2,389 matches
-
profund și absolut încredințată de ideea că femeia este o mașină de cheltuit bani, în vreme ce bărbatul este una de făcut bani..." 51. Ca atare, despre flirtul anglo-saxon circulă ideile cele mai fanteziste. Francezii sunt cei care au născocit, așa cum reamintesc erudiți celebri, rafinata artă de "a îndruga nimicuri galante". Însă englezii și americanii se repeziseră, se revoltă unii mai aprigi, să importe acest fermecător negoț galant ca să-l degradeze. Îl reduseseră la a fi un negoț pur și simplu, iar apoi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pensionarea lui I. Găvănescul, va ocupa postul de profesor de pedagogie al antecesorului său. Ilustrul pedagog poate fi considerat un reprezentant de marcă al pedagogiei culturii și al istoriei pedagogiei românești, deoarece a publicat foarte mult într-un spirit academic erudit și precis. Între lucrările sale reprezentative, amintim: F. W. Foerster. Sinteză doctrinară (1926), Clasa de elevi. Studiu de psihopedagogie (1929), Misionarism și concepția despre lume la elevul seminariilor și al școlilor normale (1930), Pedagogia (patru ediții: 1932, 1933, 1936, 1938
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
-lea și este în acord cu opiniile susținute de unii dintre marii lingviști europeni. În mod independent, pe linia distincției dintre aspectul popular și aspectul literar al unui idiom, Lucian Blaga a făcut disocierea dintre aspectul popular (minor) și cel erudit (major) al culturii, susținînd că, de obicei, creația culturală a unei comunități se realizează la aceste două nivele, fără ca ele să reprezinte etape ale existenței aceleiași realități. Ulterior, G. Ivănescu a pus în relație cultura minoră cu limba populară și
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și de a evita sincretismul la nivelul spiritului major. Cu atît mai mult, atît lumea antică greco-latină cît și cea modernă occidentală au tins spre departajarea elementelor culturale și lingvistice realizate la nivelul societății tradiționale populare de cele create de erudiți la nivel major. Teoria schimbării formulată de Eugen Coșeriu are meritul de a reda în mod clar și adecvat modul în care se produc mutațiile în limbă. Potrivit acestei teorii, existența limbii presupune o creație permanentă a ei, în sensul
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la nivelul culturii și al limbii de aspectul popular al acestora, în vreme ce latura unificatoare se întemeiază îndeosebi din elementele care au putut circula pe spații extinse, fiind asimilate prin contactul dintre populații, dar, în epoca modernă, mai ales la nivel erudit, prin influențare datorată prestigiului deținut de unele culturi și de unele idiomuri. De obicei, realitatea nu prezintă însă aceste aspecte în mod distinct, deorece baza populară a putut deveni în unele cazuri punctul de pornire pentru cea erudită, iar alteori
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
influențare datorată prestigiului deținut de unele culturi și de unele idiomuri. De obicei, realitatea nu prezintă însă aceste aspecte în mod distinct, deorece baza populară a putut deveni în unele cazuri punctul de pornire pentru cea erudită, iar alteori forma erudită s-a infiltrat în manifestările celei populare. Desigur, elementele care unifică lumea europeană pornesc de la ocuparea aceluiași spațiu continental, care a creat posibilitatea unei istorii comune, explicabile prin vecinătate și prin schimburi reciproce de valori și, mai ales, prin deplasări
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
activitatea începută de greci. Alta este însă situația în Estul european, în special, în zona slavismului ortodox, unde există încă un sincretism pro-nunțat, o nediferențiere clară între filozofie, mitologie, religie, artă și cunoaștere științifică propriu-zisă sau între palierele popular și erudit ale culturii și ale limbii, fapt care atestă că aici se mențin încă stări culturale și lingvistice ce nu urmează întotdeauna orientarea de principiu la care a ajuns, după o evoluție de mai multe secole, spiritul grecesc antic. Lumea romană
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
limbii: lingvistica limbilor populare (afirmată începînd cu secolul al XIX-lea) și lingvistica limbilor literare (care s-a cristalizat încă din antichitate). Comunicarea dintre limbi, corolar al comunicării dintre culturi Cultura, atît la nivel popular (minor), cît și la nivel erudit (major), este exprimabilă prin cuvintele limbii și este cuprinsă în conținutul cuvintelor, deoarece cunoașterile din toate domeniile de activitate pot fi reținute în conștiință, pot fi organizate de rațiune și pot fi transmise prin vorbire numai dacă, alături de forma abstractă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în general, există zone de bilingvism între ele, încît trecerea de la una la alta este treptată. Desigur, aceasta nu presupune numaidecît și o echivalență între numărul și importanța elementelor primite și furnizate, dar reciprocitatea rămî-ne un fenomen specific. La nivel erudit însă, în cazul limbilor literare, influențele au, de obicei, caracter univoc și se realizează în funcție de gradul de cultivare, de statutul culturii reprezentate. În aseme-nea condiții, numai unele dintre limbi ajung în situația de a deveni sursă de îmbogățire pentru celelalte
