3,858 matches
-
grotesc, care ne amuză cînd îl întîlnim în Caragiale, dar care e tragic, cînd îl privim istoric. Acest stil de cafenea, acest geniu verbal de secătură sceptică, acest proverb mixt și impur care reprezintă o înțelepciune de slugă și o enciclopedie de gazetar nu ne reprezintă. Ea nu are nimic de-a face cu demnitatea românească pentru că nu are nimic de-a face cu nici o demnitate umană." Despre cel care, în ultimii ani ai vieții obișnuia să repete " Da, da, te
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
London. Cândea, D., Cândea, R. (1996), Comunicarea managerială. Concepte deprinderi strategie, Editura Expert, București. Cerdan-Coste, N., Diberder, A. (1991), Televiziunea, Humanitas, București. Chelcea, S. (2001), Metodologia cercetării sociologice: metode calitative și cantitative. Editura Economică, București. Chelcea, S., Iluț, P. (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Covey, Stephen R. (1998), Eficiența în 7 trepte sau un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București. Cuilenburg, J.J. Van, Scholten, O, Noomen, G. W. (2000), Teoria comunicării. Editura Humanitas, București. Culic, I. (2004), Metode avansate
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
punctul de fierbere al berii, perioada de gestație la elefanți, conjugarea verbelor neregulate franceze și populația din Burma, alături cu multe alte astfel de "cunoștințe" despre lună, balene, protoni, sinapse, schizofrenie și ratele dobânzilor, asta înseamnă că suntem educați. O enciclopedie ambulantă este, totuși, rareori o persoană educată. Pentru un istoric, istoria nu este doar o colecție de fapte, ci o înțelegere structurată despre cum am ajuns să fim ceea ce suntem; Waterloo nu este doar un fapt, ci, poate, un instrument
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
1973, pp. 74-131. Venturi, F., Il populismo russo, a ediția a II-a, 3 vol., Einaudi, Torino, 1972; mai ales vol. II: Dalla liberazione dei servi al nihilismo. Vercellone, F., Il nichilismo, Laterza, Roma/Bari, 1992. Verra, V., "Nichilismo", en Enciclopedia del Novecento, Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1979, vol. IV, pp. 778-790. Vitiello, V., Utopia del nichilismo. Tra Nietzsche e Heidegger, Guida, Napoli, 1983. Topologia del moderno, Marietti, Genova, 1992. Cristianesmo senza redenzione, Laterza, Roma/Bari, 1995. Cristianesimo e nichilismo
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Il populismo russo, a ediția a II-a, 3 vol., Einaudi, Torino, 1972; mai ales vol. II: Dalla liberazione dei servi al nihilismo. Vercellone, F., Il nichilismo, Laterza, Roma/Bari, 1992. Verra, V., "Nichilismo", en Enciclopedia del Novecento, Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma, 1979, vol. IV, pp. 778-790. Vitiello, V., Utopia del nichilismo. Tra Nietzsche e Heidegger, Guida, Napoli, 1983. Topologia del moderno, Marietti, Genova, 1992. Cristianesmo senza redenzione, Laterza, Roma/Bari, 1995. Cristianesimo e nichilismo. Dostoevskij Nietzsche, Morcelliana, Brescia, 2005
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
Neske, Pfullingen, 1961 (trad. it. cu glosar F. Volpi, Adelphi, Milano, 1994, 1995), p. 382. 9 Cf. S. Givone, Dostoevskij e la filosofia, Laterza, Roma-Bari 1984; L. Lütkehaus, Nichts, Haffmans, Zürich 1999. 10 Mai cu seamă Verra, V., "Nichilismo", în Enciclopedia del Novecento, Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma 1979, vol. IV, pp. 778-790; Vercellone, F., Il nichilismo, Laterza, Roma/Bari 1992. 11 Franco Volpi, "Nichilismo", în P. Rossi (ed.), La filosofia, 4 vol., Utet, Torino 1995, vol. IV, pp. 313-360. 12
