2,295 matches
-
de A. Demian, și Satul meu de Ion Pillat, cu xilogravuri de Ioan Theodorescu-Sion. Actualitatea culturală e surprinsă la rubricile „Teatrale”, „Revista cărților noi”, „Cronica revistelor”. Multe texte rămân nesemnate: traducerea nuvelei Floarea de lotus a lui Henryk Sienkiewicz, parodiile, epigramele și catrenele vesele. L. D.
VESTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290507_a_291836]
-
D. Rosetti (Ocazională, dedicată „studențimii române”), Vladimir Streinu (Toamna), Sanda Movilă (Mâna), George Silviu (Noaptea venind), Petre Strihan (Picături, Nocturnă), Horia Robeanu (Prolog). Proza este ilustrată numai de Mihail Mora, cu amintirile intitulate Conferințe la țară. Mai sunt tipărite câteva epigrame semnate I. Constantin Vedea sau doar Vedea și câteva cugetări extrase din romanul Jean-Christophe de Romain Rolland. Sunt de remarcat bunele recenzii, analize și cronici literare, teatrale, artistice, muzicale: Șerban Cioculescu, Despre opera socială a lui Anatole France (în completarea
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
oratori ai vremii”, ilustrată cu desene și caricaturi de A. Jiquidi, A. Dragoș și Neagu Rădulescu. Versuri ale poeților spanioli Gloria de la Prada și Manuel de Castro Tiedra traduc Const. Rîuleț și un H. H. Aici Cincinat Pavelescu colaborează cu epigrame, Victor Eftimiu cu maxime și cugetări, dar și cu eseul Conflicte în teatru, despre neînțelegerile dintre regizori și actori în România, unde regizorului nu i se acordă cuvenita importanță, iar actorii se consideră copii răsfățați, nu profesioniști. Victor Ion Popa
VIAŢA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
sunt selectate din „amintirile” lui I. L. Caragiale. Literatura originală e prezentă în fiecare număr: versuri de Alfred Moșoiu (Scrisoare), D. Teleor (Sonet), Oreste (Și dintr-un zâmbet...), N. Rusu-Ardeleanu (Dorința), Ion Dragoslav (Primăvara) și Marcel Romanescu (sonetele Sărutul și Aurorei), epigrame ale directorului revistei, care își ascunde identitatea și sub iscăliturile Mio, Miz, Mihail I. Miozin. Fără semnătură apar traducerile Plăcerile vederii, după Les Peintures modernes de John Ruskin, un fragment din farsa lui Molière Gelozia lui Barbouillé și altul din
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
Baudelaire (Omul și marea) de Nina Codreanu. De asemenea, apare un studiu de psihologie socială de Antonian Nour (Bazele naturale ale amorului), rămas neterminat, evocări ale scriitorilor Alexandru Depărățeanu, St. O. Iosif sau Al. Vlahuță, aparținând lui A. Davidescu, recenzii, epigrame, dări de seamă asupra vieții culturale la rubricile „Teatru-Muzică”, „Însemnări”, „Informații”. A. C.
VIFORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290560_a_291889]
-
actualitatea social-politică, se republică versuri de Octavian Goga și Petőfi Sándor, poezii de Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Manu, Irina Mavrodin, precum și eseuri de Cezar Tabarcea, Gh. Tomozei, Mircea Ciobanu, Traian Coșovei, Constant Călinescu. V. cuprinde, de asemenea, memorii, cugetări, epigrame, sporadic o cronică dramatică și una plastică, sondaje de opinie, anunțuri, caricaturi, revista presei, reclame. M. W.
VIITORUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290570_a_291899]
-
a lungul timpului pot fi întâlnite semnături importante. Astfel, în primii ani colaborează cu versuri I.U. Soricu (Înstrăinare), Ion Minulescu (În templul liniștii), St. O. Iosif și D. Anghel sub pseudonimul comun A. Mirea (Omul de zăpadă), Cincinat Pavelescu (Epigrame caricaturilor lui Iser), D. Teleor (Grevă avocaților), Al. Ț. Stamatiad, Mihail Cruceanu, Claudia Cridim (Claudia Millian), Ion Foți, Dumitru Drăghicescu. Proza este ilustrata de N. Pora, V. Demetrius (cu nuvelele Gelos de viitor, O sedinta de spiritism, Din două firi
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
și recenzii semnate de Virgil Caraivan, Ștefan Popp, Vasile Savel (la volumul Nucul lui Odobac de Emil Gârleanu), cronici literare și teatrale de Petre Locusteanu, reportaje de N. Pora. Într-un număr din aprilie 1911 este comentat un schimb de epigrame între Cincinat Pavelescu și Caton Theodorian (Incidentul Cincinat - Caton). Paginile cotidianului sunt ilustrate de caricaturile lui Iser. După primul război mondial V. găzduiește sporadic texte literare, printre care poezia Laudă regelui de Nichifor Crainic și Sărbătoarea neamului de Claudia Millian
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
Const. Rîuleț, V. Demetrius, Al. Vlahuță, Zaharia Bârsan (Sus frunțile!), Mihai Codreanu (O datorie sfântă). Rar apar traduceri, datorate lui Al. T. Stamatiad (după Maurice Maeterlinck) și Radu D. Rosetti (după François Coppée), medalioane (D. Caselli, Marioara Voiculescu, Al. Cazaban), epigrame de Sofronie Ivanovici, Radu R. Rosetti, Toma Florescu, anecdote (la rubrica „Urzici”), maxime și cugetări (adaptate după Charles Baudelaire). O susținere reală prin prezența sporită în sumar după încheierea războiului vine din partea lui Sofronie Ivanovici, Mihai Codreanu, O. Goga și
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu o poezie intitulată „Bacoviana
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
te știu deja ca poet, dar au nevoie și de o poveste. Ce s-a întâmplat, așadar, de la debut încoace? Înainte de a veni la Bacău trimiteam niște încercări la ziarul din județul Vaslui, „Vremea noua”, niște catrene, un fel de epigrame. Venind în Bacău, m-am apropiat de „Ateneu”, pe vremea de atunci răspundea Ovidiu Genaru de poșta redacției. Se inițiase un concurs și prin '73 știu că am câștigat, fiind menționat printre cei trei câștigători, cu o poezie intitulată „Bacoviana
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cu impulsul limbajului de a capta realitatea, ekphraza depășind limitele unui gen sau a unei strategii textuale, specifice unei epoci sau unui curent literar 14. Impulsul ekphrastic se concretizează perfect nu atât în cazul pasajului ekphrastic, cât în cel al epigramei și, în mod special, al emblemei 15. Abordarea lui Grant F.Scott nu se îndepărtează de viziunea configurată în studiile amintite până acum. Ekphraza reprezintă un accesoriu poetic, dar și un gen literar, prima întrebuințare a termenului ekphrasis fiindu-i
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
uitasem. M-am apropiat, am citit inscripția. Pe pântecul dezvelit am văzut săpat în marmură nodul de care se născându-ne, ne rupem. Avea urme de praf ( vezi nota 24). Fragmentul acesta aduce descrierea ekphrastică la antipodul descrierii ekphrastice din epigramă, specie literară ce constituie originile ekphrasis-ului. Efectul lui retoric anulează orice dispoziție encomiastică a contemplatorului, imprimând pasajului nuanțe peiorative. Ultimul element pe care privirea lui Vasi îl înregistrează este anatomic: buricul. Descriptarul nu-l numește printr-un cuvânt, ci printr-
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