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
popoarelor europene, indiferent de originea lor și indiferent de limbile pe care le vorbeau. Primul mare învățat care atestă atît orientarea spre afirmarea romanității, cît și efortul de a înălța lumea romanică la sfera marilor valori ale antichității, a fost eruditul italian Dante Alighieri, care a trăit în a doua jumătate a secolului al XIII-lea și în primele decenii ale veacului următor (1265-1321). Acest mare învățat al Renașterii urmărea să realizeze, pornind de la limba populară, o variantă literară a limbii
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
la ideea descendenței din coloniștii romani, nu și-au propus emanciparea românilor în numele gloriei străbune sau în perspectiva alinierii la Europa civilizată. Situația s-a schimbat radical în ultimele două decenii ale secolului al XVIII-lea, o dată cu activitatea pleiadei de erudiți care au alcătuit Școala ardeleană, mișcare iluministă de mare amploare, care a dat o nouă orientare evoluției culturii și limbii române literare. Din acest moment, românii au avut intelectuali orientați consecvent spre lumea europeană și antrenați într-o activitate culturală
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o cultură majoră și o limbă de cultură de sine stătătoare. Din acest motiv, Mihai Eminescu a fost printre puținii intelectuali de atunci care au înțeles că, o dată cu valorificarea laturii populare a culturii și a limbii, trebuie dezvoltată și latura erudită, încît el nu se înscrie în același "spirit critic" identificat de Ibrăileanu, care, de altfel, recunoștea poziția specială a geniului național care "totdeauna va fi un partizan al Ardealului, va avea o coardă pentru Ardeal"119. De altfel, Eminescu a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
defendidas por unos de los más importantes lingüistas europeos. De manera independiente, a raíz de la distinción entre el aspecto popular y el aspecto literario de un idioma, Lucian Blaga hizo la disociación entre el aspecto popular (menor) y el aspecto erudito (mayor) de la cultura, afirmando que, tradi-cionalmente, la creación cultural de una comunidad se realiza a estos dos niveles, sin que éstos representen etapas de la existencia de una misma realidad, aunque las relaciones entre ellos no faltan. A veces, G. Ivănescu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
son múltiples. Además, la lengua misma es un aspecto de la cultura, con un componente espiritual y con especial referencia a las marcas valóricas, que representa al mismo tiempo el funda-mento de la creación cultural, tanto a nivel popular, como a nivel erudito. Se entiende, pues, por qué toda investigación que tiene por objeto la comunicación en el espacio europeo debe tener una amplia dimensión lingüística que se refiera, por un lado, a la continuación y a la difusión de los elementos específicos
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
4). Istrul se dovedește a fi un fluviu al Infernului : Și Istrul chiar cu Stixul eu l-aș schimba, de este/ Vrun Stix cumva pe lume (Ponticele, IV 14). Încă de la întemeierea sa, cetatea Tomis stă sub semnul morții, iar eruditului autor al Metamorfozelor nu-i pot scăpa conotațiile legendare funeste. Numele orașului amintește de crima Medeei, uciderea fratelui Absyrtos (De-atunci îi zice Tomis acestui loc fiindcă/ O soră pe-al său frate aice l-a tăiat - Tristele, III 9
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
rolul lui Burebista, regele mitic al strămoșilor noștri, dacii; poetul bețivan căruia chelnerii îi împrumută, după cum e cazul, o haină sau o cravată, ca regulamentul să fie respectat; criticul muzical ce revendică descoperirea a două măsuri manuscrise ale lui Mozart; eruditul care lucrează, în perspectiva eternității, la o traducere a lui Joyce și care, cu un aer distant, își sprijină chiar în clipa asta ceafa de spătarul de pluș roșu, în vreme ce șeful de sală, înclinat respectuos, ia fără să clipească comanda
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de tot felul. Prea mică pentru o comunitate de sute de monahi, mănăstirea nu poate oferi destul spațiu, iar ucenicii se văd nevoiți să locuiască câte șase, opt sau chiar zece în chilii de câte doi. Faima lui Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați). Noii veniți sunt nevoiți
