3,224 matches
-
insecuritate masivă indusă de instabilitatea internă care au condus la manifestări sentimentale sub forma identificării în masă cu politicile externe agresive și cu războaiele. Ea a devenit acută în civilizația occidentală în secolul al XIX-lea. A devenit permanentă din cauza emancipării individuale din legăturile tradiționale, în special sub forma religiei, a raționalizării crescânde a vieții și muncii și a crizelor economice cu caracter ciclic. Insecuritatea grupurilor afectate de factorii respectivi și-a găsit defularea în identificările naționaliste fixe și accentuate emoțional
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
independent. Corelarea acestor revoluții a avut trei rezultate importante: declinul permanent al Europei ca centru al lumii politice, apariția a două superputeri ce tind către o dominație necontestată și emergența Asiei ca factor politic și moral independent. La fel cum emanciparea politică a Asiei față de Europa coincide cu asumarea opoziției morale față de Occident, la fel emergența Washingtonului și a Moscovei ca centre politice ale lumii coincide cu transformarea lor în centre ale religiilor politice universale. Declinul Europei ca centru politic, moral
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
referă la cercetarea constructivistă influențată de opera lui Jürgen Habermas (de exemplu, Linklater, 1990, 1998; Lynch, 1999; Risse, 2000). Folosind idei precum raționalitatea comunicativă, Habermas argumentează că acțiunea comunicativă și o sferă publică bine structurată pot reprezenta o forță de emancipare. El este în general considerat un teoretician critic, dar în anumite probleme devine un idealist liberal. Idealist în sensul că are o idee clară despre ceea ce înseamnă progresul politic și o viață politică bună și liberal în sensul că această
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
stăpâni. Astfel, un constructivism realist ar putea umple un gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului de emancipare al acestei teorii, cu al său interes pentru emanciparea „de”, mai curând decât „spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai teoria postmodernă a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
gol în teoretizarea relațiilor internaționale între teoriile dominante și cele critice 12. Ar putea face acest lucru adoptând accentul pus pe putere de majoritatea teoriilor critice, fără negativismul inerent proiectului de emancipare al acestei teorii, cu al său interes pentru emanciparea „de”, mai curând decât „spre” (vezi Spegele, 1996; Wæver, 1996; Patomäki și Wight, 2000). Constructivismul realist ar putea face acest lucru și incluzând în studiul puterii nu numai teoria postmodernă a textelor subiective și investigația realistă a fenomenelor obiective, ci
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
organizația dinozaur (cu ierarhii înalte și rigide) la organizația banc de pești caracterizată prin deplasări rapide și ajustări constante la semnalele recepționate instantaneu. Modelul noului tip de organizație este responsabilizarea, care este mai mult decât o simplă delegare, ea implicând emanciparea personalului și modificarea radicală a atitudinilor și comportamentelor față de muncă, precum și oferirea, tuturor oamenilor, a oportunităților de a avea o carieră, nu doar o simplă slujbă, de a se dezvolta profund și de a‑și utiliza toate disponibilitățile în meserie
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sunt animați de interese mai restrânse: apărarea etniei proprii, a regiunii, a culturii, apoziției sociale proprii etc. Astfel Încât fiecare situație este specifică și evolutivă. Sigur Însă este faptul că aceste dezbinări interne paralizează acțiunile celor care doresc să promoveze o emancipare veritabilă și contribuie la abandonarea puterii În mâinile claselor dominante. Ar dura prea mult să facem aici un inventar al nenumăratelor lupte antiimperialiste din America Latină, din lumea arabă sau din Africa. În acest sens, recomandăm trei excelente lucrări: pentru perioada
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a cărei Întemnițare a dus la boicotarea transportului urban din Montgomery, Alabama; de asemenea pe cel al doctorului Pincus, care, În 1956, a pus la punct pilula anticoncepțională, a cărei răspândire la scară mondială a contribuit În mod semnificativ la emanciparea femeilor și, mai apoi, la expansiunea feminismului. Anii ’60 Pe 1 februarie 1960, În Carolina de Nord, un grup de negri a ocupat un magazin (Woolworth), la Greensboro; gestul lor a fost urmat de alte acțiuni de tipul sit-in și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Acest text preconiza rezervarea unei cote de posturi la nivelul funcțiilor publice celor din OBC și justifica această recomandare Într-un mod inedit, prin necesitatea de a asocia respectivele categorii la exercitarea puterii. Indira Gandhi a neglijat propunerea, dar stimularea emancipării membrilor OBC prin folosirea cotelor a devenit, În plan politic, o temă mobilizatoare pentru shudras, care reprezintă mai bine de jumătate din populație. Această mișcare a căpătat forță atât În virtutea opoziției brahmanilor, cât și prin presiunile făcute de paria. Ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
