1,945 matches
-
de conștiința oamenilor, acționează asupra oamenilor și pot fi denumite prin cuvinte. În cazul admiterii existenței unei realități independentă de gândire, se vorbește despre un așa numit realism metafizic sau ontologic. Opus acestuia este realismul ce rezultă din cunoaștere, realismul epistemologic, care admite că lumea este într-adevăr conoscibilă, că opiniile noastre rezultă în mod principial din observația independentă a obiectelor existente, obiecte ale unei lumi identice tuturor observatorilor, a cărei cunoaștere corespunde existenței reale. În filozofia limbajului se vorbește despre
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
efectuează prin fraze alcătuite dintr-un vocabular corespunzător realității, rezultat al unei interpretări, care poate fi adevărată sau falsă. Deoarece în teoria cunoașterii se susține că exprimarea cunoștințelor are loc doar prin intermediul limbajului, se poate constata trăsături comune între realismul epistemologic și cel semantic. Realismul științific pornește de la teza conform căreia diferitele ramuri ale științei duc la cunoașterea lucrurilor, care există independent de diversele teorii sau convenții și sunt alcătuite așa cum rezultă din actul cunoașterii. Aceasta presupune admiterea existenței unei lumi
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
legi naturale, stări mentale (gânduri, reprezentări), valori morale și norme estetice. În luările de poziție filozofice pot fi combinate diverse puncte de vedere realistice. Astfel unele cazuri sunt interpretate de pe poziția realismului ontologic, refuzându-se punctul de vedere al realismului epistemologic, cum procedează unii filozofi ca John Searle sau Michael Devitt, pentru care realismul este o temă exclusiv de domeniul ontologiei. Existența lucrurilor în afara conștiinței oamenilor este în mare măsură necontestată. Realismul ontologic admite că aceste lucruri ar exista chiar în
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
este exprimată de curentul denumit conceptualism, care admite că noțiunile generale sunt construite în conștiință, dar sunt în legătură nemijlocită cu lucrurile cărora corespund. În teoria cunoașterii, realismul pornește de la premizele realismului ontologic. Lucrurile și faptele existente sunt pentru realismul epistemologic cognosibile. Există o gamă largă de opinii privitoare la gradul sau măsura în care poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă obiectele cognoscibile sunt independente de modul în care devin cunoscute de om sau
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
poate fi cunoscută lumea reală. O primă deosebire fundamentală constă în chestiunea, dacă obiectele cognoscibile sunt independente de modul în care devin cunoscute de om sau imaginea obiectelor în conștiință depinde totdeauna de capacitatea de cunoaștere a omului. Contrar realismului epistemologic este idealismul, care susține că imaginea lumii, așa cum ne apare, este construită cu precădere în conștiința oamenilor. Idealismul neagă o existență a lucrurilor fără participarea rațiunii umane. Variante moderne ale idealismului se întâlnesc în diverse prezumpții ale constructivismului. O altă
Realism (filozofie) () [Corola-website/Science/316822_a_318151]
-
grup dezavantajat, subordonat (prin cursuri de tip “Femeile și Politica”, “Femeile și mass media”). A urmat apoi un stadiu în care femeile au fost studiate prin proprii termeni, în cadrul unor cursuri centrate pe femei care încercau să impună un separatism epistemologic conturând paradigme înafara celor existente. Mai recent s-a trecut la faza de integrare în care, prin intermediul genului considerat categorie centrală de analiză, sunt chestionate toate disciplinele academice tinzându-se către o transformare curiculară generalizată care să propună o viziune
Studii de gen () [Corola-website/Science/325276_a_326605]
-
Pentru ca cercetarea sociologică să fie considerată feministă a fost nevoie de mai mult: alt tip de întrebări, alte raporturi între cercetător și cel studiat, alte scopuri ale cercetării. Noutatea sociologiei feministe este identificabilă mai ales la nivelul trăsăturilor metodologice și epistemologice și mai puțin la nivel de metode proprii de cercetare. Aflată într-un plin proces de profesionalizare, teoria sociologică feministă se definește prin valorile pe care le promovează și nu prin tehnici particulare adoptate. Cercetarea feministă a impulsionat științele sociale
Sociologie feministă () [Corola-website/Science/325267_a_326596]
-
