4,858 matches
-
tradiție semiasiatică și fără preocupări de civilizare. Totuși, depășirea granițelor ce despărțeau Europa de est de cea de vest a produs o reluare a comunicării culturale și lingvistice în întregul spațiu european care s-a concretizat într-o influențare constantă a zonei estice de către cea vestică. Fenomenul nu a produs însă o echivalare a nivelurilor de evoluție culturală și nici o ștergere a deosebirilor dintre comunități prin anularea caracteristicilor proprii. Dimpotrivă, prin impulsul dat de unele direcții de gîndire, îndeosebi de ideile Revoluției franceze
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Marea Schismă din 1054 a produs divizarea profundă a mentalităților, culturii și popoarelor europene. Lumea ortodoxă est-europeană nu a fost însă unitară, pe de o parte, s-a dezvoltat tipul cultural greco-bizantin și, pe de altă parte, tipul cultural slav estic și sud-estic. Bizantinii receptaseră vechea cultură grecească și se considerau continuatorii acestei culturi strălucite, pe care au valorificat-o în definitivarea doctrinei creștine, dar pe care o și evitau în parte în aspectele ei exuberante sau prea îngăduitoare din punct
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
european ce tind tot mai mult spre precizie maximă și spre aspecte standard și limbile din estul european caracterizate prin fenomene sincretice și prin delimitări nesigure între aspectul popular și cel literar. De aceea, în măsura în care tind spre integrarea europeană, comunitățile estice trebuie să tindă și spre o modelare a aspectelor literare ale limbilor în sens european, fenomen care s-a declanșat în est de circa două secole, dar care nu a devenit încă caracteristic, fapt explicabil îndeosebi prin manifestrea unor atitudini
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
superioritate se folosește, la fel ca în spaniolă și în portugheză, un urmaș al lat. magis (> mai). Unele asemănări dintre română și portugheză sînt explicabile prin caracterul de arii laterale ale romanității al celor două limbi, româna fiind la limita estică, iar portugheza la cea vestică. Primele documente românești păstrate datează din secolul al XVI-lea, deci sînt mult mai tîrzii decît în cazul celorlalte limbi romanice. Limba română literară s-a format pe baza dialectului daco-român, cu o preponderență în
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
it. "Nu trebuie s-o facă." sau, cu o altă valoare modală, sfatul, opinia: You should not speak so loud. "Nu vorbi așa tare". Întemeietorul lingvisticii romanice, Friedrich Diez, a propus o clasificare a idiomurilor neolatine în două grupe, una estică (care cuprindea româna și italiana) și alta vestică (franceza, provensala, spaniola și portugheza). Criteriul acestei clasificări este reprezentat de mărcile pluralului, în grupa estică acestea fiind vocalice, iar în cea vestică consonantice (desinența -s). În ambele situații însă originea acestor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Întemeietorul lingvisticii romanice, Friedrich Diez, a propus o clasificare a idiomurilor neolatine în două grupe, una estică (care cuprindea româna și italiana) și alta vestică (franceza, provensala, spaniola și portugheza). Criteriul acestei clasificări este reprezentat de mărcile pluralului, în grupa estică acestea fiind vocalice, iar în cea vestică consonantice (desinența -s). În ambele situații însă originea acestor mărci este în latină, dar au fost continuate de aici fenomene diferite. Italiana și româna cunosc, în mod obișnuit, două desinențe de plural, -e
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
care s-au format, dar unele dintre ele au pierdut din spațiul inițial, precum retoromana, restrînsă de germană, româna încercuită și eliminată din unele zone de limbi slave de sud și de est și germana înlocuită în zonele nord-estice și estice de unele limbi slave de vest. Există și situația nefericită a limbii dalmate, care a fost desființată în secolul al XIX-lea de limbile slave de sud. Ca atare, în Europa, limbile romanice și limbile germanice ocupă teritorii originare. Unele
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
religie, care în acea vreme era creștinismul și acesta este motivul că, în secolul al IX-lea, Imperiul Roman de Apus a renăscut în Germania sub sceptrul lui Carol cel Mare, avînd la granița vestică regatul francilor și la cea estică regatul vikingilor ce întemeiaseră Rusia Kieveană. Totuși, ca urmare a contactelor cu triburile germanice, în vorbirea populațiilor de limbă latină au pătruns încă de timpuriu un număr mare de cuvinte germanice, iar, prin latină, s-au transmis unor limbi romanice
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
