2,305 matches
-
elle dispărut avec une dizaine de mille francs, sans dire un moț à la concierge; un plongeon, une fugue, pas une trace" [Zola, Nana, p.237]. 40 Existența familiei Balbi este învăluita în mister și ritmata de apariții și dispariții enigmatice: "La vérité était qu'il se produisait parfois des trous brusques dans leur luxe; alors elles disparaissaient tout d'un coup, pour reparaître bientôt avec une splendide nouvelle" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, pp.79]. 41 "Îl tâcha de la confesser
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Europa Liberă. A fost, de altfel, unul dintre puținele momente din viața mea când clișeul cu "a dream comes true" a căpătat o consistență materială și când am resimțit plenar gustul real al libertății și satisfacția a ceea ce francezii denumesc, enigmatic, drept "savoir vivre". Le-am împărtășit și studenților prezenți la conferință faptul că, în anii dictaturii, muzica occidentală de calitate, precum și experiențele de lectură a unor volume în vogă în vest, care ajungeau la noi fie traduse ca prin miracol
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu ceva timp în urmă, pentru ce se mai antrenează acum, dacă tot e beneficiarul manevrelor pedeliste de conservare a propriilor primari și, evident, va câștiga și el fără probleme din primul tur următorul mandat. "Pentru viitor", mi-a răspuns enigmatic, punându-mă pe gânduri, dar nu pentru mult timp. Miercuri am înțeles. La marea ședință de la primărie consacrată celor 120 de ani de la nașterea sociologului de stânga Petre Andrei, la care eu, nefiind un om așa important în această urbe
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu genotipul CbCb au descendenți cu genotipul C,Cb, deci cu cistinurie intermediară. Așa se explică de ce frații și surorile unui litiazic cistinic pot fi litiazici, dar ascendenții și descendenții lui nu. Cistinuria traduce o dezordine genetică complexă și relativ enigmatică [34]. Cele trei expresii fenotipice clasic descrise reflectă, foarte probabil, mutații distincte și susceptibile de a fi divers combinate. Cu toate progresele recente ale biologiei moleculare, care a permis identificarea mai multor proteine de membrane vectoare de acizi aminați, natura
Litiaza renală. Răspândire, cauze, tratament by Cezar Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/91990_a_92485]
-
noua ultimă generație electronică radical împotriva copiei. Am păstrat bateria prelucrată, și perfect neutilizabilă. Declar acea baterie, originalul, un alt „small monument“ dedicat automat noilor vremuri. Prin Kreuzberg, Berlin, aproape început de noiembrie 2007, Daniel știe drumul printr-un parc enigmatic spre un târg de vechituri, în nevoia mea aleatorie de a vedea și chiar colecționa artefacte/gunoi al societății industriale avansate, recolectat, depozitat, organizat și revândut - reciclare pe banii noștri. Pe drum, deodată, mintea mea era cu 18 ani în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
A Philippide, G. Tutoveanu și - într-o măsură mai mică - V. Voiculescu... Sentimentele mele față de această elită, cum bine o numiți, sunt diferite de la o personalitate la alta: iubire pentru Perpessicius, afecțiune admirativă pentru Tudor Vianu și G. Tutoveanu, cuviință enigmatică pentru V. Voiculescu, admirație francă pentru George Emil Palade ș. a. m. d. George Tutoveanu a fost primul scriitor pe care l-am cunoscut, în adolescența mea petrecută la Bârlad, el rămâne degetul Destinului pentru mine, urma lăsată de el în
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
unei fraze bine strunjite și pline, unica formă de nemurire în care, asemenea părintelui ei, credea. Colosală, în ciuda gustului de cenușă, forța empatiei ei față de suferința oamenilor atinși de catastrofele istoriei. Episodul când infirmierul de la Lariboisière, Jean-Marie, cu figura lui enigmatică, de asiatic, cu frazele lui dezarticulate, din care nu înțelegeam decât Ro-mánia, Ceau Ceșkó, pak, pak, bum, disidenți, mi-a luat în mână cartea Monicăi și m-a apostrofat: De ce nu o traduceți în franceză, ca s-o citim și
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
