12,299 matches
-
ruși; noi ceilalți, românii, sîntem ocupați de români ceea ce este, după toate, mai dureros și mai eficient decît o ocupație străină. Trăim cu toții sub călcîiul aceleiași cizme (călcîi e destul, nu mai avem nevoie de calificative). Aceeași absență a drepturilor elementare, același dispreț față de om, aceeași minciună nerușinată peste tot. Peste tot sărăcie, haos economic, demagogie, nesiguranță și teroare". Termenul de demagogie asociat celui de nesiguranță definește starea de teroare. Cele două mesaje, unul adresat lui Ceaușescu și altul participanților la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
au fost încă rezolvate deoarece coeficienții acestei ecuații (D, D, U, V, W) în cazul general sunt funcții de coordonate și de timp. Se pot examina câteva cazuri particulare, pentru care se poate obține rezolvarea ecuației (2.34) prin funcții elementare. Unul dintre aceste cazuri particulare este repartiția umezelii specifice pe verticală în stratul atmosferic de lângă sol, atunci când lipsește condensarea vaporilor de apă din aer (în cazul în care lipsește procesul de formare a ceții m = 0). Facem abstracție și de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Dar puterea produsă e supusă unei iregularități atât de mari, încît mașina ar sări in bucăți sau ar sta locului daca n-ar exista un aparat, in aparență neînsemnat în realitate de o estremă importanță, numit regulatorul centrifugal. Când puterea elementară produsă de mașină e prea mare regulatorul centrifugal, prin activitatea sa dă drum prisosului; când mașina ar sta pe loc el, tot prin o mică activitate, economisește și condensează puterea. Se știe asemenea că n-ar fi cu putință mecanismul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în joc paralizează activitatea organului regulator, deci și activitatea mecanismului întreg, în care fiece parte are rolul său deosebit, deși acest rol, cu toată deosebirea, este in strânsă legătură cu foloasele pe cari le aduce mecanismul ca întreg. Iregularitatea puterii elementare deci ajungând a învinge întregul mecanism, desigur că mișcarea acestuia va fi iregulară, fără spor și folos, păgubitoare chiar, deci fiece parte a mecanismului va fi viciată în mișcarea ei, care trebuie să stea în legătură bine determinată de relațiuni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
d. Brătianu să-și formeze odată un cabinet statornic și solidar responsabil pentru toate actele lui, sau în fine să lese această sarcină unui altuia, care n-ar avea a ținea seamă de ambițiile tuturor nulităților. [ 2 iulie 1880] ÎNVĂȚĂMÎNTUL ELEMENTAR ÎN ARDEAL Pe când la noi literatura didactică e în mare parte obiect al speculei din partea și a învățătorilor și a librarilor, și zilnic se înmulțesc acele coale tipărite fără folos pentru școală, dar de un folos cu atât mai mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lege și a început a se realiza, meritul d-sale a consistat în luarea unor măsuri cu totul stângace, al căror rezultat a fost nemulțumirea generală a publicului și o mare confuzie, prin retragerea din circulațiune a mijlocului celui mai elementar al ei, al monetei divizionare. Perturbațiunea cauzată prin măsura escrierii unui termen prea lung pentru acoperirea acțiilor băncii, abuzul cu procurele comis de înalți funcționari ai statului, repartiția convenită și de mai nainte pusă la cale a acțiilor asupra membrilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afla alt egal decât în lipsa de valoare a însuși ilustrului d. ministru de finanțe, în care nu știm ce să admirăm mai mult, beatitudinea cu care se crede chemat a face lucruri ce nu le pricepe sau ignorarea celor mai elementare noțiuni de economie socială. [ 4 iulie 1880] {EminescuOpXI 236} ["DACA MULT OCUPATUL... Daca mult ocupatul și cu multe lefi înzestratul primar al capitalei adaogă 20 procente asupra taxei licenței băuturilor spirtoase - opoziția e de vină. Ce logică o mai fi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regina albinelor e sora tuturor celorlalte, precum și muma unui viitor popor de albine, a unui viitor roi, cugetătorul va vedea în calitatea cea întîi o analogie cu vechea regalitate, când monarhul era primus inter pares, în a doua calitate acea elementară putere de formațiune a statelor, patria potestas. Iată dar viața unui popor mic, care se petrece în cadrul unui stup, cu una sau două emigrațiuni pe an cari se colonizează într-alte locuri sub regine nouă. Ba se poate introduce în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alte limbi decât acel idiom ariac, cam degenerat, de care se ocupă cu un zel lăudabil d. dr. Barbu Constantinescu, unul dintre tinerii noștri filologi. [ 21 august 1880] ["ÎN URMA ÎNCĂRCĂRII PROGRAMELOR... "] În urma încărcării programelor cu fel și fel de studii elementare și neelementare din domeniul celor mai deosebite științe, statele apusene au ajuns a simți că liceul nu mai e un institut de educație, ceea ce-a fost în secolii trecuți, ci un institut al învățării pe de rost a mii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
