2,064 matches
-
abrogat de pct. 36 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008. 2.5.5. Avizele și acordurile privind asigurarea, branșarea și racordarea la infrastructura edilitară, după caz, precum și avizele, acordurile și actele administrative specifice ale organismelor administrației publice centrale sau ale serviciilor deconcentrate ale acestora, după caz - Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile, Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Ministerului Sănătății Publice, precum și ale Ministerului Culturii și
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
privind încadrarea în indicii urbanistici aprobați, amplasarea construcțiilor și relațiile acestora cu vecinătățile, schemele și fluxurile funcționale, compoziția spațială, structura de rezistență, expresia de arhitectură, dotarea și echiparea construcțiilor - inclusiv soluțiile de asigurare, branșare și racordare a acestora la infrastructura edilitară, după caz. După emiterea autorizației de construire, documentația tehnică - D.T. se dezvoltă în proiectul tehnic - P.Th. și constituie parte integrantă a acestuia, respectiv a detaliilor de execuție, fiind interzisă modificarea prevederilor documentației tehnice - D.T., sub sancțiunea nulității autorizației de construire
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 847 din 16 decembrie 2008, cu pct. 41^3. ● Lucrări de construcții Operațiunile specifice prin care: - se realizează construcții de orice fel - civile, industriale, agrozootehnice, edilitare subterane și aeriene, căi de comunicații, lucrări inginerești, de arta etc.; - se desființează astfel de construcții prin demolare, dezmembrare, dinamitare etc. ● Lucrări de modificare Lucrări de intervenții asupra elementelor constructive, structurale și/sau nestructurale, având ca efect modificarea totală sau
LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270559_a_271888]
-
au emis două ipoteze. Orașul Caracal a fost ridicat la rangul de municipiu prin legea nr. 104/24 noiembrie 1994, fiind al doilea municipiu din județul Olt, ca urmare a ponderii pe care o deținea în zonă, atât ca dezvoltare edilitară, cât și ca număr de locuitori, producție industrială și agricolă, calitate a vieții culturale și sportive, zestre spirituală și potențial uman deosebit. Așezat în Câmpia Romanațiului, este tipic prin formă și așezare, orașelor de șes. Este străbătut de pârâul Gologan
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
așezare, orașelor de șes. Este străbătut de pârâul Gologan, ale cărui ape sunt canalizate subteran pe cuprinsul localității. Altitudinea variază de la 95,5 metri în partea de est, până la 128,3 metri în partea de sud-vest. Din punct de vedere edilitar, cele cinci cartiere de blocuri și cele peste 7.000 de case dispun de alimentare cu apă curentă asigurată din trei surse, apă extrasă prin 63 de foraje, fiecare cu un debit mediu de 10 mc/h și adusă printr-
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
unui intens proces de urbanizare a orașului, din această perioadă datând câteva edificii reprezentative: primăria veche, hanul, o cazarmă, biserica greco-catolică, biserica reformată etc. În anul 1823 se înființează "Comisia de Sistematizare" a orașului, care controlează și dirijează întreaga activitate edilitară. În 1844 se intensifică lucrările de pavare a orașului începute în 1805. În anul școlar 1859/1860 la Liceul din Satu Mare (înființat în 1642) se introduce prima catedră de limba română, cu primul profesor parohul-protopop Petru Bran. Catedra a funcționat
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
Alba Iulia din partea comitatului Solnoc-Dăbâca au participat 68 de delegați aleși, iar din partea orașului Dej un număr de 11 delegați, care au votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918. Perioada interbelică a însemnat dezvoltarea orașului pe toate planurile: edilitar, administrativ-politic, economic și cultural. Personalitatea care s-a remarcat a fost primarul dr. Pop Cornel, Această dezvoltare și evoluție a fost oprită de cel de-al doilea război mondial. După Dictatul de la Viena, Dejul și județul Someș au făcut
Dej () [Corola-website/Science/296961_a_298290]
-
În afara perimetrului intravilan, în sud, există frumoase locuri de agrement reprezentate prin pădurea tipic de luncă și ochiurile de apă - brațul Borcea și locurile din sud-vest. În urma planului de sistematizare comunist, o mare parte (și cea mai prețioasă) din zestrea edilitară și din monumente a fost pierdută, dar totuși o mică parte a supraviețuit. Școala primară a urmat-o la Bacău iar liceul (Sfântul Sava) și facultatea (Medicină) la București. Devine doctor în medicină și chirurgie în anul 1905. Activitatea și-
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Socola, Bucium, Canta, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Dacia și Grădinari, la acestea adăugându-se Zona Industrială. Orașul are ca suburbii câteva localități care, din punct de vedere administrativ, sunt considerate încă așezări rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezintă ca așezări urbane: Dancu, Tomești, Ciurea și Lunca Cetățuii. Tendința urbană este de extindere a Iașilor, aceste localități fiind incluse în zona metropolitană, alături de alte localități: Păun, Bârnova, Horpaz, Miroslava, Valea Lupului și Breazu. În urma exploziei fenomenului construcțiilor
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
puternică industrializare (Fabrica de jenți, Fabrica de încălțăminte de înlocuitori de piele). Centrul vechi este aproape în întregime demolat de cutremurul din anul 1977 (inclusiv Palatul Comunal - Primăria, simbolul interbelic al orașului). În locul acestora se construiesc o serie de clădiri edilitare noi, blocuri de locuințe, cele din centrul orașului la partere cu diverse magazine și unități de alimentație publică, sediul băncii. Se reconsolidează clădirea vechii școli „Nicolae Bălcescu”. Aceste noi construcții se adaugă celor construite anterior: magazinul universal din centru (după