asupra limbilor romanice faptul că s-a exercitat asupra aspectului literar al acestor limbi. Fiecare limbă romanică are o istorie proprie a relațiilor cu latina, istorie cu multe similitudini în cazul limbilor romanice occidentale și foarte diferită în cazul romanității estice. O primă și esențială deosebire între cele două situații, reprezentate de vestul și de estul romanic, este aceea că, în vreme ce în Occident contactul cu latina a fost menținut permanent, în Est acesta a fost întrerupt o lungă perioadă de timp
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
geografiei lingvistice, s-a emis teoria potrivit căreia ariile laterale ale unui spațiu lingvistic sînt mai conservatoare în raport cu centrul. În spațiul limbilor romanice se constată deseori manifestarea acestui factor geografic, care face ca limbile din extremitatea vestică și din extremitatea estică a acestui spațiu să aibă trăsături care le apropie, realizînd un tip aparte în raport cu centrul. De aceea, în timp ce în Hispania și în Dacia s-au păstrat forme care continuă pe lat. formosus (> sp. hermoso, pg. formoso, rom. frumos), în Italia
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
germanice nordice, islandeza s-a distins de timpuriu, începînd cu secolul al X-lea, printr-o literatură deosebit de bogată și de valoroasă. Pe lîngă aceasta, limba literară islandeză este remarcabilă prin unitate încă din perioada medie. Cea mai importantă limbă estică, gotica, a avut, de asemenea o formă literară foarte veche cu o relativă unitate. Marea realizare a acestei limbi a fost, desigur, textul tradus al Bibliei, care însă nu a putut depăși urmarea modelului limbii vechi grecești și nici nu
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
dacă germanicii au traversat peninsula și zona danubiană fără a înlătura cultura și limba latină, slavii au distrus sistematic civilizația latină, decimînd sau alungînd populația romanică, astfel încît slovenii, sîrbii și croații au întrerupt toate contactele dintre romanicii balcanici (și estici, în general) și restul lumii romane. În aceste condiții, romanicii au fost siliți să abandoneze văile și cîmpiile fertile, unde invadatorii pătrundeau ușor, și să se refugieze în munți, ducînd o viață rudimentară și precară și dedicîndu-se exclusiv unor activități
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
punct de vedere administrativ, provinciei transilvane și avea un loc important în raporturile Țării Românești, apoi ale României cu Ungaria, apoi cu Imperiul Austro Ungar, constituindu-se în una dintre căile importante de legătură și tranzit transfrontalier. La marginea sud estică a Imperiului, satele din această zonă, cu o populație complet românească își îndepliniseră misiunea istorică de a comunica pașnic cu frații lor de dincolo de frontieră din cătunul Valea Urdii, sau din satele Ciocanu, Dâmbovicioara, Podul Dâmboviței, Rucăr și Dragoslavele o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
a sa cuprinde în ea un bun și real amănunt. Și pentru a lămuri și mai bine lucrurile, să apelăm la sinteza istorico - geografică pe care d-l conferențiar universitar Gh. I. Năstase o face asupra elementului bulgăresc din Bulgaria estică, Dobrogea, Basarabia și Țările Române. De aici aflăm că migrațiunea bulgarilor din patria lor, către Nord și Nord Est, s-a făcut în deosebi în trei mari perioade, între anii: 1769 - 1791, 1806 - 1812, 1828 - 1829, corespunzând la tot atâtea
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Huși, unde locurile erau mai puțin ocupate și viața mai liniștită. În ceea ce privește locul de plecare din patria lor primitivă, faptul că în tradițiile și legendele lor, se vorbește mereu de Varna 21, Șumla, Adrianopol, etc. duce la ipoteza că Bulgaria estică a fost leagănul lor de la început. De acolo și până la Huși, ei au trebuit să peregrineze prin Dobrogea, Sud - Estul Basarabiei (mai ales). Că înainte de a veni la Huși, mulți dintre bulgarii de aici au întârziat prin Basarabia, ne-o
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
îl compun merg până la apariția unui simț de moștenire comună, manifestări ale unei culturi comune, precum și dezvoltarea unui consens privind existența națiunii și a identificării membrilor săi cu ea, dar acestea în proporții adesea foarte diferite. De exemplu, în Europa estică există națiuni cu o lungă conștiință a similarității, moștenirii comune și culturii comune, în special o limbă primordială, toate acestea contribuind la un simț destul de clar al identității naționale; vorbitorii de limbă germană, însă, au fost împărțiți între cel puțin
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
