8,849 matches
-
fi considerat doar un prim pas în punerea în practică a teoriei moniste. Ca urmare unele observații pot fi făcute pe marginea actualei reglementări. Codul civil realizează pe de o parte o abordare unitară a raporturilor obligaționale, renunțându-se la diviziunea tradițională în raporturi civile și raporturi comerciale. Pe de altă parte consacră diferențierea de regim juridic în funcție de calitatea de profesionist, respectiv non-profesionist a celor implicati în raportul juridic obligațional. Ceea ce a determinat pe unii doctrinari, să catalogheze Codul civil ca
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
în care în patrimoniul unei persoane există mai multe mase patrimoniale art. 2 din același articol separă creditorii și stabilește o ordine de urmărire a bunurilor din patrimoniul persoanei. Astfel, creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Doar dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Se instituie o separare a creditorilor
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
acestea art. 2324 C.civ. alin. 4 se pare că, în opoziție cu prevederile legii speciale, limitează răspunderea PFA pentru obligațiile asumate în cadrul exercitării profesiei(comerțului). Astfel, textul din Codul civil invocat arată clar că bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercițiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Ca urmare oricare alt creditor al titularului patrimoniului, altul decât cel al căror creanțe au legătură
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
aceluiași scop garantării plății creanțelor profesionistului comerciantului și limitării răspunderii profesionistului. Potrivit art. 151 din Legea de aplicare a Codului civil dispozițiile art. 2.324 alin. 4 C.civ. se vor aplica doar în cazurile în care profesionistul își operează diviziunea patrimoniului după intrarea în vigoare a Codului civil. Ca urmare dacă patrimoniul de afectațiune a fost constituit anterior datei de 1 octombrie 2011, creditorii a căror creanță este ivită din exercitare profesiei vor putea urmări toate bunurile aflate în patrimoniul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părțile sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi. Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situației financiare
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
În prezent, prin mai multe legi speciale dar și dispozițiile art. 31 C.civ., cu denumirea marginală "Patrimoniul. Mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune" se consacră expres posibilitatea constituirii patrimoniilor de afectațiune sau divizării patrimoniului. Patrimoniul poate face obiectul unei diviziuni sau unei afectațiuni numai în cazurile și condițiile prevăzute de lege. Se observă că se face diferență între mase patrimoniale și patrimonii de afectațiune. Masa patrimonială este un asamblu de bunuri, fără creanțe și datorii; în patrimoniul de afectațiune, pe lângă
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
pacienților și logistica necesară de servicii acestora de către medici 89. • bunuri dobândite ca urmare a exercitării profesiei (cea mai importantă valoare fiind clientela). Potrivit art. 2324 alin. 3 C.civ. creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanțelor, pot fi urmărite și celelalte bunuri ale debitorului. Se instituie o separare a creditorilor unei
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
întreg patrimoniul său. Cu toate acestea art. 2324 C.civ. art. 4 instituie o excepție de la regula de mai sus, consacrând o limitare a răspunderii persoanei fizice pentru obligațiile asumate în cadrul exercitării profesiei (comerțului). Astfel, bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercițiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Acești creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului. Bunurile care sunt utilizate de un
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
celelalte bunuri ale debitorului. Bunurile care sunt utilizate de un comerciant pentru exercitarea profesiei sale sunt bunuri care nu pot fi urmărite de creditorii personali ai comerciantului. Textul din Codul civil invocat arată clar că bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exercițiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Ca urmare oricare alt creditor al titularului patrimoniului, altul decât cel al căror creanțe au legătură
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