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cu glosar F. Volpi, Adelphi, Milano, 1994, 1995), p. 382. 9 Cf. S. Givone, Dostoevskij e la filosofia, Laterza, Roma-Bari 1984; L. Lütkehaus, Nichts, Haffmans, Zürich 1999. 10 Mai cu seamă Verra, V., "Nichilismo", în Enciclopedia del Novecento, Istituto della Enciclopedia Italiana, Roma 1979, vol. IV, pp. 778-790; Vercellone, F., Il nichilismo, Laterza, Roma/Bari 1992. 11 Franco Volpi, "Nichilismo", în P. Rossi (ed.), La filosofia, 4 vol., Utet, Torino 1995, vol. IV, pp. 313-360. 12 Memorie letterarie, Editura E. Damiani
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
rapide ascensiuni ca domeniu de studiu și disciplină universitară. Creșterea interesului pentru studierea științifică a culturii în America, în ultimele două decenii, este argumentată și de numărul mare de cercetări sociologice de teren și de cărți scrise în domeniu 44. Enciclopediile americane din domeniul științelor sociale apărute în ultimele două-trei decenii tratează pe larg problema culturii. "Concentrarea asupra culturii în toate sferele cercetării a crescut radical; iar cultura este acum revendicată ca un domeniu distinctiv și autonom de cunoaștere"45. Mai
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
în Republica Moldova, 1,2% în Ucraina, 1,0% în Israel, 0,1% în Voivodina și 4,5% în alte țări. Distribuția mondială a vorbitorilor de limbă română după țara în care locuiesc (Sunt luați în calcul numai vorbitorii nativi) Sursa: Enciclopedia online WIKIPEDIA, accesibilă la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Limba româna, cu cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
limbii române sunt: * graiul bănățean; * graiul crișean; * graiul moldovenesc; * graiul maramureșean; * graiurile oltenesc, muntenesc și dobrogean, acesta din urmă zis uneori "dician"66; * graiul timocean. Harta graiurilor limbii române a fost prelucrată de către Spiridon Manoliu și a fost preluată din cadrul Enciclopediei online, Wikipedia, de la adresa: http://ro.wikipedia.org/ Vocabularul reprezentativ al limbilor romanice, coordonat de către Marius Sala, a tratat problema originii cuvintelor din vocabularul românesc, structura etimologică a acestuia fiind alcătuită din67: Elemente romanice 71,66% * 30,33% latinești moștenite
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
oglindă a spiritului unei națiuni, cercetarea acesteia putând scoate la lumină informații nu numai despre fonetică, vocabular, gramatică, ci și despre tradiții, obiceiuri, valori, moduri de gândire și de comportament. "Dicționarul unei limbi trebui să fie pentru un popor o enciclopedie a traiului său întreg, trecut și prezint. În limbă, o națiune se privește pe sine însăși într-o lungă galerie de portrete din epocă în epocă, unele ceva mai șterse de vechime sau de împrejurări, dar în care totuși ea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Steve Seidman (eds.), Culture and Society. Cambridge, Eng./ New York: Cambridge University Press., 1990, Jeffrey C. Alexander, Steven Seidman, Cultură și societate. Institutul European, 2001. Arendt, Hannah, La Crise de la culture, Gallimard, Paris, 1972 (ed. I germană, 1963). Bădescu, Ilie (coord.), Enciclopedia valorilor reprimate. Războiul împotriva culturii române (1944-1999), vol. I-II, București, 2000. Bădescu, Ilie ș.a., Sociologia și geopolitica frontierei, Editura Floarea Albastră, București, 1995. Bădescu, Ilie, Noologia. Cunoașterea ordinii spirituale a lumii. Sistem de sociologie noologică, Editura Valahia, București, 2002
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
României, s-au raportat la rezultatele Recensământului populației, realizat în anul 2002. 63 Cf. Statistical Abstract of Israel, în anul 1993, în Israel, erau 250.000 de vorbitori de limba română. 64 Date preluate din articolul Limba română, disponibil în cadrul enciclopediei online Wikipedia, ce poate fi accesată la adresa: http://www.wikipedia.org. 65 Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, op. cit., p. 19. 66 George Vâlsan, "Graiul românesc", în Opere postume, Socec, București, 1936, p. 49. 67 Marius Sala (coord.), Vocabularul reprezentativ al limbilor