de temelie, ipostază arhitecturală a unei viziuni cu rădăcini în Societatea Regală Britanică. Adept al esoterismului, Washington a așezat la 1793 piatra de temelie a Capitoliului într-un moment propice din punct de vedere astrologic, când soarele răsărea la orizontul estic. Însuși orașul Washington a fost structurat astfel încât s-o întâmpine pe Isi, zeița asociată constelației Fecioarei, invitând-o pe "zeița mamă" să se implice în destinul Statelor Unite ale Americii cf. Jonathan Black, Istoria Secretă a Lumii, traducere de Adriana Bădescu, Editura Nemira
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
erau) constituite în principal din cele câteva partide de extremă dreapta care au existat începând cu al Doilea Război Mondial și de partidele comuniste, care au fost mai răspândite, dar care au decăzut în mod semnificativ. Țările comuniste și excomuniste estice Partidele liberal-democratice au apărut în Europa de Est în timp ce partidele comuniste, acolo unde au rămas relativ puternice, au considerat de obicei necesar să-și schimbe numele. Din construcțiile puternice și cu adevărat masive pe care le ridicaseră partidele comuniste nu a mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de vârstă medie și care provin din clasa mijlocie. Până în anii 1980, femeile erau doar o minoritate neînsemnată (5% sau 6% sau chiar și mai puțin) aproape peste tot în lume doar în țările scandinave și în unele state comuniste estice au format un grup mult mai mare, deși nici în aceste cazuri nu au alcătuit o majoritate. În prezent există o oarecare redresare, dar încă anevoioasă. Legislatorii sunt de obicei de vârstă mijlocie, deși în forurile legislative africane sunt mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
țărilor din America Latină, această perspectivă concurează cu un alt model, al reprezentării sociale, în special în cazul partidelor socialiste, creștine și agrariene, în care sunt reprezentate grupuri diferite. Acesta este în special cazul Scandinaviei și Europei Centrale; * În statele comuniste estice, în timp ce unele grupuri au fost reprezentate, accentul principal a fost pus în mod tradițional pe un al treilea model, acela al avangardei, în care intelligentsia, compusă în principal din profesori și manageri, conduce restul populației, scopul fiind mai curând de
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de la sfârșitul anilor '70. Această tendință este într-adevăr pe cale de a deveni universală: are loc în lumea a treia, deși cu diferențe substanțiale de la o țară la alta; este, indiscutabil, un factor care a contribuit la căderea regimurilor comuniste estice la sfârșitul anilor '80. În unele dintre aceste societăți, asociațiile ecologice ocupă un loc proeminent în cadrul grupurilor specializate. Creșterea grupurilor și participarea Aceste schimbări pot fi interpretate ca semne că participarea este în creștere și că relația dintre conducători și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
1. BASARABIA, adică jumătatea estică a Țării Moldovei, a fost locuită de strămoșii noștri geto daci în urmă cu peste două milenii, când făcea parte din marele stat al lui Burebista (82-44 î.Hr.). Mai târziu, acest teritoriu a făcut parte din aria geografică de etnogeneză
DIN TRECUTUL BASARABIEI, BUCOVINEI ŞI ŢINUTULUI HERŢA. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Ioan Murariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1666]
-
decât scriitor de limba română. Oamenii s-au salvat, chiar și fizic, prin evadare, dar unii au plecat chiar pe căi legale, pentru simplul fapt că era mai bine. Problema care se pune este că, de fapt, cam toate literaturile estice și în general toate literaturile au ceea ce se numește literatură de diasporă. Cea mai puternică literatură de acest tip este, vrem nu vrem, literatura rusă. Pentru că în anul 1917 în afara granițelor Rusiei s-au pornit cca. 10 milioane de oameni
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ultimul, respectând ordinea de la lectură, încerc să evit locuri și nume pomenite deja de antevorbitori. Spun că orașul, atât cât am reușit să-l văd, îmi place enorm. E o împlinire fericită a unui vis al meu - venit din polul estic al latinității europene - să constat că Lisabona, situată la cealaltă extremitate a acesteia, e chiar mai frumoasă decât mi-o imaginam. Poate că impresia mea este amplificată și de gândul pe care nu mi-l pot suprima atunci când contemplu acest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
bună dispoziție, te pot sfătui chiar ce și cum să mănânci. Timorați și neîndemânatici arată doar cei care n-au prea „ieșit” în lume: mișcări stângace, care produc uneori câte un accident penibil (o farfurie sau un pahar făcute țăndări). „Esticii” se deconspiră și prin faptul că mănâncă multă pâine. Corinne Desarzens, scriitoarea din Elveția, îmi spune că felul acesta de a te alimenta denotă, după opinia ei, o anume vitalitate a esticilor, care îi deosebește de occidentali, „ființe leșinate și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]