protecție, de limitarea răspunderii sale doar la bunurile afectate exercitării profesiei. Potrivit art. 151 din Legea de aplicare a Codului civil dispozițiile art. 2.324 alin. 4 C.civ. se vor aplica doar în cazurile în care profesionistul își operează diviziunea patrimoniului după intrarea în vigoare a Codului civil. Ca urmare dacă patrimoniul de afectațiune a fost constituit anterior datei de 1 octombrie 2011, creditorii a căror creanță este ivită din exercitare profesiei vor putea urmări toate bunurile aflate în patrimoniul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
obligație comercială. Prin această dispoziție fidejusorul se transformă dintr-un obligat subsidiar și accesoriu într-un obligat principal. El nu răspunde în locul debitorului principal ci alături de el și pentru întreaga datorie, astfel încât nu poate invoca beneficiul de discuțiune sau de diviziune ca în cazul în care garantează o obligație civilă. Regimul juridic al dobânzilor În cazul întârzierii în executarea unei obligații bănești, atât în materie civilă cât și comercială, daunele-interese ce se cuvin creditorului sunt evaluate legal la nivelul dobânzii legale
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
realitate: analiza făcută de ISM nu va avea nici un efect. Politica colonială este definită drept "unul din mijloacele prin care capitalismul s-a extins pe întregul pămînt", datorită puternicii dezvoltări a forțelor productive. Acest proces care a "ajutat la dezvoltarea diviziunii internaționale a muncii" are un aspect contradictoriu. El este negativ în măsura în care "acest progres a fost cumpărat cu prețul multor rele": el a însemnat pentru băștinași deposedare, jaf nerușinat, exploatare în beneficiul metropolelor, "împiedicînd astfel chiar dezvoltarea forțelor naturale și organizarea
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
o importanță disproporționată față de miza pusă în joc. Lipsa confruntării cu realitatea multiplică discuțiile la nesfîrșit pe care nici o practică adevărată nu le poate sancționa și alimenta în permanență cu conflicte. La fel ca și PSOE, partidele din USECO cunosc diviziuni interne și numeroase dispute politice, aproape de nesoluționat și fără un punct terminus. Să luăm numai nu exemplu pentru a ilustra cele afirmate: în 1949, socialiștii români sînt împărțiți în două tabere, unii refuzînd orice formă de cooperare cu comuniștii, ceilalți
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
partid își redefinește strategia într-un mod empiric și izolat; fiecare acționează în folosul său, fără cea mai mică înțelegere de ansamblu. Absența oricărei constrîngeri a Internaționalei asupra membrilor săi produce în împrejurarea dată efecte negative și explică o anumită diviziune a mișcării, în care cele mai diverse poziții nu fac obiectul vreunei sancțiuni și nu antrenează decît puține discuții. În legătură cu aceste două chestiuni care apar în același timp noua apreciere a comunismului și abandonul formal al marxismului de către SPD, în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
mai puțin marcată de anticomunism. Progresele destinderii autorizează asemenea speranțe, iar poziția Austriei, aflată la jumătatea drumului dintre Est și Vest ilustrează foarte bine această evoluție. Tot în timpul președinției lui Pittermann, asistăm, în anii 1965-1966, la o sensibilă atenuare a diviziunilor dintre socialiști în legătură cu chestiunea europeană, și aceasta din trei motive. Angajamentul SPD în favoarea construcției europene este pe deplin obținut, iar acest partid dispune acum de o mare influență în Internațională. Pe de altă parte, octombrie 1964 asistă la revenirea la
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
explică atît prin vitalitatea economică crescîndă a CEE față de AELS, prin slăbirea legăturilor cu Commonwealth-ul, și prin independența tot mai mare față de Statele Unite. Dar această evoluție, încă fragilă, va fi ulterior pusă în discuție datorită ezitărilor Laburiștilor. Dacă ea atenuează diviziunile și tensiunile din rîndul mișcării socialiste, nu este totuși suficientă pentru a permite o deviere spre o politică europeană comună. Să descriem aici principalele etape ale acestui nou curs: în aprilie 1965, H. Wilson organizează o reuniune a socialiștilor europeni
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
Uniunea Partidelor Socialiste ale Comunității Europene*, oficial admisă la Geneva de către Internațională ca organizație regională asociată. Sporindu-și apoi reprezentativitatea în așa fel încît să încarneze ansamblul forțelor socialiste din Europa, UPSCE caută să funcționeze strict consensual. Reproducînd în cadrul său diviziunile persistente în interiorul Internaționalei referitoare la construcția europeană, ea se dovedește incapabilă de a le depăși. De asemenea, în ciuda eforturilor unora, devine imposibilă pentru socialiștii comunitari elaborarea unui program comun cu ocazia alegerilor din Parlamentul European din 1979. În 1974, dată
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