asupra politeții, civilității și, În sens mai larg, cetățeniei, dorim să arătăm că societatea ar trebui să stabilească o genealogie a violenței sale latente. Folosind În mod confuz cuvântul incivilități, la plural, ne interzicem să mai reflectăm asupra puterii de emancipare a deprinderii reciprocității În familie și În instituții. Actele „necivilizate” au ca origine trei tipuri de reacție care trebuie Înțelese pentru a li se putea da un răspuns adecvat: ă o faptă poate fi „necivilizată” din simplă ignoranță: un copil
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
confundat cu ceea ce În Franța numim „comunitarism”. Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund semnificația. Apartenența colectivă ajunge să fie o dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se instaurează primatul tradiției asupra argumentației, iar emanciparea prin rațiune devine astfel imposibilă. A priori, nu există nimic de felul acesta În voința de a da diferenței culturale o demnitate pe care modernitatea se presupune că i-o refuză. Dezbaterea filosofică declanșată de această voință de recunoaștere a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
grupuri-„țintă” permanente, fidele, maleabile; ă face aceste categorii receptive la discursul referitor la noutăți și la modă, ele fiind la rândul lor În situația potențială de a evolua și de a se autonomiza (profesionalizarea mai accentuată și mișcarea de emancipare a femeilor, creșterea perioadei de școlarizare, crearea unei piețe pentru tineri). Trebuiau modelate atitudinile celulei familiale, comunicând cuelementele sale cele mai slabe, dominate, frustrate, lăsate să se descurce singure și susceptibile să se conformeze unui mesaj preconstruit și tentant. Nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
societate considerată prea conformistă, subculturile erau menite să devină motorul consumului” (ibidem, p. 79). Într-un moment istoric dat (În principal anii ’60 și ’70), cu rock-ul și cu tot ce Îl Înconjura, interesele tineretului și ale mișcărilor de emancipare a minorităților (tineri, negri, femei, homosexuali) aveau să coincidă cu strategiile Întreprinderilor care căutau să-și extindă și să-și dezvolte piețele. Condițiile au fost astfel Întrunite pentru ca o transformare, uneori violentă, de cele mai multe ori Însă blândă și progresivă, a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la faptul că filosofia nu se poate reduce la etnologie. Se cere aici dreptul de a evalua culturile plecând de la o definiție a omului bazată pe aptitudinea sa de descentrare critică. Nevrând să renunțăm nici la proiectul antropologic, nici la emanciparea prin rațiune, trebuie oare să ne aruncăm În brațele universalismului abstract? Iluziile rațiunii pure În La Force du préjugé (1988), Pierre-André Taguieff Își punea Întrebări În legătură cu strategia antirasistă care constă În dizolvarea entităților comunitare și În instaurarea societății umane universale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
angajării de lucrători liberi, practicarea unei forme de șerbie. Noi forme de exploatare? Unul dintre argumentele evocate cel mai adesea, fie pentru a se opune abolirii, fie pentru a-i amâna aplicarea, cum s-a Întâmplat În cazul legii de emancipare progresivă promulgate În Brazilia În 1871, a fost multă vreme argumentul economic, o asemenea măsură considerându-se că va provoca o catastrofă căreia sclavii Înșiși i-ar cădea victime. Acest argument, reformulat În secolul XX Împotriva decolonizării, a permis o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a substituit forme de muncă forțată care, prin duritatea și ferocitatea lor, au stârnit asemenea proteste Încât comunitatea internațională a intervenit, cerându-i să pună capăt acelui regim. De asemenea, pentru a compensa pierderile financiare susceptibile a fi cauzate de emanciparea sclavilor, unii au sugerat să se recurgă la o imigrare masivă, În special din Africa și India, menită să contrabalanseze În colonii eliberarea sclavilor. Propunerea aceasta ne amintește de cea formulată cu mai bine de trei secole Înainte, imediat după