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de pe Titanic", care arată convingerea românilor în forțe implacabile, așa cum este norocul, care pot controla destinul oamenilor. 76 Ferdinand de Saussure, op. cit., pp. 65-76 77 Trimiteri bibliografice relevante despre " Ipoteza Sapir-Whorf" pot fi găsite în articolul Linguistic relativity, editat în cadrul enciclopediei electronice Wikipedia, ce poate fi accesată la adresa: www.wikipedia.org. În conținutul acestui articol pot fi studiate paragrafele despre istoria teoriei, cercetările empirice (cercetarea terminologiei culorilor), relativitatea lingvistică și limbile artificiale. 78 Denumirea acestei teorii drept " Ipoteza Sapir-Whorf" este considerată
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de sociologie generală, Editura Beladi, Craiova, 2010, p. 498. 98 Date despre fiecare tip de lege, precum și altele despre sistemul legal, teoriile despre lege, instituțiile ce creează și aplică legile (judiciare, legislative, executive, militare, birocratice etc.) pot fi găsite în cadrul enciclopediei online, Wikipedia, în articolul "Law", ce poate fi accesat la adresa http://en.wikipedia.org/wiki/Law#cite note-3. 99 Termenul "folkways" nu are un corespondent exact în limba română, el fiind inventat în anul 1906 de către sociologul american William G. Sumner
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
instruire. Adesea, profesorul se găsește în situații conflictuale (părinții solicită adesea o atenție specială copiilor lor; transmiterea cunoștințelor de specialitate și calitatea de educator a profesorului: unii sunt preocupați pentru transmiterea de cunoștințe, alții sunt preocupați de a forma). Coordonatorii Enciclopediei Internaționale a Educației (The International Encyclopedia of Education) au descris trei înțelesuri majore ale expresiei „rolul profesorului”: Rolul profesorului înțeles drept comportament Studiind literatura de specialitate apărută între 1980 și 1990, autorii au constatat că, în unele lucrări, prin „rolul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
școala, examenele, viața sexuală, prieteniile etc. au mai multe consecințe negative decât au avut anterior. Există studii care au arătat că adolescența nu este o perioadă de „furtună și stres” și nici perioada problemelor de comportament. Bandura, citat de autorii Enciclopediei internaționale a educației (The International Encyclopedia of Education) a observat că majoritatea adolescenților au adoptat atât de mult standardele și valorile părinților, încât restricțiile impuse de acești di urmă se reduc destul de mult. Ideea de „furtună și stres” efortul tinerilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
asemenea, s-a demonstrat că profesorul îi tratează diferit pe elevi, în funcție de experiențele pe care le are. Elevii percep aceste diferențe care le afectează încrederea în sine, motivația pentru învățare, dorința de succes (K. Ryan, J.M. Cooper, 1988, p. 245). Enciclopedia internațională a educației (The International Enciclopedia of Education) se enumeră tipurile de comportamente ce indică tratamentul diferențiat pe care îl aplică profesorul elevilor „slabi“ față de cei „buni“: așteaptă mai puțin timp răspunsul de la elevii „slabi“; preferă să răspundă el însuși
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
îi tratează diferit pe elevi, în funcție de experiențele pe care le are. Elevii percep aceste diferențe care le afectează încrederea în sine, motivația pentru învățare, dorința de succes (K. Ryan, J.M. Cooper, 1988, p. 245). Enciclopedia internațională a educației (The International Enciclopedia of Education) se enumeră tipurile de comportamente ce indică tratamentul diferențiat pe care îl aplică profesorul elevilor „slabi“ față de cei „buni“: așteaptă mai puțin timp răspunsul de la elevii „slabi“; preferă să răspundă el însuși sau să numească pe altcineva, decât