este partea acumulată de aceasta în decursul activității, mai puțin partea divizibilă, care nu poate face obiectul distribuirii sau dobândirii între membrii cooperatori. Capitalul social al societății cooperatiste este împărțit în părți sociale. Părți sociale, în cazul societăților cooperative, sunt diviziuni ale capitalului social, nominative, emise în formă materială, de valoare egală, indivizibile, nenegociabile și care nu sunt purtătoare de dobânzi Membrii cooperatori primesc, de regulă, o compensație limitată în bani sau în natură, din profitul stabilit pe baza situației financiare
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
bunurilor existente în patrimoniul societății. Având o răspundere nelimitată fiecare asociat răspunde pentru creanța socială cu toate bunurile sale mobile și imobile, prezente și viitoare 307. Existând solidaritatea între asociați ei nu vor putea invoca în fața creditorului social beneficiul de diviziune putând fi urmărit pentru întreaga creanță. În schimb după plata creanței creanța se divide înte asociați, asociatul care a plătit având un drept de regres împotriva celorlați asociați pentru partea fiecăruia (care nu este alta decât partea de participare la
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
personaje dilematice, aflate în situații de criză, conturate fără note de lirism. Fiind un excepțional observator al concretului, Rebreanu e un constructor de edificii monumentale, atent la plan, la construcție, la episoade și situații, la împărțirea fiecărui capitol în mici diviziuni. El folosește procedeul cercului închis. Romanul Ion se sfârșește așa cum a început, cu descrierea drumului din Pripas; Pădurea spânzuraților se încheie cu execuții prin spânzurare. Răscoala are o rigoare geometrică rar întâlnită: fiecare din cele două părți cuprinde câte șase
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în trompă la două ore de la ejaculare, urmând ca un singur spermatozoid să fecundeze ovulul, penetrându-l cu capul lui țuguiat. Vasăzică, bietul ovul nici nu ajunge în uter, că se și trezește fecundat; imediat după aceea, el va suferi diviziuni succesive și va călători către partea de sus a uterului, cuibărindu-se acolo. De acum înainte, modificări rapide vor avea loc nu numai în embrion, ci și în corpul viitoarei mame. Cum să nu rămâi gravidă Poate tocmai modificările produse
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
amândouă fețele, cu blană de hermină în jurul gâtului și pe poale. Nasturii din aur, mărgăritar sau diamant sunt cu sfințenie trecuți în foaie, pentru că fiecare în parte constituie o valoare în sine. c) Rânduială așternutului. Cea de-a treia sub diviziune a trusoului se referă la activitatea conjugală a tinerei soții. Dormitorul, cu toate accesoriile necesare, este pus în evidență, deși patul propriu-zis lipsește. El va apărea abia la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul celui următor când mobila de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cu su te cu fire de mătase și după diferite modele. La rând vin scoarțele și covoarele, une le aduse de la Constantinopol sau Veneția, altele țesute în casă din lână și borangic. d) Rânduială mesei. Cea de-a patra sub diviziune a foii de zestre se referă la activitatea domestică a tinerei și la locul pe care aceasta trebuie să-l ocupe în bucătăria familiei. Prosoapele de față și de mâini (12-24), ștergarele și șervetele de bucătărie (6- 12), fețele de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
sine capătă importanță: fuga femeii, fără știrea soțului, într-un loc străin care poate presupune dezonoarea. În fapt, analiza asupra abandonului masculin/feminin ne arată percep ția pe care so cietatea românească o are asupra raportului social între sexe și diviziunea socială a muncii: părăsirea căminului de către soț implică sărăcirea acelei familii pentru că o lipsește de aportul economic esențial și de protecția necesară; fidelitatea masculină nu deține nici un fel de importanță, după cum am văzut legea chiar îi îngăduie să aibă o
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
factori de natură economică, social-politică, morală. A fost nevoie, se pare, de această experiență pentru ca slăbiciunile vechii formule, întemeiată pe ideea de națiune, să fie puse în lumină și să releve necesitatea unității europene. "Zidul Berlinului" a întruchipat multă vreme diviziunea continentului. Căderea acestui zid și rapidul proces de unificare a Germaniei precipită unitatea europeană însăși. Eliberat de trupe sovietice, continentul se debarasează acum și de ideologia totalitară ce l-a însoțit după război, demistificarea fiind probabil nota caracteristică a momentului
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]