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În folosul altuia și tot mai puțin o constrângere autoimpusă, iar formele dependenței de alții și de obiecte aveau tendința de a se multiplica În același ritm În care creșteau numărul relațiilor sociale și producția de bunuri și servicii, chestiunea emancipării și a răsturnării acestei servituți a devenit astăzi, fără Îndoială, crucială. Servitutea voluntară și reînnoirea democratică Originalitatea lui La Boétie a constat În afirmația că un singur om nu poate domni numai prin violență peste o mulțime și că servitutea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legitimitatea acesteia. Întreaga socializare și În special sistemul educativ Încearcă să ascundă acest arbitrar, situație descrisă de conceptul de „necunoaștere”, care desemnează incapacitatea construită social de a percepe arbitrarul și de a-i contesta caracterul natural și legitimitatea. Servitute și emancipare Este semnificativ faptul că Friedrich Hayek (1899-1992) a reluat termenul de servitute În titlul celei mai cunoscute și mai polemice dintre cărțile sale, Drumul către servitute (1944), lucrare pe care a numit-o În introducere „de politică” și care avea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
foarte lunga durată a acestui exil, Pământul lui Israel n-a mai păstrat decât valoarea religioasă și spirituală. Totuși, Începând cu cea de-a două jumătate a secolului al XIX-lea, Într-o Europă În care Înfloreau ideile naționaliste, conjugarea emancipării datorate Luminilor și Revoluției din 1789 cu un antisemitism marcat de pogromuri și de o nouă ghetoizare a determinat câteva personalități să creeze o entitate politică evreiască pe teritoriul Palestinei. S-a dat numele de sionism acestei mișcări, ale cărei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naționale a Pământului lui Israel. De la mijlocul secolului al XIX-lea și până la Începutul secolului XX putem distinge mai multe perioade. Prima, cea a protosionismului (1850-1880), se Înscrie În perspectiva iudaismului liberal născut din mișcarea Luminilor (sau Haskala). Adepți ai emancipării, deși proveniți În principal din rândul rabinilor, inițiatorii mișcării militează simultan pentru egalitatea În drepturi, așa cum a fost ea proclamată de Revoluție, pentru integrarea În societățile naționale occidentale și pentru obținerea de drepturi colective asupra teritoriului ancestral al Israelului. Venirea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ansamblu mai pertinent și mai coerent decât lasă se se Întrevadă decupajul administrativ, moștenire subtilă a diviziunilor Vechiului Regim și a manipulărilor spațiale succesive care au avut loc de la Revoluție Încoace. Dincolo de toate acestea, mișcarea intercomunală deschide calea descentralizării, favorizând emanciparea localului, și prefigurează ceea ce Marc Censi, președinte al Asociației Comunităților din Franța, califica drept „noua Republică a teritoriilor”. Totuși, „subiectul” ținuturilor rămâne Încă o chestiune de nuanțe, de aprecieri (de ce să aderi la unul, și nu la altul?), de unde impresia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
printre altele, la Africa de Sud și la fosta Rodezia ă atitudini Înrudite cu xenofobia, pentru că acești coloniști s-au simțit În pericol de a-și pierde identitatea și au crezut că trebuie să-și apere teritoriul „propriu” Împotriva amenințării reprezentate de emanciparea indigenilor. Până la sfârșitul anilor ’40 ai secolului XX, majoritatea europenilor nu avuseseră contacte directe cu populațiile țărilor colonizate. În urma decolonizării, un mare număr de indigeni au emigrat către fostele metropole pentru a munci sau a studia acolo. Aceste populații au
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
origine greacă, care a inițiat și a promovat impunerea limbii literare grecești moderne. Lucrarea de referință: Mon voyage [Το ταξίδι μου], S. K. Vlastos, Athènes, 1888. Aron PUMNUL (1818-1866), cărturar ardelean, profesor la Cernăuți în Bucovina, promotor al mișcării de emancipare din 1848, specialist în lingvistică, autor de manuale și de studii în care își expune principiile fonetice în normarea limbii române. Lucrări de referință: Lepturariŭ rumînesc cules de-n scriptorĭ rumînĭ, 3 vol., Wien 1862-1865 (Antologie); Grammatik der rumänischen Sprache
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și Spengler 21. În fața terorii moderne a istoriei, Eliade arată că orizontul arhetipurilor și al repetării nu poate fi depășit decât dacă se aderă la o filozofie a libertății care nu-l exclude pe Dumnezeu. Credința, în acest context, semnifică emanciparea absolută de orice lege naturală, și de aici cea mai deplină libertate pe care omul și-o poate imagina: aceea de a interveni în statutul ontologic chiar al Universului. Ea este, în consecință, o libertate creatoare prin excelență. Numai o
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
providența înseamnă mecanismul prin care "epocile zeilor, eroilor și oamenilor 89" decurg una din alta, iar civilizația își face mereu apariția ca natură dobândită a omului. Deși nu aceasta a fost intenția lui, "providența" lui Vico a ajuns să însemne emanciparea omului în raport cu natura sau chiar cu Dumnezeu. Providența lui Vico pierde din vedere caracterul ei divin prin ignorarea evreilor sau la creștinilor din alternanța corsi e ricorsi, tocmai datorită Revelației, care suprima seriile istorice printr-o directă intervenție în istorie
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]