2,689 matches
-
ar face dacă speranța într-o viitoare îmbunătățire a situației nu i-ar determina să mai rabde. Aflând că în preajma Belgradului ar exista un lagăr pentru refugiați, similar cu cele de la Latina și Traiskirchen, și că de acolo autoritățile facilitează emigrarea spre lumea liberă, în 8 iulie a.c. am trecut granița ilegal și m-am predat grănicerilor iugoslavi, în speranța că cele aflate de mine anterior aveau să se realizeze. Dus în închisoarea din Vrac, unde urma să execut o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
-mi-se frumos și, lucru demn de remarcat, s-a căutat a mi se rezolva situația în cel mai scurt timp. Am ajuns în Traiskirchen, unde mi s-au făcut formalitățile de rigoare, documente de identitate și primele demersuri pentru emigrarea în Statele Unite ale Americii. Atitudinea deosebit de politicoasă și calmă a oamenilor, rafturile încărcate ale magazinelor cu tot ceea ce îți poftește inima îmi transformaseră bucuria reușitei într-o adevărată euforie. Astfel cred se explică faptul că ceea ce eu neglijasem avea să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
din apropierea clădirii Națiunilor Unite. La sfârșitul lui noiembrie 1977, Nicolae Pleșiță, care era pe atunci adjunct al ministrului de Interne, mi-a spus că din ordinul președintelui l-a amenințat pe Paul Goma, cu câteva ore înainte de eliberarea autorizației de emigrare, cu următoarele cuvinte: Ajuns la Paris, să fii cuminte, Paul Goma, și să nu uiți că noi avem brațul destul de lung ca să ajungem oriunde v-ați afla. Ordinele de a reduce la tăcere pe românii din străinătate și îndeosebi pe
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
spus: Să nu ne lași, Părinte, mie, celui mai umil, celui mai oprimat și imobilizat om din țară. Paradoxal este că nu-i pot urma nici pe unii, nici pe alții. Nesiguranța mea și a familiei mele mă obligă la emigrare; autoritățile mă țin într-o totală ignorare în legătură cu ea. Certitudinea cea mai rea este mai puțin rea decât incertitudinea. Și acum rămân aceste trei: credința, nădejdea și dragostea. Dar mai mare decât toate este dragostea. Și oricum ar fi, știu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
fără cetățenie pentru plecare definitivă în Canada. De atunci însă, deci de aproape doi ani de zile, cu toate că din Canada avem garanția oficială a comunității poloneze din Montréal, având și votul favorabil al Congresului Polonezilor din Canada, precum și aprobarea de emigrare a Centrului Canadian de Emigrare, Oficiul de Emigrări de pe lângă Ambasada Canadei din Belgrad refuză să ne elibereze vizele de intrare în Canada, susținând că din România, conform unor înțelegeri bilaterale, nu pot fi preluate decât cazurile socotite drept reunificare a
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în Canada. De atunci însă, deci de aproape doi ani de zile, cu toate că din Canada avem garanția oficială a comunității poloneze din Montréal, având și votul favorabil al Congresului Polonezilor din Canada, precum și aprobarea de emigrare a Centrului Canadian de Emigrare, Oficiul de Emigrări de pe lângă Ambasada Canadei din Belgrad refuză să ne elibereze vizele de intrare în Canada, susținând că din România, conform unor înțelegeri bilaterale, nu pot fi preluate decât cazurile socotite drept reunificare a familiei noi, bineînțeles, nefăcând parte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atunci însă, deci de aproape doi ani de zile, cu toate că din Canada avem garanția oficială a comunității poloneze din Montréal, având și votul favorabil al Congresului Polonezilor din Canada, precum și aprobarea de emigrare a Centrului Canadian de Emigrare, Oficiul de Emigrări de pe lângă Ambasada Canadei din Belgrad refuză să ne elibereze vizele de intrare în Canada, susținând că din România, conform unor înțelegeri bilaterale, nu pot fi preluate decât cazurile socotite drept reunificare a familiei noi, bineînțeles, nefăcând parte din această categorie
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de intrare în Canada, susținând că din România, conform unor înțelegeri bilaterale, nu pot fi preluate decât cazurile socotite drept reunificare a familiei noi, bineînțeles, nefăcând parte din această categorie și că nu se poate discuta cu noi despre o emigrare în Canada decât dacă am reuși să ne situăm (cum oare?) într-o terță țară, de unde să fim preluați de Oficiul Canadian de Emigrări de acolo. Situația a devenit dramatică pentru noi. În București nu există nicio ambasadă dispusă să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
