2,988 matches
-
concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între viața sexuală și psihismul abisal constituie cheia de boltă a configurării tipului femeii fatale. Ca și Judith I, eroina ține agățat de degetele crispate capul lui Holofern riguros decupat de faldurile rochiei -, expresie a decapitării propriu-zise -, iar în primul tablou, de marginea acestuia. Și în acest caz, feminitatea sa este figurată de expunerea sânilor, însă chipul diferă mult ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nimfetei. Caligrafierea numelui, ductul stilistic al literelor, amplifică forța de sugestie a unei scriituri senzuale, pe care linia corpului o preia. "Coloritul viu și simpatic analizează, cu o măiestrie rară, expresivitatea unei lucrări ponderoase (cum e Salomé (180)) în care eroina lui Wilde (sic) ne apare povestind, cu un singur gest (pe care l-a prins artistul cu o așa de fericită inspirație), întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și să scape de etichetări. Imaginea Madonnei este controversată, spectacolele ei atrăgând nu numai atenția publicului, dar și a unor cercetători, mai ales în legătură cu calitățile ei de cântăreață și dansatoare, cu statutul ei de "monstru sacru 138" subcultural sau de eroină postmodernistă. Interesul nostru în acest capitol nu se îndreaptă nici spre talentul, discutabil de altfel, al Madonnei, nici spre mult comentata ei sexualitate, ci spre imaginea de subversiune pe care o creează față de modelul fe-cioarei-martir sau de figura sacrosantă a
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
opoziția dintre feminitate și masculinitate care poate fi reprezentată, ca semn, de costume și travesti și care poate contribui intens la crearea iconurilor 149. Un caz interesant de icon și producător de icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-bună, o adevărată eroină, care a depășit limitele epocii sale, sau o
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
icon feminin cultural în același timp este celebra eroină medievală Ioana d'Arc. În comparație cu fecioarele-martir medievale, Ioana d'Arc este un icon cu o simbolistică foarte controversată. Este eretică, sau sfântă, vrăjitoare, sau vizionară, rațională, sau ne-bună, o adevărată eroină, care a depășit limitele epocii sale, sau o țărăncuță pe care francezii au preamărit-o nejustificat, transformând-o în simbol patriotic 150? Asemenea fecioarelor-martir, Ioana d'Arc își legitimează comportamentul susținând că urmează voința divină, dar, spre deosebire de acestea, ea desființează
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
și motiv de nesupunere. Nu trebuie să uităm că însuși modelul androgin, pe care l-ar putea reprezenta Ioana d'Arc, este mai curând marginalizat sau reprimat decât considerat ca reprezentând perfecțiunea corpului omenesc. Ioana d'Arc (gravură, sec. XVI) Eroinele din secolul XX, cum ar fi femeile-de-tectiv și polițistele, care par fragile, dar au un caracter puternic și sunt luptătoare excelente (atribute per-cepute în general ca fiind "masculine"), pot fi descrise ca replici moderne ale iconului Ioana d'Arc. Un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
precum și numele responsabililor. Iată ce scria sau ordonase a fi scris, tov. Bălteanu: „...avem 4 organizații: la Fabrica Olărie, Institutul de Minori, Garajul Partidului (comunist, n.n.) și org. de oraș <<Elena Pavel >>”. Cu toate strădaniile noastre, nu am aflat ce „eroină a clasei muncitoare” fusese această Elena Pavel, băgată în aceeași oală cu alt mare „erou”, Filimon Sârbu, căruia i-am făcut un mic portret biografic de trădător de țară și neam în subcapitolulul precedent. Știm sigur, însă, că în 1948
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
V-ați exprimat reținerea în privința obsesiei scriitorilor români contemporani de a fi traduși, înainte de a-și "epuiza" cititorii autohtoni. Care credeți că sunt germenii acestei obsesii? Nu știu, domnule. Zău că nu știu de unde psihoza asta. Un bovarism ca de eroină cehoviană. E ceva aproximativ similar fascinației pe care-o au puștanii pentru marii fotbaliști, nu fiindcă sunt mari mingicari, cum eram noi hipnotizați pe vremuri de Pele sau Eusebio, ci fiindcă le joacă-n fața ochilor milioanele de dolari prea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Juno, mamița lui, Minerva sora mai mare a mamiții, Venus sora ei mai mică, în Cronica de joi se propun ca nume pentru doi gemeni Castor și Polux sau Romulus și Remus iar Groaznica sinucidere din Strada Fidelității are ca eroină pe nu foarte tînăra Porția Popescu (și ce porție!), fiica răposatului Nerone Popescu și sora lui Cicerone Popescu... De mare efect este și crearea unei tensiuni de respingere între nume și prenume prin selectarea acestora din sfere semantice ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
