2,103 matches
-
constituționalitate abstract, asupra unei asemenea excepții de neconstituționalitate care a depășit sfera strict normativistă. Soluția solomonică la care a ajuns exprimă, de fapt, un truism în sensul că orice reglementare legală este constituțională în măsura în care nu încalcă Constituția. 5. În condițiile enunțate anterior, apare discutabilă soluția Curții Constituționale de constatare a neconstituționalității - sub rezervă de interpretare - a textului legal criticat, drept pentru care apreciem că o atare excepție de neconstituționalitate putea fi admisibilă numai în condițiile în care ar fi fost ridicată
DECIZIE nr. 541 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din anexa nr. 3.30 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276201_a_277530]
-
de procedură civilă intrat în vigoare la 15 februarie 2013 (supra, pct. 29). Cu toate acestea, Curtea nu intenționează să se pronunțe asupra clarității și a calității dispozițiilor legale naționale sau asupra existenței unei aplicări constante și coerente a normelor enunțate. 44. Pentru necesitățile prezentei cauze, trebuie să se constate că Tribunalul Cluj a respins recursul formulat de reclamant pe fond. În aceste condiții, nu se poate spune că poziția părții adverse cuprinsă în întâmpinare nu a avut niciun impact asupra
HOTĂRÂRE din 26 ianuarie 2016 în Cauza Muncaciu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276106_a_277435]
-
infrastructura tehnico-edilitară existentă." 21. În același timp, art. 6 din Legea nr. 51/2006 prevede că "Serviciile de utilități publice se organizează și se administrează cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administrația publică locală (...)". 22. În raport de reglementările enunțate mai sus, Curtea reține că organizarea și administrarea serviciilor comunitare de utilități publice se realizează de către autoritățile administrației publice locale direct sau prin asociațiile de dezvoltare intercomunitară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind administrația publică locală. Ca atare, Curtea
DECIZIE nr. 386 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 6 din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276143_a_277472]
-
raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia, iar potrivit art. 16 alin. (1) teza a doua din Legea nr. 24/2000 , pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere. 36. Ca atare, raportând prevederile criticate la principiile mai sus enunțate, Curtea constată prevederile art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 82/1991 sunt în deplin acord cu principiul legalității înscris în art. 1 alin. (5) din Constituție și al cărui conținut și înțeles a fost deslușit prin jurisprudența
DECIZIE nr. 519 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 41 pct. 2 lit. c) din Legea contabilităţii nr. 82/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276572_a_277901]
-
prin Hotărârea din 25 martie 1983, pronunțată în Cauza Minelli împotriva Elveției. De asemenea, în Convenție există câteva principii de echitate, deși nu sunt enunțate expres, cum ar fi principiul egalității armelor. Or, actuala formulare a prevederilor criticate încalcă principiile enunțate, garantate atât de Constituție, cât și de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dând astfel naștere la abuz. 15. Garantarea accesului liber la justiție este realizată prin acele dispoziții constituționale care prevăd principiul supremației legii în activitatea
DECIZIE nr. 517 din 5 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276577_a_277906]
-
președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 617/2007 , cu modificările și completările ulterioare (denumite în continuare Norme metodologice), în ce privește posibilitatea organului competent al Casei de Asigurări de Sănătate de a emite decizii de impunere. 12. Problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acestei probleme Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre. 13. Problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs
DECIZIE nr. 4 din 29 februarie 2016 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Cluj - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, în Dosarul nr. 9.692/117/2013*. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270310_a_271639]
-
respectiv să fi intrat în patrimoniul statului în conformitate cu prevederile legale existente până la data de 1 ianuarie 1990 și să fi fost înregistrate ca atare în sistemul de evidență al cadastrului funciar general și în amenajamentele silvice. 16. În privința primei condiții enunțate, Curtea observă că aceasta este o expresie a jurisprudenței sale constante, potrivit căreia "a considera, într-o dispoziție a legii, că și imobilele preluate de stat, fără titlu, fac obiectul dreptului său de proprietate ar fi să se recunoască acestei