Cultură a Studenților, ora 22.00 - Dumnezeul de a doua zi, Teatrul de Comedie București Miercuri, 21 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - Cerere în căsătorie, Universitatea de Arte „George Enescu“, Iași, Departamentul Teatru » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00 - Variațiuni enigmatice, Teatrul „Nottara“, București » Casa de Cultură a Studenților, ora 22.00 - No One, Teatrul Metropolis, București Joi, 22 mai: » Ateneul Tătărași, ora 18.00 - A douăsprezecea noapte, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București » Teatrul „Luceafărul“, ora 20.00
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2211_a_3536]
-
ales postmodern, scris la șase mâini, în doar 17 zile. Cei trei autori, Mircea Nedelciu, Adriana Babeți și Mircea Mihăieș, în roman Emdoi, A., respectiv Emunu, pornesc pe „drumul fantomelor“ (o plecare „nici veselă“, „nici tristă“) în căutarea unui personaj enigmatic, „femeia în roșu“, dar și în căutarea romanului, care „se scrie pe măsură ce se comentează ceea ce nu s-a scris încă“, așa cum spune Mircea Cărtărescu în prefața cărții. Autorii, teoreticieni și critici literari, săvârșesc oarecum o „infracțiune“, în ipostaza lor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
la Timișoara. Cazul „femeii în roșu“ care l-a denunțat pe faimosul Dillinger este prezentat într-un articol de senzație din revista „Orizont magazin“. Acest articol reprezintă Sursa 1. Mai târziu va apărea și Sursa 2, o rudă a personajului enigmatic, apoi sursele 3, 4, 5 etc., care vor aduce noi „documente“ în ancheta celor trei, mereu în căutare de „martori oculari“, de „furnizori de informații“, de „traficanți de senzațional“. Dacă la un moment dat Femeia în roșu lasă impresia unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
motive strategice, exotice, militare, politice, economice adică pentru ceea ce eu numesc motive greșite. Motivele greșite făceau ca Europa de Est și România să fie studiate pentru că ele constituiau o problemă pentru toți. Țara era interesantă pentru că a avut ceva greșit, ciudat sau enigmatic. Cei care studiază România astăzi o studiază din pură curiozitate intelectuală, nu pentru că Banca Mondială sau administrația americană trebuie să afle despre ea. Curiozitatea intelectuală este bună, iar ea va fi bună și studiilor românești. Trăiască curiozitatea intelectuală! Peter Siani-Davies
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
capitaliz(ri, și-a urmat cariera academică sub conducerea lui E. de Nalèche el mai scotea în 1914 un tiraj de 25.000 de exemplare și mai ales Le Temps, a cărui conducere era asigurată din 1873 de jovialul și enigmaticul Adrien Hébrard. Acest ziar serios pînă la plictiseală, cu articole anonime și cu informații controlate, era în ciuda tirajului relativ restrîns (între 35 și 40.000 de exemplare) cel mai mare ziar francez. Audiența sa în străinătate era considerabilă: cronicile sale
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
a intra adânc în măruntaiele istoriei literare și a vedea cum anume se derulează descoperirea, legitimarea și consacrarea unei valori artistice. Acest proces desfășurat pe mai multe decenii și rămas, cumva, în penumbra profesională a specialiștilor îi pare probabil la fel de enigmatic ca și activitatea Bursei. E limpede că ne lipsesc vocabularul tehnic, codul, miza activității la care asistăm. Și într-un caz, și în celălalt, acceptăm rezultatele finale, ierarhiile configurate, fără să înțelegem cu adevărat dinamica proiecției și consolidării lor. Altfel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
importanță capitală, adesea neglijat datorită obliterării operei aforistice a autorului prin „secundaritatea“ genului sapiențial: „Morala grației nu e, în fond, decât o formulă menită să ilustreze ideea mai veche a lui Ibrăileanu potrivit căreia arta, în ciuda înfățișărilor ei înșelătoare și enigmatice, își găsește mereu un viguros temei etic, așa cum și eticul, la anumită altitudine, devine operă de artă“. Din atare lectură, Ibrăileanu iese restituit, lămurindu-se în sfârșit acele stranii discontinuități neexplicate de monografii confiscați fie de „socialismul“ (fals!) al criticului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
Mihai EMINESCU, a redat prin cuvinte, într-o formă laconică și precisă, cvintesența oscilațiilor întrerupte și cu frânturi în poezia „La steaua” la 1 decembrie 1886. Aceasta î-L și face să fie UNIC, care prin cuvinte, nu voalate, nu enigmatice să declare rezultanta de la interacțiunea a două forțe corelate și care are numele „LUMINĂ”.