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
integrându-se în structurile sistemului social-politic românesc. Astfel, după unire, România a devenit un stat multietnic, în 1918 24% din populație fiind de altă enie decât cea română. Perioada interbelică a însemnat pentru Timișoara o etapă de remarcabil progres economic, edilitar, cultural, spiritual. Integrată în România Mare, aflată pe coordonatele unui regim politic democratic, Timișoara se impune ca un centru urban modern, cu o viață publică complexă și dinamică, în care buna-nțelegere etnică și confesională, s-a asociat cu un
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
turnuri crenelate, însemn specific al centrelor urbane - municipiu reședință de județ. Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, Slobozia începuse să capete alură de comună urbană, datorită dezvoltării economice care a determinat și progresul social și edilitar al localității. S-a construit spitalul comunal (1896-1897), s-a înființat oficiul telegrafic (1872), s-a dezvoltat puternic depozitul de armăsari (1893), s-a creat o puternică secție de jandarmi (1895), s-a înființat Ocolul Silvic (1898), s-au construit
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
soldei trupelor și a salariilor funcționarilor, vărsăminte externe pe baza acordurilor stipulate). Un al doilea „ministru de finanțe” ("comes rerum privatarum") administra enormele venituri primite de împărat din bunurile și fondurile imperiale, din care plătea trupele private ale împăratului, activitatea edilitară, jocurile oferite poporului, primirile ambasadorilor străini, întreținerea personalului curții, etc.; fonduri imense, pentru că fiecare împărat era moștenitorul bunurilor private ale predecesorului său. O instituție de mare importanță era "consistorium", consiliul imperial. Spre deosebire de vechiul "consilium principis", acesta ținea ședințe regulat, iar
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
împotriva perșilor, și apoi campaniile împotriva vandalilor și ostrogoților. Apar uneel accente critice asupra lui Iustinian, ca Răscoala Nika, dar prezintă și informații geografice, istorice, culturale și etnografice bizantine. În Despre Construcții, împărțită în 6 cărți-557, a elogiat activitatea domeniului edilitar al domniei lui Iustinian, lucrarea fiind scrisă când încă se mai afla la Constantinopol. În Istoria Secretă, scrisă în 550-560, Procopius are un ton diferit în privința descrierii lui Iustinian și a soției sale, Teodora, care sunt blamați pentru duritate, catastrofe
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
pe temeiul 3314/9 aug 1942 al Protoieriei Ștefănești, sarcina obligatorie a „"amplasării în biserică a unei plăci cu numele eroilor, unde în sărbători să ardă o candelă"”[3]. Mai mult chiar, comunitatea religioasă a localnicilor a inițiat un proiect edilitar în memoria eroilor locali. În 1938, Parohia Valea Rusului a dorit efectuarea unui schimb de teren, prin care primaria locală ar fi primit 1978 m din terenul agricol parohial (extravilan) în schimbul a 1000 m în centrul satului pentru construirea unei
Plevna, Călărași () [Corola-website/Science/301123_a_302452]
-
până la Timișoara este de circa 5 km. Paralel cu drumul național trece calea ferată Timișoara - Lugoj, cu haltă la Ghiroda. La est se învecinează cu Remetea Mare (circa 6 km). Teritoriul comunei a cunoscut în ultimii ani o puternică dezvoltare edilitară datorată în special extinderii municipiului Timișoara și construirii de noi zone rezidențiale și de fabrici la periferia orașului. Primarul comunei, Cadariu Vasile Dorel, face parte din PNTCD iar viceprimarul Gref Florin din PDL. Consiliul Local este constituit din 15 consilieri
Comuna Ghiroda, Timiș () [Corola-website/Science/301363_a_302692]
-
devenit astfel un sat româno-sârbo-maghiar. Cu timpul sârbii au plecat iar românii au devenit net majoritari. După al doilea război mondial populația a început să scadă constant, întrucat tinerii s-a mutat la orașele din apropiere. Izolarea și precarietatea rețelelor edilitare elemnetare au determinat completă depopulare. Anii '90 au găsit Nadășul complet părăsit. Astfel în anul 1851 populația era compusă din 70 de catolici și 490 de ortodocși. Evoluția populației din Nadăș în anii următori este ilustrata de recesămintele și conscripțiile
Nadăș, Timiș () [Corola-website/Science/301379_a_302708]
-
desprinzându-se de comuna Biled. Populația satului Șandra a evoluat după cum urmează: Primarul comunei, Paul Nicu, este membru PD. Viceprimarul Luchian Savu este membru PSD. Consiliul Local este constituit din 11 membri împărțiți astfel: Din punct de vedere al dotării edilitare cu instituții școlare și culturale, Șandra are o școală generală cu clasele I-VIII, o grădiniță, o bibliotecă și un cămin cultural. Tot aici mai există și 4 cabinete medicale și 3 farmacii (din care una veterinară). La Șandra există
Comuna Șandra, Timiș () [Corola-website/Science/301400_a_302729]
-
fost conduse lucrări de amenajare pentru spațiile expoziționale și pentru cazare, cetatea fiind transformată într-un centru cultural știintific internațional. Singura săpătură arheologică este cea a lui Radu Heitel (1963-1964) și rezultatele cercetărilor sunt majoritatea inedite. În 1996, în timpul lucrărilor edilitare, au mai fost descoperite unele materiale, dar fără context clar. Între aceastea se numără încă un fragment de cahlă și materiale folosite la turnarea unui clopot din sec. XVII-XVIII, descoperite în gangul barbacanei.