bineînțeles, nefăcând parte din această categorie și că nu se poate discuta cu noi despre o emigrare în Canada decât dacă am reuși să ne situăm (cum oare?) într-o terță țară, de unde să fim preluați de Oficiul Canadian de Emigrări de acolo. Situația a devenit dramatică pentru noi. În București nu există nicio ambasadă dispusă să elibereze vreo viză fără viza prealabilă a Canadei. De aici, un cerc vicios în care ne învârtim de mai bine de un an și
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nu încercăm să ne stabilim în Franța, luându-ne toate angajamentele în acest sens. Disperați fiind, am tot încercat să obținem o viză oarecare, scopul nostru imediat fiind acela de a ieși din România, după care, în conformitate cu normele canadiene de emigrare, am fi putut fi preluați, în baza garanției comunității poloneze, de către autoritățile canadiene. Am bătut la ușile mai tuturor ambasadelor din București, excursie bine cunoscută tuturor deținătorilor de pașapoarte din România care nu au încă viză de intrare în țările
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că nu se mai poate emigra în SUA, numai în cazul în care deții rudenii de gradul I, și aceste rudenii să aibă cetățenia americană. Aceste persoane, în cazul în care vor să ne ajute, trebuie să contacteze Serviciul de Emigrare și Naturalizare (INS) pentru informații în legătură cu completarea petițiilor de viză bazate pe gradul de rudenie sau să contacteze cel mai apropiat birou al Departamentului Muncii pentru a obține informații referitor la procedura de obținere a unui Certificat de Muncă aprobat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
completarea petițiilor de viză bazate pe gradul de rudenie sau să contacteze cel mai apropiat birou al Departamentului Muncii pentru a obține informații referitor la procedura de obținere a unui Certificat de Muncă aprobat de Departamentul Muncii și Biroul de Emigrări. Majoritatea dintre noi au rude în SUA de gradul I, II III, dar aceste rudenii încă nu au obținut cetățenia americană deoarece majoritatea sunt plecați după 1980 și încă nu au primit cetățenia. Noi am fost de nenumărate ori la
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
dosarul se deschide doar atunci când deții petițiile sus-amintite. Fără petiții s-au deschis dosare înainte de 1 ianuarie 1984. Iar noi am primit pașapoartele în 1984 începând din martie. Ambasada sugerează ca niciun cetățean român să nu-și depună cererea de emigrare la serviciul pașapoarte sau, dacă cererea este deja făcută , să nu-și ridice pașaportul înainte de a se informa la Ambasadă dacă se califică sau nu pentru obținerea unei vize de emigrare în SUA. Ce se va întâmpla cu noi, cei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
niciun cetățean român să nu-și depună cererea de emigrare la serviciul pașapoarte sau, dacă cererea este deja făcută , să nu-și ridice pașaportul înainte de a se informa la Ambasadă dacă se califică sau nu pentru obținerea unei vize de emigrare în SUA. Ce se va întâmpla cu noi, cei care neștiind aceste legi și hotărâri, ne-am ridicat pașapoartele la începutul anului 1984, ne-am pierdut cetățenia, locul de muncă, drepturile noastre și tot ce am avut aici? De când am
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Al. Mirodan din Israel avusese un tată și bunic fierari. În 1987, când are loc Întâmplarea, nu mai eram În țară, dar eu aș fi avut, cu adevărat, motive să fiu uimit. Mesagerul revenit În România la trei ani de la emigrarea sa era un prieten. Nu știam, Însă, nici atunci, cum nu știam nici În 2001, că era nepot și fiu de fierar. „Formidabil!”, exclamam, la rându-mi, cu o Întârziere de peste un deceniu. Povestea nu o știam, povestitorul se revela
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
și vara Învelit În patru, cinci pulovere. Saba Îi spusese, cândva, că doar o sănătate ca a sa rezistă la asemenea ambalaj. N-a părăsit orașul când fusese ocupat de nemți, pentru a putea ajuta, În continuare, acțiunile ilegale de emigrare. Într-o zi caldă, de primăvară, avea Întâlnire clandestină cu un prieten de familie. Încerca să-i găsească soluția de evadare. Acesta aștepta, crispat, În colțul de stradă convenit, când a văzut, Îngrozit, apropiindu-se o figură ieșită din caricaturile
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de posibilitatea de a-și câștiga existența; de a-i izola și a-i separa de restul societății; de a-i stigmatiza ca „diferiți”, „periculoși” și „subumani”; și, în final, de a-i elimina cu totul din societate, fie prin emigrare forțată sau expulzare în locații în care aveau puține șanse de supraviețuire, fie prin ucidere. Un element al acestui proces multidimensional al presecuției și „dezumanizării” victimelor îl reprezintă supunerea acestora la un regim de muncă forțată. Utilizarea de către Germania nazistă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