învățat persan, Al-Farisi (1267 - 1320), dă o explicație clară pentru formarea curcubeului și studiază și camera obscură ajungând la concluzia că orificiul optim este cel cu diametrul minim. Robert Grosseteste (c. 1175-1253) realizează studii asupra luminii din mai multe perspective: epistemologică, metafizică, cosmogonică, etiologică și chiar teologică. Acesta subliniază rolul observației și al matematicii în studiul fenomenelor optice. Consideră curcubeul ca fiind o consecință a reflexiei și refracției luminii solare prin straturile de nori, fără însă a lua în considerație efectul
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
Era creștină ne-a lăsat moștenire "moartea lui Dumnezeu", dar nu fără a ne învăța o lecție. Dumnezeu nu este necesar; adică, el nu poate fi luat pentru a fi dat. El nu poate fi folosit decât ca o ipoteză epistemologică, științifică sau existențială, doar dacă trebuie să tragem concluzia degradantă că "Dumnezeu este motivul". Pe de altă parte, în cazul în care nu mai putem presupune că există Dumnezeu, ne putem da seama încă o dată că el trebuie să fie
Gabriel Vahanian () [Corola-website/Science/327350_a_328679]
-
la epistemologia baza de burse de relații internaționale și este, de asemenea, descris ca o dezbatere între "raționaliști" și "reflectiviști". dezbaterea a fost începută de către Robert Keohane în dezbaterile Asociația Studilor Internaționale în 1988 și poate fi considerată o dezbatere epistemologica, despre cum putem ști "lucruri" decât una ontologica, care este o dezbatere cu privire la ceea ce putem pretinde să știm. A cincea ”Mare Dezbatere” Brown remarcând cu privire la posibilitatea acesteia, dar asugerat că dezbaterea s-ar putea referi la realismului critic, dar continuă
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]
-
între raționalismul grec și doctrina creștină, ce a ajuns să definească, în cele din urmă, filosofia catolică. Aquino a pus mai mult accent pe rațiune și argumentare și a fost unul dintre primii care au folosit noua traducere a lucrării epistemologice și metafizice a lui Aristotel. Aceasta a fost o detașare semnificativă de gândirea neoplatonică și augustiniană care a dominat în mare măsură scolastica timpurie. Aquino a arătat cum este posibil să preiei mult din filosofia lui Aristotel fără să cazi
Filosofie medievală () [Corola-website/Science/335003_a_336332]
-
Din punct de vedere epistemologic, istoria bibliotecilor este un subdomeniu distinct al Bibliologiei și Științei Informării care se concentrează pe studiul evoluției și a rolului bibliotecilor. se leagă în mod organic de istoria scrisului și, în general, de istoria cunoașterii înregistrate pe un suport. Punctele
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
În ceea ce privește practica religioasă, Nursi afirma că urmează sunna, îndeplinește toate acțiunile religioase care se impun ("ferâiz"), evită de marile păcate ("kebâir"), concomitent cu efectuarea, în mod corect, a rugăciunilor zilnice. Viziunea lui Nursi asupra sufismului este prezenta din șase perspective: epistemologică, ontologică, antropologică, psihologică, teleologică și metodologică, pentru a facilita înțelegerea acesteia. Din aceasă perspectivă, Nursi consideră ca fiind surse valide de cunoaștere, printre altele, revelația, inspirația spirituală, "sunna", cunoașterea derivată din inimă și stări spirituale și cunoașterea directă a lui
Mișcarea Nurcu din Turcia () [Corola-website/Science/331075_a_332404]
-
neoplatonic și panteist întemeiat de Ibn Masarra și ben-Gabirȍl, a conturat cadrul general al filosofiei speculative sufite” . Suhrawardī, ,acest șiit convinsʼʼ își revendică o filiație care se regăsește în teologia persană preislamică Acesteia i se adaugă o serie de ideologii epistemologice care evidențiază tradiția greacă, în special manifestările lui Empedocle, ale lui Pitagora și mai ales cele aparținând lui Platon și lui Hermes Trismegistul . Așadar este vorba de o iluminare asupra trecutului, de o revigorare, de o reiterare a unei filosofii
Sohrawardi () [Corola-website/Science/331119_a_332448]
-
la Facultés universitaires Saint-Louis (inginer comercial, 1986) și Filosofia la Université de Louvain (licențiat în filosofie 1991, doctor în filosofie 1997). Lucrarea de diplomă, scrisă sub coordonarea științifică a lui Jean Ladrière este despre Conceptul filosofic al finalității și statutul epistemologic al principiului antropic. În perioada 1993-1995 a fost Visiting scholar la Center for Process Studies la Școala de Teologie din Claremont și la Claremont Graduate University, Claremont, California (Statele Unite). Aici și-a realizat studiile doctorale despre John B. Cobb Jr.