DECIZIE nr. 748 din 4 noiembrie 2015 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 35 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , precum şi ale art. 2 alin. (1) şi (2) şi art. 24 alin. (1), (1^2) şi (1^4) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268823_a_270152]
-
Codul de procedură civilă. III. Soluțiile pronunțate de instanțele judecătorești Practica judiciară neunitară care a generat sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu prezentul recurs în interesul legii decurge din cele două orientări jurisprudențiale în soluționarea problemei de drept enunțate, astfel: 1. Într-o primă orientare, care este și majoritară, s-a apreciat că membrii familiei conducătorului vinovat de accident nu beneficiază de despăgubiri de la asigurătorul de răspundere civilă obligatorie ca urmare a vătămării sau decesului acestuia, aceste persoane, într-
DECIZIE nr. 23 din 26 octombrie 2015 referitoare la examinarea recursului în interesul legii privind interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268832_a_270161]
-
20. Instanța de apel a apreciat că sesizarea este admisibilă, față de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, având în vedere că de lămurirea celor două aspecte ale sesizării depinde soluționarea pe fond a cauzei, că problema de drept enunțată este nouă, întrucât examinarea jurisprudenței a relevat că nu s-au identificat hotărâri privitoare la aceleași aspecte și că problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii, astfel cum reiese din cercetarea datelor postate pe portalul www
DECIZIE nr. 33 din 16 noiembrie 2015 privind dezlegarea chestiunilor de drept ce formează obiectul Dosarului nr. 2.724/1/2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268864_a_270193]
-
existența deciziei favorabile a Comisiei Europene privind ajutoarele de stat sau, pe lângă acest aviz, este necesară și adoptarea normelor metodologice ulterioare, aprobate prin hotărâre a Guvernului, în condițiile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 . 32. Problemele de drept enunțate sunt noi, deoarece dispozițiile art. 97 alin. (1) lit. b) din Codul silvic nu au fost analizate, până la acest moment, prin coroborare cu prevederile art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 14/2010 , act normativ ulterior Hotărârii Guvernului nr. 861/2009
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
rol determinant în individualizarea dreptului la compensații al beneficiarului, în condițiile în care au ca obiect de reglementare atât modul de calcul, cât și criteriile de eligibilitate, procedurile de supraveghere și control. 68. În baza celor două dispoziții normative anterior enunțate a fost elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului privind Normele metodologice de acordare, utilizare și control al ajutorului de stat pentru compensații reprezentând contravaloarea masei lemnoase pe care proprietarii nu o recoltează datorită funcțiilor de protecție stabilite prin amenajamente silvice
DECIZIE nr. 36 din 23 noiembrie 2015 privind calculul despăgubirilor cu respectarea metodologiei de calcul prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1.071/2006 privind aprobarea Normelor metodologice pentru acordarea, utilizarea şi controlul sumelor destinate proprietarilor de păduri pentru gestionarea durabilă a acestora, coroborat cu art. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 861/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de acordare, utilizare şi control al sumelor anuale destinate gestionării durabile a fondului forestier proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice şi a celui proprietate publică şi privată a unită��ilor administrativ-teritoriale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269152_a_270481]
-
sanitar-veterinar, în cazul îmbolnăvirii sau sacrificării; - act constatator al medicului veterinar, în cazul morții, - document de livrare, în cazul vânzării animalelor, - document eliberat de Poliție și/sau de Primărie, în cazul dispariției urmarea unui furt sau atacului animalelor sălbatice. Documentele enunțate trebuie să conțină elementele de identificare ale animalelor. Fermierii care accesează Măsura 10 și/sau Măsura 11 trebuie să facă dovada deținerii cunoștințelor și informațiilor necesare. Astfel, fermierii care accesează M 10 trebuie să demonstreze că dețin cunoștințele și informațiile
ANEXE din 24 februarie 2016 (*actualizate*) nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 249/2016 privind aprobarea formularului-tip al cererii unice de plată pentru anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270098_a_271427]
-
stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate, Guvernul având obligația de a lua măsuri de administrare operativă și imediată a patrimoniului statului, cu respectarea principiul economicității, eficienței și eficacității în utilizarea fondurilor publice și în administrarea patrimoniului, principiu care se regăsește enunțat chiar în preambulul ordonanței de urgență. De altfel, din cele expuse de Guvern atât în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinației unor bunuri imobile confiscate, cât și în expunerea de motive la proiectul legii
DECIZIE nr. 859 din 10 decembrie 2015 referitoare la excep��ia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2015 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269116_a_270445]
-
analizei să nu fi primit o rezolvare anterioară printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și să nu facă obiectul unui asemenea recurs în curs de soluționare. În speță, sunt îndeplinite toate cele trei cerințe anterior enunțate. Curtea de Apel București - Secția I penală este învestită, în Dosarul nr. 3.570/87/2014, cu soluționarea apelului declarat, printre alții, de inculpata Întreprinderea Individuală N.S.B. împotriva Sentinței penale nr. 29 din 10 aprilie 2015 a Tribunalului Teleorman, iar
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
legiuitorul nu le-a atribuit în mod expres calitatea de persoană juridică, le-a asimilat totuși o atare calitate, ca efect al constituirii lor în conformitate cu legea și al ��ntrunirii condițiilor specifice persoanei juridice. În contextul interpretării sistematice a normelor anterior enunțate rezultă că, în principiu, calitatea de persoană juridică nu se confundă cu noțiunea de "persoană juridică", cea dintâi având semnificația unei recunoașteri, prin legi speciale ori în condițiile Codului civil, a statutului de subiect de drept anumitor entități, recunoaștere necondiționată
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
de personalitate juridică în cazul unei forme de organizare care ab initio nu poate avea calitatea de persoană juridică, fie potrivit legilor speciale, fie Codului civil. O atare concluzie se desprinde nu doar din analiza coroborată a prevederilor legale anterior enunțate, ci și din interpretarea logică a dispozițiilor art. 193 alin. (1) din Codul civil care, sub denumirea marginală "Efectele personalității juridice", statuează: "Persoana juridică participă în nume propriu la circuitul civil și răspunde pentru obligațiile asumate cu bunurile proprii, afară de
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
drepturi și obligații proprii, dar și responsabilitate juridică proprie. În acest context se poate conchide, contrar tezei avansate, că o persoană juridică este, prin ipoteză, o entitate dotată întotdeauna cu personalitate juridică. a.3) În planul răspunderii penale, concluzia astfel enunțată are semnificația imposibilității de antrenare a răspunderii unor entități/organizații fără personalitate juridică, indiferent dacă ele sunt înființate și organizate în strictă conformitate cu normele unor legi speciale și independent de forma concretă de organizare. Având ca efect inexistența capacității
DECIZIE nr. 1 din 13 ianuarie 2016 referitoare la sesizarea prin care se solicită pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: "dacă întreprinderea individuală, persoană juridică fără personalitate juridică, poate fi subiect activ al unei infracţiuni săvârşite în realizarea obiectului de activitate".. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/269423_a_270752]
-
a legii organice prin care bunurile au fost declarate obiect exclusiv al proprietății publice a statului, fie hotărârile Guvernului, atunci când bunurile nu constituie obiect exclusiv al proprietății publice a statului. 29. Distingând între cele două modalități de transfer intradomenial anterior enunțate, Curtea constată că actul normativ supus controlului de constituționalitate este o lege, astfel încât, din punct de vedere formal, nefiind o hotărâre de Guvern, nu poate fi reținută incidența celei de-a doua situații. Analizând documentele depuse și formula de atestare
DECIZIE nr. 406 din 15 iunie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului TranSporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273510_a_274839]
-
exclusiv al proprietății publice. De aceea, în această ipoteză, nu își găsesc aplicabilitate considerentele reținute în jurisprudența Curții, potrivit cărora legile astfel adoptate ar fi neconstituționale, întrucât ar avea caracter individual. Prin urmare, din această perspectivă, în situația de principiu enunțată, Curtea reține că dispozițiile art. 1 alin. (4), art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) din Constituție nu sunt incidente. 32. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. a) și al art. 147 alin. (4) din Constituție