Revela?ia Eminescu ?ienigma "DA VINCI - CIURLIONIS" by Zaharia Don?u () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83666_a_84991]
-
carte, una dintre cele mai întunecate din toată literatura română, e coșmar, halucinație, un nesfârșit vis rău. Romanul putea fi subintitulat «ântâmplări din irealitatea totală» sau, de ce nu, «din irealitatea totalitară». Un roman de ambianță fantastică, o parabolă neagră și enigmatică în genul prozei lui Franz Kafka, Dino Buzzati, Julien Gracq, Samuel Beckett și, dintre români, A.E. Baconsky; ...și un roman sardonic, titlul fiind o antifrază, figură retorică în perfect acord cu umorul taciturn al scriitorului.“ (Mircea Iorgulescuă Bogdan-Alexandru Stănescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
a afla adevărul îi revine povestitorului, ale cărui doză de lașitate și apartenență la „sistem“, alăturate blestematului destin (soția îi moare, la naștere), îl duc spre sinucidere, spre capitulare, nu spre luptă. Cei vii își omoară timpul cu ignorarea adevărului Enigmaticul oraș V. este, așadar, „animat“ doar de depărtările oricum tragice ale unui prim război mondial și dominat de imaginea Castelului singuratic și planturos (în care se dau verdicte și se curmă zile), căci viața nu clocotește aici, cu siguranță. O
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
fi ceva incontestabil în teritoriul ăsta dulce-amărui al literaturii), sub semnul morții. Al putrefacției. Când nu e putrefacție morală (și atunci Joyce devine pe deplin cehovian), e moartea la propriu, câteodată înfricoșătoare, altă dată bântuind cu o consistență noroasă. De la enigmaticul mort al primei povestiri (ce expresie idioată... orice mort e enigmatic), preotul care sparge potirul, la Gabriel, simpaticul intelectual de mâna a doua care-și realizează micimea și ipocrizia în fața unei fantome, cercul (oare a reținut cineva cercul, circularitatea despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
morții. Al putrefacției. Când nu e putrefacție morală (și atunci Joyce devine pe deplin cehovian), e moartea la propriu, câteodată înfricoșătoare, altă dată bântuind cu o consistență noroasă. De la enigmaticul mort al primei povestiri (ce expresie idioată... orice mort e enigmatic), preotul care sparge potirul, la Gabriel, simpaticul intelectual de mâna a doua care-și realizează micimea și ipocrizia în fața unei fantome, cercul (oare a reținut cineva cercul, circularitatea despre care vorbește Nabokov în lecția despre Gogol?) nu face altceva decât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
vorba de poezia luminii. Ea însoțește sublima muzică a sopranei Jessye Norman. Aria de final "Thy hand, Belinda" din opera "Dido și Aeneas" a fost înregistrată în Domul de Cristal. În strălucirea a mii de cristale Swarovski și a unui enigmatic cristal de munte din Madagascar poți oricând savura divina muzică. Magia lumilor de cristal se continuă cu împărăția lui Poseidon recreeată în versiune Swarovski. Geometriile cristaline, seducătorul joc cromatic pe fond albastru, valurile sonore și șuvoaiele de lumină întregesc ținutul
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Savurăm cu toții în secret perfecțiunea pierdută și ne compensăm pe plan simbolic neîmplinirea. Trăim prin delegație nostalgia după comuniunea cu tot ceea ce este viu. Unitatea primordială, perfecțiunea începuturilor, dialogul real și permanent cu strămoșii sunt trăite la modul autentic de enigmaticele creaturi de pe Pandora. Lumea lor este dominată de Eywa, un fel de Mare Spirit al strămoșilor. Voința acestuia este manifestă în lume prin mijlocirea acelor semințe ale Arborelui Vieții, numite atokirima. O asemenea prectică religioasă precreștină a fost deja interpretată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
îmi răsunau doar frânturi de cuvinte... Mă duc în oraș să mă plimb, am spus într-un târziu, dezmeticindu-mă. Îmi plac orașele de câmpie întinsă, nu mă obosesc. În cele de munte mă simt claustrat. Mătușa a zâmbit indecis, enigmatic, apoi, tăcută, a început să trebăluiască prin casă, ca și cum nu mă mai aflam acolo. La colțul străzii nu se vedea nimeni. În schimb, câinele cel mare și negru dormita liniștit cu capul pe labe și labele pe trotuar. Parcă nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
îndrumă „în marea aventură“. Reținând din această confesiune diversele referințe la aria demonicului (în legătură fie cu egeriile-surori, fie cu Blaga, fie cu el însuși), am avut revelația că Autobiografia ar fi trebuit să fie semnată cu numele „Damian Silvestru“, enigmaticul său pseudonim de tinerețe. Ori de câte ori mi-am amintit de acest pseudonim, am retrăit aceeași mirare față de numele curios pe care și l-a inventat I. Negoițescu. Îmi pare foarte rău acum, când e prea târziu, că, de câte ori am stat de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
inspira teamă, ci doar o indicibilă sfială. Mult mai târziu, văzând într-o publicație franceză imagini de la reprezentația pariziană a piesei lui Pirandello Cosí è (se vi pare), mi-a plăcut s-o identific cu doamna Ponza, în mare doliu, enigmatică sub voalul negru, iar mai târziu încă, de aici pornind și acum înclinat spre grotesc, cu... văduva din Efes, întâlnită parcă și într-o nuvelă a lui Maupassant. Cu mama, care mai cultiva ierarhiile medievale - moștenire a raporturilor sociale stricte
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul Zarifopol, care mă ispitea în cel mai înalt grad, rămânea atunci pentru mine de nepătruns! Nu înțelegeam cuvintele, ideile, expresia mi se părea sofisticată, enigmatică, ezoterică și disperam că nu-l voi pricepe niciodată pe acest autor. Dintre străini, îmi plăcea grozav, fiind mândru în schimb că citesc așa ceva, Stefan Zweig, ale cărui biografii le consuma și mama (cred că tatei îi păreau prea literare
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]