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
prinse între iataganul turcesc, tunul muscal și baioneta austriacă au devenit de nevoie destine de pelerin, de pribeag în calea furtunii. Printre peregrinii veacului avea să se numere și un om rămas în istorie ca un monah desăvârșit, un mare erudit, traducător de mare înzestrare, povățuitor și păstor de suflete, dar mai cu seamă ca un model de personalitate umană șlefuită prin efort propriu și purtătoare a unui mesaj universal, trimis întregii umanități și tuturor timpurilor: mesajul iubirii pentru Oameni. O
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
1905, ca manuscrisul cu numărul 58, din fondul colecției A. Iațimirski și a fost reținut în custodia bibliotecii Academiei de Științe din Sankt Petersburg, unde se află și astăzi. Chiar și asupra acestei locații există controverse actuale, în rândul călugărilor erudiți din România, existând ipoteza că originalul s-ar afla de fapt în colecția bibliotecii mănăstirii Secu, manuscrisul cu numărul 6, iar textul de la Sankt Petersburg nu ar fi decât o copie, extraordinar de reușită ce-i drept. Nu ne putem
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
lecturi posibile, o parcurgere atentă a textului ne mai oferă una, prin chiar sugestia autorului: lectura patristică. La începutul capitolului al treilea din nuvelă, aflăm că prințul Kasatski se călugărește, supunându-se întru totul starețului mănăstirii, care, „era un scriitor erudit de neam nobil și ascet, adică se trăgea din călugării asceți veniți din Valahia, care se supuneau întru totul conducătorului și învățătorului ales de ei. Egumenul fusese discipolul vestitului ascet Ambrozie, el însuși discipolul lui Macarie, care fusese discipolul ascetului
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de unde și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă”), fanarioții, grupați în jurul Patriarhiei Ortodoxe de Constantinopol, reprezintă un segment de elită al populațiilor balcanice încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și foarte buni vorbitori ai multor limbi străine, în special orientale, adevărați Moștenitori și supraviețuitori ai Bizanțului, fanarioții par de la început a fi elite destinate unui traseu de elită. Pentru erudiția lor istorică
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
ale altor țări, ne plasează între primele locuri în Europa. La Iași doar Bibliotecile "M. Eminescu" și "Gh. Asachi" sunt deținătoarele fericite ale câtorva incunabule sub semnăturile iluștrilor Thomas d'Aquino, Sf. Augustin, Piccolomini, Plutarch, Pollux, Pacioli, Aristoteles. Scriitorul și eruditul Anatole France a fost fascinat de istoria incunabulelor, le-a prețuit enorm și a elogiat pe toți cei ce vin în contact cu tainele manuscriselor și cărților vechi, cu lumea paradisiacă a bibliotecii. La Iași, iubitorii de texte vechi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Akademos și Hekademos aveau un sanctuar rustic). Dacă va avea zile Pavilionul s-ar putea să însemne nu numai o idee ci și o realitate perenă. Cartea este un text elaborat personal și impersonal, în același timp. Excursul este erudit, el asociază adesea întâlnirile de la Academie cu reamintirea unor texte considerate potrivite în a-și dezvălui propriile păreri, cugetările, meditațiile și natura filozofică, domenii cu care ne-a obișnuit..." (Ion Hurjui). "E un mod foarte interesant de a provoca cugetătorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și totul dispare. Am rămas doar cu răceala pe care o tratez acum medical. Și cu câteva idei despre cartea lui Nicolaus Olahus (1493-1568) din care încă mai am de citit câteva pagini. Cine mai pomenește azi de umanistul nostru erudit, om de litere și teolog, bibliofil, diplomat, arhiepiscop și regent al Ungariei? Cartea este o primă și serioasă argumentare a originii latine a limbii românilor. 26 Când vorbim de diversitatea lumii vii avem în vedere, înainte de toate, unitățile de clasificare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și perioada modernă erau cu toții cunoscuți de contemporanii lor, în ciuda faptului că puteau fi văzuți și auziți de un număr relativ mic de persoane. Calitățile și defectele lor făceau probabil obiectul multor discuții; în orice caz, le erau dedicate scrieri erudite. Într-adevăr, studiile istoricilor se preocupau în primul rând de descrierea acțiunilor lor; tot atunci a început să fie analizat conceptul de conducere. Totuși, scrierile privind conducerea nu au dus la dezvoltarea unei teorii bine definite asupra subiectului. Ele sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]