49,733 matches
-
atît de mare ar fi fost prins în plasa sirenelor prin cîteva cîntecele. Sirenele îi promiteau știința și nu era de mirare că lui Ulise cel doritor de știință aceasta îi era mai dragă decît patria. Trebuie să considerăm că dorința de a cunoaște totul, indiferent de importanța lucrului respectiv, este proprie curioșilor, dar dorința de cunoaștere produsă de contemplarea lucrurilor este specifică celor mai mari oameni". Iubirea de cunoaștere a lui Ulise apare evidențiată și în Infernul lui Dante, care
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
îi promiteau știința și nu era de mirare că lui Ulise cel doritor de știință aceasta îi era mai dragă decît patria. Trebuie să considerăm că dorința de a cunoaște totul, indiferent de importanța lucrului respectiv, este proprie curioșilor, dar dorința de cunoaștere produsă de contemplarea lucrurilor este specifică celor mai mari oameni". Iubirea de cunoaștere a lui Ulise apare evidențiată și în Infernul lui Dante, care pune în gura eroului următoarea mărturisire: "nici milă de părinți și nici iubire/ de
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
lucrurilor este specifică celor mai mari oameni". Iubirea de cunoaștere a lui Ulise apare evidențiată și în Infernul lui Dante, care pune în gura eroului următoarea mărturisire: "nici milă de părinți și nici iubire/ de fiu și de nevastă ori dorința/ de-a fi prilej în veci de fericire,/ n-au izbutit să-mi stîmpere dorința/ de-a cerceta pămîntu-n lung și lat/ și omului virtutea-ori neputința" (XXVI, 94-99). Manifestîndu-se și sub forma polytropiei, setea de cunoaștere a lui Ulise se
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
și în Infernul lui Dante, care pune în gura eroului următoarea mărturisire: "nici milă de părinți și nici iubire/ de fiu și de nevastă ori dorința/ de-a fi prilej în veci de fericire,/ n-au izbutit să-mi stîmpere dorința/ de-a cerceta pămîntu-n lung și lat/ și omului virtutea-ori neputința" (XXVI, 94-99). Manifestîndu-se și sub forma polytropiei, setea de cunoaștere a lui Ulise se aprofundează pînă la o irealizare a locurilor, care contează prin provizoratul dureros cu care se
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
Odiseu, semănînd prea mult a "cîntec măiestrit de artist", reprezintă un adevăr sui generis, avînd ca resort refacerea celor pierdute, reintegrarea în primordial: "Belșugul de ficțiune îi este îngăduit; el nu face decît să acopere ceea ce în inimă rămîne neschimbat: dorința întoarcerii, dorința de a regăsi ceea ce e al său: casa, soția, copilul. Constanța lăuntrului, proiectul inflexibil de a relua în stăpînire locurile centrale - palatul, tronul, patul - scuză toate fabulațiile exterioare - simple șiretlicuri - pentru a-i înșela pe dușmani, așteptînd ca
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
prea mult a "cîntec măiestrit de artist", reprezintă un adevăr sui generis, avînd ca resort refacerea celor pierdute, reintegrarea în primordial: "Belșugul de ficțiune îi este îngăduit; el nu face decît să acopere ceea ce în inimă rămîne neschimbat: dorința întoarcerii, dorința de a regăsi ceea ce e al său: casa, soția, copilul. Constanța lăuntrului, proiectul inflexibil de a relua în stăpînire locurile centrale - palatul, tronul, patul - scuză toate fabulațiile exterioare - simple șiretlicuri - pentru a-i înșela pe dușmani, așteptînd ca adevăratul Ulise
Ulise ca prototip by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16730_a_18055]
-
mod judicios, autorul face o distincție între cenzura din Muntenia și Moldova și cenzura din Transilvania, unde autoritățile se străduiau înainte de toate să reprime afirmarea cauzei naționale a românilor (situație prelungită până în 1918). în secolul douăzeci, prima manifestare brutală a dorinței de a controla presa se manifestă în contextul instaurării dictaturii lui Carol al II-lea și, în continuare, în acela al ascensiunii extremei drepte. Adrian Marino menționează, pe bună dreptate, această formă de autoritarism ca pe o lovitură gravă dată
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
l-am tradus din română în franceză pentru Actes Sud a fost propunerea mea și l-am asumat foarte bine... Dacă mă gîndesc bine, majoritatea titlurilor mi s-a propus, Cohen, Mandiargues. Dar propunerile veneau parcă în întîmpinarea propriei mele dorințe. Spuneați chiar în ultima dvs. carte că un bun traducător este și un bun hermeneut al operei pe care o traduce. Cum s-ar completa la dvs. traducerea și interpretarea? Sînt autori pe care i-ați tradus fără să scrieți
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