este cea a autocrucificării sufletești ca pedeapsă pe care partea bună a sufletului său o aplică iubirii de arginți, înscrisă la rîndu-i în destinul hangiului prin chiar numele ce i-a fost predestinat: purtător al crucii, conform etimonului grecesc; ispititoarea eroină a nuvelei La hanul lui Mînjoală, cocoana Marghioala era frumoasă, voinică și ochioasă așa cum îi esențializează grațiile frumosul ei nume elenic; înstrăinarea omului într-o lume care nu-i mai aparține este sugerată magistral în Două loturi prin distanța semantică
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cocoana Lucsița se pornește cu nările umflate spre unul dintre colțuri, ca o panteră atrasă de mirosul țapului sălbatic"; într-un moment cînd muzica încetează "se aude banca pe care stă coana Lucsița făcînd ca o cadență de fagot" apoi eroina pleacă în învălmășeală "să mai tragă o planetă" vorba d. Mitică; toate cele relatate se petrec La Moși; sînt însă și situații dramatice ca atunci cînd se consumă ridichi cu fasole și imposibilitatea execuției muzicale poate provoca chiar moartea; "cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
sifoane [...] porci mătănii paiațe..." Alexandru George crede că atașamentul pentru această zonă "nu e decît rodul prea directelor contacte ale autorului cu o lume trivială, din care la urma urmelor putea chiar să fi făcut parte"; poate de aceea și eroinele sale au poezia trivialității iar apărarea lui Maiorescu pare neconvingătoare: "...în lumea artei adevărate nici nu poate fi vorba de trivial. Trivial este o impresie relativă din lumea de toate zilele..." ceea ce subzistă însă în lumea de toate zilele poate
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
senin”, Madona Dumnezeie, cu surâsul blând, cu diademă de stele, ce de a doua e femeia „stearpă, fără suflet, fără foc”, cu ochiri agresive și fața pală de „o bolnavă beție”, peste care liricul aruncă vălul alb al poeziei”. Toate eroinele sale ilustrează, cu rare excepții, una dintre aceste două ipostaze participând la crearea unei mitologii a demonismului eminescian. Erotica feminină cunoaște în proza eminesciană mai multe „trepte” care merg de la jocul adolescentin, nevinovat, din La aniversară, unde sentimentul are drept
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
lux și fineță o față plină și râzătoare [...] ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât , l-ar fi sărutat de o mie de ori [...]”. Pe o altă treaptă a feminității se situează eroinele din Geniu pustiu, din Sărmanul Dionis sau Umbra mea. Femeia este în aceste opere un „arhanghel frumos al cerului”, o „Veneră serafică”, „o ființă care, în angelitatea ei, are ceva demonic ce tulbură sufletul eroului și-i stimulează puternic trăirile
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pragul nebuniei”. Numele personajului, ca peste tot în opera eminesciană, este simbolic și reprezintă un element de caracterizare dintre cele mai expresive, concentrând în el semnificații profunde care trimit la arhetipuri. Maria este un nume simplu care sugerează puritatea. „Atunci când eroinele eminesciene au o voință „imperială” (a instinctului) se numesc Cezara. Când au funcția mediatorului între pământ și cer, se numesc Maria (Maria e varianta angelică a feminității).” În literatura europeană există o întreagă simbolistică „marială”, pornind, desigur, de la conotațiile religioase
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
se îndrăgostește de Poesis, își regăsește puterile încătușate ale simțului său lăuntric. Pasiunea erotică reînvie în ființa eroului substanța eternă a creației și sentimentul nemărginirii cosmice. Poesis devine astfel arhetipul iubirii, o divinitate uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ființa eroului substanța eternă a creației și sentimentul nemărginirii cosmice. Poesis devine astfel arhetipul iubirii, o divinitate uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