cunoaștem artiștii în viață, Gh. Bălăceanu, Ed. Timpul, Iași; Albumul Pagini de artă naivă ieșeană - Naive art pages from Iași, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2003, Albumul Fragmente de suflet pentru suflet, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005; volumul de epigrame Pilule contra devierilor de caracter, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2009. Fiind membru al unor grupuri naționale de cercetare, este autor sau coautor a peste 200 de lucrări științifice, comunicate la diferite simpozioane și congrese în țară și străinătate. Gheorghe
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cunoaștem artiștii în viață, Gh.Bălăceanu, Ed. Timpul, Iași; Albumul Pagini de artă naivă ieșeană - Naive art pages from Iași, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2003, Albumul Fragmente de suflet pentru suflet, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005; volumul de epigrame Pilule contra devierilor de caracter, Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2009. Fiind membru al unor grupuri naționale de cercetare, este autor sau coautor a peste 200 de lucrări științifice, comunicate la diferite simpozioane și congrese în țară și străinătate. „Peisagist
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și revista „Analele Romanului” (1932-1933) -, la Cernăuți (1933-1934) și la Liceul „Dragoș Vodă” din Câmpulung Moldovenesc (1934-1954). A debutat în 1919 la „Universul literar” (deși el însuși își fixează debutul în 1918 la „Glasul Bucovinei”), colaborând apoi la „Flacăra” (cu epigrame semnate Lucifer), „Lumina” (Caransebeș), „Progresul” (Oravița), „Junimea literară”, „Făt-Frumos”, „Neamul românesc literar” (N. Iorga îi găsea „versuri de o rară frumusețe”), „Viața nouă” (Cernăuți), „Drum drept”, „România viitoare”, „Gânduri bune”, „Florile dalbe”, „Gândul nostru”, „Răsăritul”, „Cosinzeana”, „Revista Moldovei” (Botoșani), „Floarea
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
găsea „versuri de o rară frumusețe”), „Viața nouă” (Cernăuți), „Drum drept”, „România viitoare”, „Gânduri bune”, „Florile dalbe”, „Gândul nostru”, „Răsăritul”, „Cosinzeana”, „Revista Moldovei” (Botoșani), „Floarea soarelui”, „Glasul Bucovinei” „Luceafărul”, „Ramuri”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Rampa”, „Cele trei Crișuri”, „Epigrama”, „Universul”, „Transilvania”, „Gândirea”, „America” (Cleveland, SUA), „Steaua noastră - Our Star” (New York) ș.a., cu versuri originale și traduse, cu epigrame ș.a. A fost înmormântat la Suceava. În domeniul poeziei, V. a încercat cele mai diverse tehnici și atitudini lirice, trecând de la
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
Răsăritul”, „Cosinzeana”, „Revista Moldovei” (Botoșani), „Floarea soarelui”, „Glasul Bucovinei” „Luceafărul”, „Ramuri”, „Adevărul literar și artistic”, „Convorbiri literare”, „Rampa”, „Cele trei Crișuri”, „Epigrama”, „Universul”, „Transilvania”, „Gândirea”, „America” (Cleveland, SUA), „Steaua noastră - Our Star” (New York) ș.a., cu versuri originale și traduse, cu epigrame ș.a. A fost înmormântat la Suceava. În domeniul poeziei, V. a încercat cele mai diverse tehnici și atitudini lirice, trecând de la sonet la metrica mai nouă, de la pastel la epigramă, de la tonul social, de o mânie reținută, la cântecul delicat
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
Our Star” (New York) ș.a., cu versuri originale și traduse, cu epigrame ș.a. A fost înmormântat la Suceava. În domeniul poeziei, V. a încercat cele mai diverse tehnici și atitudini lirice, trecând de la sonet la metrica mai nouă, de la pastel la epigramă, de la tonul social, de o mânie reținută, la cântecul delicat de iubire. Rămâne însă în toate un minor, cu nuanța lui de discreție și intelectualitate ironică, uneori agresiv vulgară. G. Călinescu vorbea despre „versuri banale”, iar Perpessicius, mai îngăduitor, găsea