popular. Să nu ni se zică că fanatismul național, că panglicăria naționalităților - Nationalitaetenschwindel, cum zic germanii - are în toate țările succes. Poporul nostru este foarte puțin accesibil unor asemenea lucruri. Ceea ce-l supără este ultrajul făcut bunei dreptăți, celei mai elementare libertăți a conștiinței. Toate popoarele de pe lume au câte ceva sfânt și neatingibil. La unul e legea, la altul conștiința națională, la al treilea alte bunuri morale, și în acest reziduu ultim al caracterului său stăpânirea politică a unei alte nații
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vecine, de-a ne declara pentru politica balcanică a uneia sau a celeilalte. Daca am trăi în Anglia am așterne, ca și d. Gladstone sau lordul Beaconsfield, programe sunătoare de politică esterioară; dar în poziția în care sîntem cea mai elementară înțelepciune ne impune o rezervă deplină în asemenea cestiuni, mai ales în opoziție fiind. De ce mai ales în opoziție? Pentru că, oricare ar fi guvernul, răul pe care opoziția i-l face acestuia în politica sa esterioară se reflectă asupra țării
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
apoi neîncrederea crescândă a Apusului Europei în noi, care ne consideră ca un cuib de dezordine și răzvrătiri; de aci a rezultat după opinia noastră, și asprimea cu care li se refuză românilor din provinciile învecinate până și cea mai elementară libertate de dezvoltare. [ 7 octombrie 1880] ["ASEARĂ S-A JUCAT... "] Aseară, s-a jucat la Teatrul Național Mănăstirea de Castro. Sala era aproape goală. Piesa, care este o melodramă ordinară de bulevard, un gen învechit și obositor, a fost relativ
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra acestui spirit atât de mare, atât de adânc și atât de agitat în adâncimile lui. D. Gladstone nu este un calculator rece, un torcător și întinzător de fine și periculoase mreje de paianjen, ci un om de-o energie elementară, pusă în serviciul unui spirit hotărâtor idealist. E ceva din sentimentul religios al puritanilor în el, sânt înclinațiuni religioase cari s-amestecă cu putere în maniera lui de-a înțelege natura statului, precum și în modul său de-a viza la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
alaltăieri un popor păstoresc, că agricultura nu datează, propriu vorbind, decât de la Regulament încoace. Dar, se-nțelege, de vreme ce romanii sânt strămoșii noștri, cată să fi fost și noi popor agricol. Dar să lăsăm aceste semne de profundă știință despre lucruri elementare și să cităm, după întîmplare, câteva mari idei de reformă propuse de autorul Scrisorilor din "Presa". În câteva orașe mai populate, unul din gimnazii să se schimbe în școală de aplicațiune cu ateliere pentru diverse meserii. În București să se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
strică zece piei până să nimerească o cizmă vor întreținea ateliere cu produsul obiectelor fabricate de ei? Ce ingenioasă idee! Alta. Institutorii școalelor primare de districte vor preda școlarilor săteni cari se destină la cariera de învățător în comună noțiuni elementare de agronomie, iar aplicațiunile acestei științe se vor face într-o mică fermă model aproape de capitala districtului. Înainte de-a se aplica această reformă salutară ar trebui să se înființeze un institut central de zodiași și de prooroci, din care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
onești, dar amăgiți, fac contrariul de ceea ce făgăduiseră țării. A decreta ca măsură generală sporirea unei dări poate fi o calamitate, un rău, dar e un rău ce atinge pe toți în mod egal și drept. E însă o teorie elementară de finanțe pe care orice începător o are trecută în caietele sale: ca dările directe să se sporească arareori însă cu mult, dările indirecte mai des dar cu puțin. Răposatul Strat fusese, precum se știe, profesor de economie politică, ceea ce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la sută peste venitul din trecut... Pe scurt, cerem să sporiți la îndoit venitul fonciar actual fără nici o agravare de impozit decât numai aplicarea dreaptă și exactă a taxei asupra adevăratei valori a proprietăților imobile. Strat presupune dar, după acea elementară teorie financiară espusă mai sus, că, în genere, în toată țara, valoarea imobilelor s-au