Michel Weber () [Corola-website/Science/331253_a_332582]
-
se opun acestui ideal. Termenul „empirism” nu trebuie înțeles doar în relație cu modul în care a fost folosit acest termen în istoria filosofiei. El de asemenea trebuie înțeles într-un mod care face posibilă distingerea empirismului printre alte poziții epistemologice din știința și învățământul contemporan. Cu alte cuvinte: empirismul ca concept trebuie înțeles împreună cu alte concepte, care fac împreună posibilă facerea unor deosebiri importante între diferitele ideale ce fundamentează știința contemporană. Empirismul este unul din câteva viziuni concurente ce predomină
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
de disciplina tehnică de filosofie. Idealismul se referă la grupul de filosofi care afirmă că realitatea, sau realitatea în felul în care o știm, este în mod fundamental o construcție a minții sau a ceva imaterial. Din punct de vedere epistemologic, idealismul se manifestă ca scepticism cu privire la posibilitatea cunoașterii vreunui lucru independent de minte. În sens sociologic, idealismul încearcă să evidențieze cum ideile umane — în special convingerile și valorile — modelează societatea. Ca doctrină ontologică, idealismul merge mai departe, afirmând că toate
Filosofie modernă () [Corola-website/Science/335069_a_336398]
-
paradigme indispensabile pentru efortul de decriptare și de „descâlcire” a realului contemporan. Opera sa vizează articularea antropologiei psihanalitice radicale și problemele recurente ale filosofiei politice clasice pe care Leo Strauss et Claude Lefort le-au formulat. Gérard Rabinovitch construiește fundamentele epistemologice și etice ale unei noi modalități de asumare a condiției umane contemporane. La sfîrșitul anului 2011, lui Gérard Rabinovitch i s-a încredințat sarcina de a dezvolta și coordona Institutul European Emmanuel Levinas (IEEL) pentru Alliance Israélite Universelle (AIU). Instituție
Gérard Rabinovitch () [Corola-website/Science/335720_a_337049]
-
o mișcare a întoarcerii la gândirea kantiană, inspirând mai târziu curentul neokantian care se va întinde până în secolul XX. Reluarea studiilor gândirii kantiene în universitățile din Germania a avut loc începând în 1860, fiind în prima etapă doar o mișcare epistemologică. Neokantianismul s-a extins în scurt timp asupra întregului domeniu al filozofiei. Primul impuls a fost dat de către cercetătorii naturaliști; Hermann von Helmholtz aplica studiile fiziologice ale simțurilor la întrebarea epistemologică a percepției spațiale ridicată de Critica Rațiunii Pure. Mișcarea
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]
-
în 1860, fiind în prima etapă doar o mișcare epistemologică. Neokantianismul s-a extins în scurt timp asupra întregului domeniu al filozofiei. Primul impuls a fost dat de către cercetătorii naturaliști; Hermann von Helmholtz aplica studiile fiziologice ale simțurilor la întrebarea epistemologică a percepției spațiale ridicată de Critica Rațiunii Pure. Mișcarea ajungea la apogeu odată cu gândirea școlii Marburg, reprezentată de Hermann Cohen și Paul Natorp. Aceștia din urmă au respins naturalismul lui Helmholtz și au reinițiat importanța metodei transcendentale. Ernst Cassirer, altă
Kantianism () [Corola-website/Science/332736_a_334065]