, adaptarea la contexte și situații, la dinamica și varietatea realității, a indivizilor și a experiențelor, a afirmării creativității procedurale și manageriale. Dar însăși paradigma alternanței, conturată astfel, este supusă schimbării: de la sensul tradițional oficializat al
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sisteme de concepere a procesualității în învățământ bazate pe comunicare sau orientate spre acțiune sau interacționale sau informaționale (Cerghit, 2002, pp. 22-168) și până la sensul actual metodologic, aplicabil în rezolvarea efectivă a oricărei componente a procesului educațional. Motivarea alternanței, a diversificării în concepere și realizare a educației se află, nu neapărat numai în insatisfacțiile față de educația tradițională, ci și: • în interpretările, abordările date educației pentru dezvoltarea conform particularităților individuale sau a diferențelor contextuale, situaționale, • în fundamentările psihologice (pentru diferite modalități de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
promovarea tradițiilor culturale variate), • în sprijinirea dezvoltării spirituale (educația confesională diversificată), • în conceperea managementului (soluții variate administrative, organizatorice, proiective, metodologice), • în problematica politicii educaționale (rezolvarea așteptărilor diferitelor grupuri sociale, culturale), • în respectarea principiilor ecologice, ale dezvoltării durabile ale mediului, • în diversificarea instituțiilor educative, alături de cele oficiale (clasicul sens al alternativelor educaționale). Paradigma alternativelor educaționale a rezultat, dincolo de aceste determinări obiective, contextuale, la nivel de macrosistem și din dorința de succes, performanță personală, instituțională, de grup, prin aprofundarea studiului diferitelor elemente, condiții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
facem o incursiune în istoria pedagogiei, a concepțiilor și a sistemelor educaționale (definite pe diverse criterii naționale, politice, economice, sociale, confesionale), putem găsi argumente pentru a formula constatarea că această paradigmă a fost prezentă continuu ca principiu al adaptării prin diversificare și a exprimat dezvoltarea teoriei și practicii pedagogice, în contextul general al fundamentărilor complexe evidențiate. Principiul funcționând mereu în relația educație-societate-știință-cultură-indivizi, sesizăm că el se afirmă firesc și în actualitate, desigur prin alte variante-soluții conturate în secolul XX sau XXI
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
actualitate, desigur prin alte variante-soluții conturate în secolul XX sau XXI. Chiar cele promovate acum, orientările accentuat critice de astăzi exprimă aceeași esență, dar accentuat cu altă voce, cu alte argumente și formulări. Mai ales postmodernismul a accentuat nevoia de diversificare, critică și abia prima conferință internațională asupra sensului actual al alternativelor educaționale, nu doar la nivelul instituțional clasic (2005, noiembrie, Istanbul), conchide că alternativele reprezintă un progres în abordarea educației, pentru că: • arată și alte căi, opțiuni substanțial diferite de practica
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
șapte categorii de teorii ale învățării care oferă câmp aplicativ alternanței metodologice: teoriile asupra înțelegerii, teoriile învățării prin rezolvarea de probleme, teorii ale construcției învățării în grup în situații formale sau nonformale, teorii asupra implicării operațiilor superioare ale gândirii critice, diversificarea prin combinarea diferitelor teorii, teorii asupra proiectării învățării în domeniul psihomotor sau pe teme predominant educative. Sau paradigma alternanței poate susține afirmarea atitudinii creative a educatorului față de prelucrarea, organizarea conținutului curricular dat, pentru facilitarea prezentării spre cunoașterea și înțelegerea lui
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
forma chiar pe educați în spiritul acestei alternanțe, pe care s-o aplice apoi în integrarea lor științifică, socio-profesională, culturală. Doar amintind câteva dintre modele alternative pentru conceperea educației practice, identificăm dificultatea activității sale, dar și nevoia schimbării metodologiei formării, diversificării însăși a competențelor sale: modelul behaviorist, modelul umanist, modelul tradiționalist (personalist), modelul orientat spre succes/performanță, modelul bazat pe competențe, modelul tehnicist, modelul profesorului reflexiv-orientat spre cercetare, modelul constructivist ș.a. sau combinarea între ele, pe elemente variate. Este de combătut
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se învață și să se evalueze continuu eficiența și eficacitatea internă a sistemului educativ, inclusiv prin dezvoltarea explicită a competenței de reflecție a practicienilor. Desigur că toate acestea să fie abordate din perspectiva vieții socio-profesionale și ea în transformare, dinamică, diversificare, complexitate, adaptabilitate, flexibilitate. La fel, educația școlară trebuie să revadă relația competență-performanță (Roegiers și De Ketele, 2001, pp. 20-21), unde ultima arată mijlocul de realizare a scopului, a sarcinii, este soluția de succes, arată nivelul rezolvării, al reușitei. Iar competența
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
în aplicare a acestei noi paradigme (Roegiers, 2004 a), au evidențiat că sintagma "curriculum prin competențe" reflectă o gamă de realități diferite, după trecerea de la "Pedagogia prin obiective" (B.S. Bloom și instruirea, proiectarea de tip behaviorist). Astfel s-a cerut diversificarea, reconceperea practicilor reale, prin apel apoi la cognitivism și constructivism, cu consecințele lor în centrarea pe învățare, pe educat. S-a mai constatat și apariția unei proliferări, ambiguități în definire, polisemii rezultate din raportarea la câmpuri diferite, la grade de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
căutarea, utilizarea de date prin multiple acțiuni cognitive. • Exersarea explorării, prelucrării, analizei, explicării, aplicării datelor în diferite situații reale. • Varierea modurilor de prezentare, organizare, relatare. • Înțelegerea modului de cunoaștere științifică. • Exersarea formulării de întrebări, ipoteze, variante, experiențe, interpretări, sinteze, corelații. • Diversificarea situațiilor, sarcinilor diferențiate. • Solicitarea fiecărui educat în toate etapele cunoașterii. • Monitorizarea evoluției educatului ca mentor. • Exersarea combinării modurilor, stilurilor de cunoaștere. Roluri Acțiuni, strategii și competențe ale educatorului • Realizarea de reflecții, interpretări ale problemelor specifice. • Implicarea educaților în organizarea acțiunilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
față de instruire, cu aducerea în prim plan a obiectivelor formative (procese, reflecție, critică, experiment), • să fie construite programe deschise, flexibile și bazate pe cercetare, • construcția curriculumului să fie abordată critic, ca să rămână instrument pentru cunoaștere și cercetare, • să aibă loc diversificarea metodelor de predare-învățare, pentru a evita transmiterea cunoașterii, pentru a realiza învățarea prin cercetare, construcție, • să se stabilească coerența între abordarea evoluției diferitelor discipline, regruparea lor, redefinirea ariilor curriculare. ► Paradigma curriculumului construit pe competențe aduce în prim plan un concept
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]