DECIZIE nr. 406 din 15 iunie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului TranSporturilor, aflat în concesiunea Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., în domeniul public al oraşului Teiuş şi în administrarea Consiliului Local al Oraşului Teiuş, judeţul Alba. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273510_a_274839]
-
acele cazuri în care sancțiunea aplicată depășește maximul special prevăzut de legea nouă. Astfel, situația în care a fost dispusă suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate printr-o hotărâre definitivă, conform Codului penal anterior, nu reprezintă o excepție de la cazurile enunțate mai sus, iar revocarea acestui beneficiu al executării pedepsei nu poate fi realizată decât prin aplicarea dispozițiilor art. 86 din Codul penal anterior. S-a mai arătat că, deși în art. 16 din Legea nr. 187/2012 nu există o
DECIZIE nr. 11 din 5 mai 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă în aplicarea dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curţii Constituţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272790_a_274119]
-
pe fond a cauzei, întrucât dispozițiile legale invocate ca temei al măsurii eliberării din funcție a recurenților sunt cele prevăzute de art. 99 alin. (1) lit. a), alin. (2), (3), (4) și (6) din același act normativ; problema de drept enunțată este nouă, deoarece, prin consultarea jurisprudenței, s-a constatat că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre; problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare
DECIZIE nr. 12 din 18 aprilie 2016 referitoare la examinarea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept privind modul de interpretare a dispoziţiilor art. 99 alin. (6) din Legea nr. 188/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272231_a_273560]
-
electronice ce a fost transpus în reglementarea națională prin Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316 din 30 aprilie 2014. Astfel, potrivit art. 4 pct. 4 din legea mai sus enunțată, prin semnătură electronică extinsă se înțelege acea semnătură electronică care este legată în mod unic de semnatar, asigură identificarea semnatarului, este creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar și este legată de datele în formă electronică, la care se raportează
DECIZIE nr. 137 din 10 martie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 142^1 şi art. 143 alin. (2^1) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271332_a_272661]
-
invocate și în prezenta cauză și cu o motivare similară. Cu acel prilej, Curtea a respins ca neîntemeiate criticile de neconstituționalitate raportate la prevederile art. 15 alin. (2) și art. 16 din Legea fundamentală, pentru argumente similare celor mai sus enunțate referitoare la dreptul legiuitorului de a reglementa modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută potrivit opțiunii sale exclusive, ținând seama de impactul economic și social specific. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica
DECIZIE nr. 224 din 9 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 teza întâi raportate la art. 16, art. 17 alin. (1) lit. a), art. 21 alin. (5), (6) şi (8), art. 24 alin. (2) şi art. 41 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271990_a_273319]
-
în materia concursului de infracțiuni", iar "modificarea tratamentului sancționator printr-o intervenție legislativă este permisă numai în măsura în care respectă cerințele previzibilității, accesibilității și neretroactivității (exceptând legea penală mai favorabilă), raportat la momentul săvârșirii faptei", în cazul unei pluralități de infracțiuni, principiul enunțat aplicându-se cu privire la fiecare faptă care intră în componența pluralității. Așadar, modificarea pedepselor și, respectiv, a tratamentului sancționator în cazul concursului de infracțiuni, ca urmare a unei intervenții legislative ulterioare săvârșirii faptei, și care constă în agravarea regimului sancționator pe
DECIZIE nr. 210 din 12 aprilie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) lit. b) şi c) din Codul penal şi ale art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272550_a_273879]
-
completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, autorul excepției arată că principiile referitoare la majoritate exprimate acolo sunt valabile în continuare, iar particularitățile pe care le prezintă procesul alegerilor, în raport cu referendumul nu pot înfrânge principiile privind majoritatea enunțate, ci aceste particularități trebuie organizate în așa fel încât să respecte principiile majorității. În această privință "nu poate exista un compromis de niciun fel: e majoritate sau nu, punct". 9. Referindu-se, în continuare, la raportul întocmit, arată că judecătorul
DECIZIE nr. 246 din 4 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 50 alin. (2) şi art. 101 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 , precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272564_a_273893]