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
iubire. Rămâne însă în toate un minor, cu nuanța lui de discreție și intelectualitate ironică, uneori agresiv vulgară. G. Călinescu vorbea despre „versuri banale”, iar Perpessicius, mai îngăduitor, găsea totuși în Cântece pentru Lu (1936) și „excelente cântece de primăvară”. Epigramele, vioaie, cu poante agreabile, adesea de un umor fin, pătrunzătoare, îl țin în atenția oricărui iubitor al genului. Rețeta lor ar fi: „Luați un pumn de cuvinte,/amestecați-le bine;/trântiți-le apoi pe hârtie/și ștergeți... ce nu vă
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
în atenția oricărui iubitor al genului. Rețeta lor ar fi: „Luați un pumn de cuvinte,/amestecați-le bine;/trântiți-le apoi pe hârtie/și ștergeți... ce nu vă convine”. A și teoretizat pe marginea genului, într-un studiu intitulat Despre epigramă, apărut în 1935. Teatrul se află strict ocazional între preocupările sale: un act intitulat Puteri întunecate, publicat în „Calendarul poporului” din 1926, și satira într-un act Supremul argument (1929). SCRIERI: Sonete, București, 1920; Epigrame, Suceava, 1925; Turnuri, Suceava, 1928
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
într-un studiu intitulat Despre epigramă, apărut în 1935. Teatrul se află strict ocazional între preocupările sale: un act intitulat Puteri întunecate, publicat în „Calendarul poporului” din 1926, și satira într-un act Supremul argument (1929). SCRIERI: Sonete, București, 1920; Epigrame, Suceava, 1925; Turnuri, Suceava, 1928; Supremul argument, Suceava, 1929; 101 epigrame. Profiluri de catedră. Academice. Zig-zag. C2H6O, Suceava, 1932; Cântece pentru Lu, București, 1936; Pro Patria, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 5; Alexandru Busuioceanu
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
află strict ocazional între preocupările sale: un act intitulat Puteri întunecate, publicat în „Calendarul poporului” din 1926, și satira într-un act Supremul argument (1929). SCRIERI: Sonete, București, 1920; Epigrame, Suceava, 1925; Turnuri, Suceava, 1928; Supremul argument, Suceava, 1929; 101 epigrame. Profiluri de catedră. Academice. Zig-zag. C2H6O, Suceava, 1932; Cântece pentru Lu, București, 1936; Pro Patria, Cernăuți, 1943. Repere bibliografice: Al. Dan [G. Ibrăileanu], „Sonete”, VR, 1920, 5; Alexandru Busuioceanu, „Sonete”, „Dacia”, 1920, 8 iunie; Loghin, Ist. lit. Bucov., 242-244; Traian
VOEVIDCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290620_a_291949]
-
lui G. Pallady, și piesa de teatru Sofonisba a lui Alfred Poizat, transpusă în versuri de Claudia D. Zaharia. Z.s. nu are un oficiu critic aparte, rubricile de cronici și recenzii fiind susținute de redactori. Se mai publică aforisme, epigrame, revista presei. La Bacău, deși un articol intitulat Pro domo precizează: „Pornim la drum îmbrăcați în aceeași haină, urmând aceeași directivă, cu forțe primenite și entuziasm reîntinerit”, orientarea se schimbă. Versuri dau G. Bacovia (Ego, Dialog de iarnă), Pavel Al.
ZARI SENINE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290710_a_292039]
-
1949-1953), va absolvi în 1958 Facultatea de Filologie a Universității din București. Angajat redactor la Editura de Stat pentru Literatură și Artă, se transferă în 1969 la Editura „Ion Creangă”, de unde se pensionează în 1993. Debutează în 1965 cu o epigramă la „Urzica”. Prima plachetă pentru copii, Ham, aventurile unui cățel năzdrăvan, îi apare în 1974. Mai este prezent în „Contemporanul”, „Cutezătorii”, „Gazeta literară”, „Luminița”, „România literară”, „Universul copiilor” ș.a. Z. este un prolific versificator pentru cei mici, cu o perspectivă
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]