o divinitate uraniană, o proiecție a spiritualizării însăși. Numele eroinei, care provine din greacă, unde poesis înseamnă „creație”, este în acest sens, ca și numele eroinei din Sărmanul Dionis, plin de semnificații. Firea voluntară, telurică, ascunsă sub chipul angelic al eroinei din Geniu pustiu (Poesis) capătă dimensiuni și nuanțe noi în Avatarii faraonului Tla și în Cezara. Cele două Cezare din operele citate se situează în planul feminității demonice, trăsătura care le unește fiind intensitatea pasională. Cezara din Avatarii faraonului Tla
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
amorul samănă așa mult cu ura... Aș fi în stare să mă las ucisă pentru tine...” „Cea mai încordată expresie a dragostei demonice” o vom afla însă în personajul Cezara din nuvela cu același titlu. Așa cum o sugerează și numele eroinei, ea este cea care are permanent inițiativa în dragoste, impunându-și voința ei de Cezar feminin. Contesa Bianchi este expresia vie a teoriei feminității agresive pe care o face Euthanasius: „În genere îmi place a reprezenta pe femeia agresivă. Bărbatul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
este mai presus de orice. Posibilitatea împlinirii erotice și, implicit, a celei spirituale, se realizează prin evadarea în spații paradisiace, printr-o regresiune în spații propice refacerii cuplului originar. Pășirea Cezarei pe insula lui Euthanasius recreează imaginea biblică a Evei. Eroina este goală și își regăsește paradisul pierdut: „În zile calde ea se dezbrăca și, lăsându-și hainele 'n boschet, se cobora la mare. Chip minunat, arătare de zăpadă în care tânăra delicateță, dulcea moliciune a copilăriei era întrunită cu frumuseța
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
la lettre. El analizează în scris, având mereu conștiința adresării către un lector: „Cineva, citind aceste note, ar putea reflecta că[...]” (p. 125) sau „Un al treilea care ar citi rândurile acestea s-ar grăbi să reflecteze: Nu mă interesează eroina, este un caz patologic”[...]” (p. 216). Uneori, conștiința de scriitor a naratorului iese la suprafață într-un mod cât se poate de spontan, ca efect al aceleiași lucidități angoasante: „De ce scriu această carte? De ce mă căznesc să refac atmosfera? Din
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
îl exercită asupra cititorului prin crearea acestei ambiguități ce planează asupra unei posibile legături între cele două povești de iubire, meritul decisiv al construcției narative constă în crearea unui personaj feminin foarte reușit care constituie, în esență, prototipul ideal al eroinelor lui Mircea Eliade. Datorită arhitecturii inversate a romanului scriitorul reușește să ,,conserve” până aproape de final misterul asupra identității personajului feminin. Simetria prezentă la nivelul discursului narativ (fiecare personaj povestește pe rând o etapă decisivă din viața sa, desfășurată sub semnul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Hristos. Pe paginile istoriei de-a pururi va străluci ca exemplu de imitat, alături de Maica Domnului, atâtea dintre femeile omenirii. în cărțile care vorbesc despre trecutul strămoșilor noștri de pe malurile Tibrului pururea va fi pomenită Cornelia, mama Grahilor, ca o eroină. Veturia, care a salvat Roma de furia volscilor, va fi cinstită. Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul nostru nu este lipsit de astfel de fericite exemplare, care merită să fie de-
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
omenirii. în cărțile care vorbesc despre trecutul strămoșilor noștri de pe malurile Tibrului pururea va fi pomenită Cornelia, mama Grahilor, ca o eroină. Veturia, care a salvat Roma de furia volscilor, va fi cinstită. Dar care popor nu are astfel de eroine vrednice de toată lauda timpului? Nici neamul nostru nu este lipsit de astfel de fericite exemplare, care merită să fie de-a pururi pomenite, pentru împrospătarea credinței în Hristos și a virtuților străbune. Doamna Oltea, mama lui Ștefan cel Mare
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
încremenirea chipului și pustiul din sufletul ei. Această nuvelă este o adevărată capodoperă pentru că are acea capacitate de a răscoli sufletele cititorilor, de a rămâne neștearsă în memoria acestora. O mamă exemplară și o soție fidelă este și Vitoria Lipan, eroina romanului sadovenian „Baltagul”. Soțul, Nechifor Lipan, „venea la dânsa ca la apa cea bună”. Inteligentă, cu o tărie de caracter deosebită, munteanca din Măgura Tarcăului este o pricepută și harnică gospodină, care duce grijile unei gospodării cu multe acareturi și
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]