îndoit din timpul lui Cuza Vodă și până azi, deci recomandă ca în genere și în toată țara impozitul să fie îndoit. Ce face însă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de 30 sau 40 lei falcea? Pentru ce această nedreptate? S-a răspuns că țăranul muncește singur pământul său și prin urmare nu are cheltuieli de exploatare. Iată o monstruozitate! Agenții numiți după modul espus păreau a nu pricepe teoria elementară că munca țăranului e tot așa de bine un capital întrebuințat la exploatarea pământului ca și banul arendașului și că acest capital se scade din venitul proprietății. Locuitorii, pierzîndu-și zilele, săptămânile prin târguri, așteptau rândul să fie judecate de comisiile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
înainta pe scara ierarhiei sociale. {EminescuOpXI 438} Când d-l Brătianu nu se sfiește a recomanda în Senat pe un om ca d. Costinescu ca unicul bun pentru a ocupa o înaltă demnitate în stat, pe un om de o elementară ignoranță, e evident că d-sa a ridicat neștiința la rangul de titlu de recomandație. Orice ignorant ambițios [î]i poate cere d-lui Brătianu o laudă egală. Când, în chiar Camera roșie, unii membri ai partidului guvernant, oameni poate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Eminescu ruinele se transformă dintr-o temă a "locurilor sacre" într-un spațiu al crizei gnoseologice, pe care civilizația, îndepărtată de clipa genezei, illo tempore (în accepția lui M. Eliade), îl traversează participând la realizarea unui simbol opus regresiunii spre elementar: mântuirea prin "zid". Eminescu opune prafului zidul: "Viața omenirei lungă luptă e cu tine, / Obeliscii în câmpie (risipă), piramidele-n ruine, / Pedici sunt ce le-a pus omul l-al tău pas înfricoșat..." (Moarte, tu îmi pari...). Istoria zidului (cetate
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
haos pătruns de sine însuși Ca cel ce-n visu-i plânge dar nu-și aude plânsu-și" (Ca o făclie) Plânsul, ca motiv al "clepsidrei" vărsân du-se în sine, nu e altceva la Eminescu decât acea "obsesie a primordialului, a elementarului"13, ceea ce înseamnă, în bună parte, "dorul de haos, de originar, de plânsul demiurgic": De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și" (11,85, variantă din Rugăciunea unui dac) "Plânsul" nu pare a fi omenesc, este o stare a creației care
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
aceste nevoi și să se străduiască să depășească așteptările acestora. Numai cine cunoaște nevoile clienților săi are o șansă de a le satisface. Jacque Horovitz a prezis că, mai devreme sau mai târziu, toate întreprinderile care vor uita acest principiu elementar vor dispărea: “Contrar multor directori de firmă, nu clientul este cel care trebuie să se adapteze firmei, ci firma trebuie să se adapteze profilului clientului. Pentru fiecare leu care se investește cu scopul de a atrage un nou client, trebuie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
fi vrut să aflu de unde provenea înverșunarea amicului împotriva ideii de model, resuscitam bătute subiecte, susținînd, cu perfidă persuasiune, că nimic original nu apare fără preexistența unui model, nimeni n-a început plecînd de la sine, modelul maestrului e condiția primă, elementară, a creației, omul mă fixa șerpește prin lentile, reveneam: dacă discipolul are forță, atunci vine momentul cînd își anulează modelul și se instituie el însuși drept model, omul mă fixa și-și răsfrîngea buza de jos, era evident, nu-i
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a românului să-și mai și alinte vrăjmășia cu vreun nume de Cosînzeană. S-ar putea și altfel? Adică, s-ar putea ca stat relativ mic, mai și situat într-o zonă gri a Europei să reușim a contracara furiile elementare în așa fel încît ele să nu mai perturbe ordinea în care ne aflăm și ne mișcăm? Din capul locului, să convenim că nu avem vocația mult mai micului decît noi olandez, aceea de a ține piept marelui ocean. De ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Gheorghe, vicepreședinte al Sfatului Popular al raionului Titu, Stanciu Nicolae, președintele Sfatului Popular comunal Pitaru, Cobianu Ion, vice-președinte raional al raionului Titu, Anghelescu Elena, directoarea Căminului Cultural din aceeași comună, Bucșeanu Pantelimon, secretarul Sfatului Popular comunal, Dinescu Victor, directorul Școlii elementare din com. Pitaru și membru în Comitetul executiv al Sfatului Popular al com. Pitaru și Rădulescu Gheorghe, vice-președinte al Sfatului Popular din comuna Pitaru. Cu acest cetățean s-au folosit diferite metode abuzive, de amenințare, condamnate de Partid. Exemplu: Dinescu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]