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
de învățare Pentru depășirea acestei situații de ,,criză” a învățării se recomandă intensificarea efortului voluntar în învățare, diversificarea metodelor, mijloacelor și resurselor de învățare pentru reactivarea și dezvoltarea interesului, mărirea pauzelor și confruntarea cu cât mai multe surse bibliografice (dicționare, enciclopedii, articole din reviste de specialitate etc.Ă. ¾ Etapa învățării intensive în preajma verificării sau a examenelor În orice act de învățare, în etapa finală, randamentul învățării este cu mult superior etapelor anterioare. Totuși, nu trebuie uitat un lucru vital: cu cât
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
a-l sintetiza într-o concepție personală. ¾ Atunci când nu reușiți să înțelegeți bine și în profunzime materialul de învățat, una dintre cele mai bune metode de a preveni însușirea lui mecanica este confruntarea cu cât mai multe surse, manuale, dicționare, enciclopedii etc. ¾ Când vă aflați în situația de a învăța o serie de materiale cu caracter factologic (denumirile, datele istorice, clasificările, enumerările etc.Ă încercați să stabiliți cât mai multe conexiuni între ele. ¾ Cel ce posedă multe cunoștințe, bine sistematizate are
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
convingere. În activitatea intelectuală ce promovează principiul ascultării active un rol decisiv îl au mijloacele audio-vizuale. 15. Principiul esențializării și organizării conținuturilor Știți să consultați o bibliotecă, un fișier, un dicționar, o bancă de date, o sursă bibliografică sau o enciclopedie? Mulți au impresia că da, dar puțini pot face bine și corect acest lucru. Important pentru succesul învățării este cum organizăm și esențializăm conținuturile uriașe de învățare în unități sintactice. ÎnvățaȚi tehnici informative, documentare și bibliografice așa cum cercetătorul, pentru a
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
planul textului cât învățaȚi; dacă nu, va trebui oricum să-l construiți improvizat, ad-hoc, puțin eficient, când veți fi examinat; 8. Când nu înțelegeți bine și în profunzime materialul de învățat, confruntați-vă cu cât mai multe surse (manuale, dicționare, enciclopedii etc.Ă; 9. Construiți-vă tabele de specificație (liste cu cele mai importante noțiuni, teze, principii, ipoteze, formule, scheme etc.Ă; 10. În preajma examenelor, după învățare, supuneți-vă autoexaminării, simulați situația de examen, puneți pe cineva să vă asculte și
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
concise; ¾ sistematizate și organizate într-un sistem; ¾ legate de emoții, sentimente, pasiuni, scopuri, idealuri, interese. 20. Folosiți cât mai multe și variate canale de recepționare a informațiilor (văz, auz, scrisă și surse de informare (manuale, fișiere, conspecte, notițe, bibliografii, dicționare, enciclopedii etc.Ă. 21. În general, în urma unei activități de învățare reținem: ¾ 10% din ceea ce citim; ¾ 20% din ceea ce auzim; 63 ¾ 30% din ceea ce vedem; ¾ 50% din ceea ce vedem și auzim în același timp; ¾ 80% din ceea ce spunem; ¾ 90% din ceea ce
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
C.F.S., București Trofin, E., Grigorovici, S. (1980). Handbal - antrenament, exerciții, jocuri, Editura Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, București Zamfir, Gh., Florean, M., Tonița, T. (2000). Handbal. Inițiere Consolidare, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca Zapletal, M. (1980). Mică enciclopedie a jocurilor, Editura SportTurism, București Wick, W. și colab. (1995). Pregătirea de handbal În sală, Editura C.C.P.S., București Wick, W. și colab. (1996). Concepția de joc și pregătire, Editura C.C.P.S., București * * * (1999). Programe Școlare pentru clasele a V-a - a
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]