cu mult elan propagandistic și cu aerul triumfalist că patrimoniul cultural național s-a îmbogățit covîrșitor, personaje perecum istoricul literar N. Georgescu, echipa de la Literatorul, tot felul de alți veleitari mai mult sau mai puțin ,,patrioți", însă cu o acută dorință de cîștiguri fabuloase, inclusiv de natură simbolică, și, dacă se poate, cît mai rapide, dar și unii specialiști rezonabili, cum ar fi acad. Dan Grigorescu, criticul de artă Octavian Barbosa, sculptorul Aciobăniței și, atît cît să poată fi invocat ca
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
ființa sa, într-o eternitate fictivă. Gândirea se auto-limitează la acest program unic al supraviețuirii eului. Ea folosește un mod abstract, eliberat de lume care se substituie zonelor inaccesibile ale sensibilității. Astfel parcă înfățișarea lumii se schimbă și devine conformă dorinței, mai apărată de spaimele firești, rătăcire, incertitudine, dispariție. În fiecare clipă ne agățăm de o supraviețuire care se impune fără nici o altă explicație. Hotărîrea este implacabilă, ea nu poate fi schimbată. Probabil că nu ne aparține nouă ci lumii în
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
și prin regretul, frustrarea pe care o produce înlăturîndu-l fără milă. "Posibilul" este o cugetare despre lucrurile "cunoscute", adică primite natural de la lume, fără spaimă sau ezitare, ca un gest de bunăvoință din partea ei. " Imposibilul" cuprinde zona foarte largă a dorințelor pentru lucrurile considerate inaccesibile. Nu există certitudine în timp. Cunoașterea devine uitare, imediat pentru că altfel s-ar opri din drum și ar înceta să funcționeze. Ipostaza "atemporalului" este cea a amintirii, un fel de vis paralel care meditează la șansa
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
refuzată le impun în cele din urmă concluzia că binele comunitar nu constituie decît o iluzie între multe altele, și că, dacă există, nimeni nu pare dispus să riște ceva pentru el. Acest adevăr chinuit le încurajează tendința de dezrădăcinare, dorința de emancipare de sub tutela modelelor naționale și a ideologiilor adiacente, îi ajută să descopere o etică a libertății împotriva dictaturii pasiunilor parohiale". Altfel spus, neodisidenții în cauză privesc dincolo de orizontul incert al unirii imediate cu România, spre o Europă unită
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
pentru care merită să rămînă în viață. Ca o ironie a sorții, el se intoxică din pricina unui pește alterat, într-o zi de vacanță în Caraibe, este transportat de urgență la Boston, și trăiește cîteva săptămîni între viață și moarte. Dorința de a supraviețui și dragostea soției îl ajută să-și exorcizeze demonii (halucinațiile sunt legate de Vela), să se elibereze de obsesii și să revină înseninat la o viață nouă. Cartea se încheie cu un portret luminos al lui Ravelstein
Saul Bellow, Allan Bloom și Mircea Eliade by Ioana Copil Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16774_a_18099]
-
n-a comis nici o crimă: mortul murise fără ajutorul său: El doar îl mîncase. Apoi, doct, omul scoase dintr-o mapă (un dosar!) certificatul dat de cineva lui Sadoveanu. Sadoveanu, un porc, Porcoveanu! Nume care în opinia omului nostru arăta dorința celui care-l botezase astfel pe Sadoveanu - dorința de a-l mînca pe Sadoveanu, mort-copt! Dacă această dorință exprimată public (Sadoveanu e un porc!) era considerată drept o opinie personală și drept o libertate a gîndirii, a presei, a omului
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ajutorul său: El doar îl mîncase. Apoi, doct, omul scoase dintr-o mapă (un dosar!) certificatul dat de cineva lui Sadoveanu. Sadoveanu, un porc, Porcoveanu! Nume care în opinia omului nostru arăta dorința celui care-l botezase astfel pe Sadoveanu - dorința de a-l mînca pe Sadoveanu, mort-copt! Dacă această dorință exprimată public (Sadoveanu e un porc!) era considerată drept o opinie personală și drept o libertate a gîndirii, a presei, a omului etc. - el, omul nostru, de ce nu-și putea
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
dintr-o mapă (un dosar!) certificatul dat de cineva lui Sadoveanu. Sadoveanu, un porc, Porcoveanu! Nume care în opinia omului nostru arăta dorința celui care-l botezase astfel pe Sadoveanu - dorința de a-l mînca pe Sadoveanu, mort-copt! Dacă această dorință exprimată public (Sadoveanu e un porc!) era considerată drept o opinie personală și drept o libertate a gîndirii, a presei, a omului etc. - el, omul nostru, de ce nu-și putea exersa dorința de a mînca mortul pe care-l voia
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
a-l mînca pe Sadoveanu, mort-copt! Dacă această dorință exprimată public (Sadoveanu e un porc!) era considerată drept o opinie personală și drept o libertate a gîndirii, a presei, a omului etc. - el, omul nostru, de ce nu-și putea exersa dorința de a mînca mortul pe care-l voia el?! Chiar își confecționase un costum verde, ca frunza și ca iarba verde - culoare odihnitoare, plăcută foarte simțului cuprins în ochi! - și se pregătea să oficieze și în continuare halirea morților în