organizarea lagărelor de muncă în afara localităților și pentru izolarea evreilor. În cele din urmă, în același noiembrie 1941, o notă a Marelui Stat Major al Armatei pune punctul pe i. Ea subliniază ineficiența muncii obligatorii și necesitatea purificării etnice prin emigrare:...evreii nu numai că nu au răspuns cu însuflețire la această muncă, fără niciun risc fizic și departe de pericolul războiului, dar au căutat pe toate căile să se sustragă, comportându-se în toate ocaziile ca dușmani ai acestei țări
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
REAL TACU, NU VA PRIMI VIZĂ DE INTRARE ÎN SUA”, notează pe Raportul GOT.0544 din 19 07/1986, indicativul a-15/225, colonel Miroiu, infiltrat în ambasada americană la ordinul ministrului Stamatoiu, pentru a zădărnici proiectele familiei Tacu de emigrare în SUA.(Dosarul 84901 Emigrantul 1986) Primit - lt. maj. Amăriuței C.N.S.A.S Sursa “Cristian” 13 - 09 . 2005 10.10. 1989 Serviciul ARHIVĂ NOTĂ INFORMATIVĂ “La data de 10 -X - 1989 am fost la, (voi transcrie întocmai), biblioteca tehnică din Combinat pentru
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
prețioasă prietenie cu Mihail Sadoveanu. Urmează tradiția familiei (tatăl său era dentist), înscriindu-se la Facultatea de Medicină din Iași și susținându-și, în final, doctoratul în chirurgie (1907). Peregrinările lui F. încep cu plecarea la București și continuă cu emigrarea, în 1944, în Israel. Probabil că nici acolo nu se simte „acasă”, pentru că se întoarce în România după numai doi ani. Urmând mereu linia orizontului, ca pe o altă fata morgana, părăsește definitiv România în 1958, stabilindu-se în Brazilia
FURTUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287118_a_288447]
-
1956-1957 etc.). Colaborează la ziarul „Neuer Weg” (unde scrie comentarii de politică internațională, sub pseudonimul M. Gabler), la „Flacăra”, „Lumea” ș.a. Debutul ca scriitor are loc în 1956, cu romanul Masacrul. Demisionează în 1965 de la Agerpres și depune cerere de emigrare, care i se aprobă după patru ani. Din 1969 trăiește succesiv în Italia, Israel, iar din 1973, în R. F. Germania, asigurându-și traiul prin slujbe modeste. Volumul Eclipsa (1997) a apărut și în limba germană (1999). Subiectul cărților lui
GALL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287138_a_288467]
-
În 2003, cu sprijinul financiar al Soros - Fundația pentru o Societate Deschisă și al Universității București (prin programul Dezvoltarea regională în România) am plecat în Barcelona pe urmele emigranților din satele studiate. Interviurile detaliate efectuate cu emigranții înainte și după emigrare sau cele făcute cu familiile acestora din România, înainte și după plecarea unora dintre membrii familiei în Spania, precum și observația participativă mi-au permis extragerea unor aspecte relevante privind caracteristicile pieței muncii, condițiile de muncă, strategiile de obținere a unui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
încearcă să combine două surse calitative de date accentuând unele aspecte ale fenomenului emigrațional, cum ar fi: 1. surprinderea câtorva caracteristici ale pieței muncii din mediul rural din România, în ideea de a explica cauzele, motivațiile, dar și strategiile de emigrare; 2. evidențierea unor strategii la nivel individual sau de grup, de adaptare și integrare a emigranților Români pe piața formală sau informală din Barcelona, condițiile în care muncesc, etica muncii în străinătate; 3. surprinderea posibilelor efecte asupra dezvoltării la nivel
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
date o reprezintă cercetarea calitativă (interviuri în profunzime) și vizita de documentare efectuată în Barcelona în septembrie 2003, cu sprijinul Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Universității București (în cadrul programului „Dezvoltare regională”)3. Cauzele și motivațiile care justifică emigrarea românilor în Spania Teoriile internaționale din domeniul migrației accentuează fiecare în parte aspecte diferite ale fenomenului emigrațional. Foarte multe studii analizează importanța aspectelor economice în elaborarea mecanismelor motivaționale, accentuând pe ideea cererii și ofertei pe piețele muncii din diverse țări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Traseele migrației române în Spania În acestă perioadă au apărut adevărate rețele ale emigrației române formate în principal pe baza relațiilor de rudenie sau de prietenie. Rolul acestora era de a informa și sprijini emigranții români. În cazul rețelelor de emigrare în Spania, rudele, prietenii sau cunoscuții din Germania (în special pentru cei emigrați din Transilvania), Franța sau Italia (pentru cei din Moldova) constituiau primul punct nodal. „Prima stație de încărcare a bateriilor a fost Italia, unde aveam câțiva prieteni.” (emigrant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]