Câlnic, Alba () [Corola-website/Science/300233_a_301562]
-
aparținând monumentului istoric „Biserica Nașterii Domnului” și a terenurilor utilizabile din zona turistică de interes local „Valea Geoagiului” precum și introducerea în intravilan a unor parcele construibile situate lângă artere de circulație pe care există sau urmează a se executa rețele edilitare. Circulația în localitatea Geoagiu de Sus se desfășoară exclusiv rutier și pietonal, rețeaua rutieră în intravilan cuprinde DC 78 Teiuș - Valea Mănăstirii ce străbate vatra satului longitudinal pe o lungime de cca.5 Km constituind Strada principală a satului. Lungimea
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
100 adventiști (ambele 13,5%) și 64 de persoane nu și-au declarat confesiunea. De-a lungul timpului, conducerea administrației locale era mereu preocupată de rezolvarea problemelor cu care se confrunta populația și, nu în ultimul rând, obținerea unui aspect edilitar cât mai plăcut pentru localitate. Printre multiplele construcții de interes local se numără și noul sediu al primăriei, a cărui costrucție a fost inițiată în 1980 și dată în folosință în anul 1982. Conducerea primăriei a fost încredințată de către obște
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
în viața activă a satului l-a avut Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș” și Biserica Sf. Cuv. Paraschiva prin Consiliul Parohial și Comitetul Parohial. Se disting două tipuri de activități în care sunt implicate persoanele vârstnice: activități cultural-științifice și activități edilitar - gospodărești (Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități cultural - științifice: Sesiuni de comunicări științifice. Tematica sesiunilor fiind eterogenă a oferit prilej de afirmare multor specialiști și a permis folosirea și valorificarea tezaurului de cunoștințe al bătrânilor. Sesiunile științifice de la Stroești sunt autentice
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Științifică „Stroești - Argeș” a încurajat permanent creația literară și a facilitat publicarea lucrărilor, făcându-și o datorie de onoare în a publica lucrările seniorilor comunității noastre chiar dacă autorii au trecut în lumea umbrelor (Leonăchescu, 1998; Olărescu, Cionca, Leonăchescu, 2008). Activități edilitar - gospodărești: Acțiunile, unele propuse chiar de către bătrâni, care au fost rezolvate cu succes au fost: renovarea și acoperirea în anii 1982 - 1983 a localului fostei agenții PTTR (azi magazin mixt); aprovizionarea cu făină și mălai în perioada 1980 - 1989 a
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
aprobată prin ""Legea nr.58/29.10.1974 privind sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale"". La sfârșitul anilor '70 pe timpul mandatului de primar al lui "Aurel Cioran", a fost inițiat și executat un important program de dezvoltare a infrastructurii edilitare a comunei: pietruirea ulițelor noroioase ale satelor, construirea noului cămin cultural din Bordei Verde, construirea noului dispensar comunal, construirea noii grădinițe din fostul sat Vintilești, construirea celor două blocuri de locuințe din centrul comunei, modernizarea rețelei de alimentare cu energie
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
prioritate, treceri de pietoni. 4. Căile de comunicație și transporturi Căile de comunicație rutieră ocupă o suprafață de 28,67 ha, iar calea ferată împreună cu construcțiile aferente și zonele de protecție ocupă o suprafață de 10,46 ha. 5. Echiparea edilitară În intravilanul localității există o stație de transformare electrică ce ocupă o suprafață de 15,390 mp și o gospodărie de apă ce ocupă o suprafață de teren de 500 mp. a)Situația existentă Comuna Dudești ocupă un teritoriu caracterizat
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]