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
refer, desigur, la culpabilitatea individuală, dar și la una colectivă, culturală, fără repere individuale concrete, motivată de imaginea unei disidențe românești sumare, cel puțin ca producție intelectuală.) Asaltul vulgarității din ultima vreme apare în lipsa unei structurări conceptuale, de adâncime, a dorinței de emancipare. Se confiscă în vrac o nemulțumire constantă și aproape generală pentru justificarea unor atracții și a unor răfuieli de bâlci. Ceea ce ar fi dobândit altfel o fundație solidă și o diferențiere verticală pe paliere este demobilizat în expresia
Emancipare cu preț redus by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16779_a_18104]
-
de la un real cunoscut? Două soluții posibile care nu se exclud. Cred că un autentic creator nu scrie pentru un cititor și nu se adresează unui anumit public. Un creator scrie, în primul rînd, pentru sine - altfel ar înnebuni - în dorința de a se elibera (cu ajutorul limbajului) de anumite obsesii, angoase și un "prea plin existențial". Cine vorbește în mine?" se întreba Freud. Apoi încearcă să transmită un sentiment (chiar dacă știe cît de neputincioasă este comunicarea indicibilului și al inefabilului), să
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
civilă și morală este colectivă. Noi așteptăm totul "de sus" - mentalitatea unui popor asistat - și încă nu am înțeles că unele schimbări politice pornesc "de jos"... de unde ar trebui să plece nu numai mineriadele sau grevele, dar și inițiativele și dorința fermă de schimbare. Oare s-ar mai afla acum pe primele locuri la alegerile viitoare un Iliescu sau un Vadim Tudor? De ce am ajuns ca după zece ani de democraturo-anarhistă - o combinație originală dintre democrație, dictatură și anarhie - să constatăm
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
lăuntrice) plutesc într-un fel de indecizie și nu te asigură cu nimic în privința caracterului. Accentele și ponderea vocii sugerează putere, dar nu și certitudinea statorniciei". Sau următoarea "planetă" asupra evoluției lui Ion Gheorghe: "Întrevăd la Ion Gheorghe o crîncenă dorință de parvenire literară și nu se poate spune că n-a ajuns să-și facă deja o bună situație în actualul clasament. El a avut priceperea să impresioneze de la început (pe amatorii de originalități) printr-o aparentă vînjoșenie țărănească. Sub
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
o legătură de sînge. Răzbate, deseori în volum, un fel de efort, de partea lui Revel, de a vedea lumea prin ochii fiului său nu pentru că l-ar interesa cu adevărat să capete o nouă perspectivă, ci mai degrabă din dorința de a-și regăsi astfel locul în imediata apropiere a lui Ricard. Merg chiar mai departe și afirm că Revel nu pare a avea afinități personale cu budismul; atitudinea lui față de filozofia și religia Estului e mai curînd condescendentă de
Filozofia din tată-n fiu by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16811_a_18136]
-
1970: "Obsesia nașterii nu e în fond decît obsesia trecutului, omniprezența trecutului. Dar cu această obsesie nu poți să fii, abia dacă poți să exiști. Obsesia nașterii se naște dintr-o exacerbare maximă a amintirii. Și de asemeni dintr-o dorință: cea a impasului, a primului impas." Și, prin februarie 1970: "De la obsesia sinuciderii am trecut absolut firesc la obsesia nașterii. Aceasta din urmă e mai înfricoșetoare decît prima. Căci în orice joc cu sinuciderea există întotdeauna un dram de cochetărie
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
îl au și PDSR-ul și dl Iliescu. Ca o dovadă că, politic, poate fi iertător, în ciuda dezamăgirii sale personale, dl Iliescu s-a întîlnit și cu fostul său șef de campanie electorală, actualul președinte al APR, dl Meleșcanu, din dorința public afirmată de normalizare a relațiilor între cele două partide, dar și pentru a crea un climat civilizat în campania electorală. O întîlnire în care, evident, dl Iliescu a fost vioara întîi. Mai mult, în timp ce dl. Iliescu era în Germania
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
Sorin Mărculescu spune că: "Urme ale acestei irupții de discurs civic reprimat pînă atunci (e vorba despre activitatea sa publicistică din anii 1990-93 pe care am amintit-o, n.L.M.) se pot regăsi și în cartea de față, dar numai subordonate dorinței ca ea să reprezinte în primul rînd un gest dirijat către planul la care, tot încarcerați de istorie, nu putem decît năzui, pregătindu-ne însă după puteri întîlnirea cu el." Această dirijare se face aproape imperceptibil, urme de biografism se
Poemele cărturarului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16821_a_18146]