3,855 matches
-
În noile contexte dinamice, psihologia organizațional-managerială va avea un obiect din ce în ce mai complex de cercetare-intervenție. Mai mult ca sigur, ea își va rafina metodele și metodologiile, va adapta sau elabora noi strategii și tehnici de intervenție, dezvoltându-se într-un demers evolutiv, devenind la nivel global una dintre cele mai prestigioase domenii științifice în care cercetarea și practica decurg în mod natural una din alta. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Tratat de psihologie organizational-manageriala ultima var cor.doc PAGE 502 Directorul producției
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
anterioare pe căile biliare, pacienții HIV pozitivi sau cu AgHBc prezent. Prognosticul transplantului hepatic este mai bun dacă intervenția se efectuează înainte de apariția complicațiilor hemoragice, septice, a malnutriției și a encefalopatiei portale. Prognosticul rămâne totuși dependent da natura și stadiul evolutiv al bolii, de complicațiile survenite, de vârsta și statusul pacientului. La bolnavii cu hemoragie digestivă superioară prin ruptura varicelor esofagiene se practică sclerozarea endoscopică, iar dacă aceasta nu oprește sângerarea se indică șunturile porto cave, spleno renal sau mezo cav
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]
-
curată sub forma unor povestiri istorice și, apoi, le puneți În portofoliul personal 5. Ocupațiile tradiționale ale rromilor 5.1. Prelucrarea metalelor este cea mai importantă ocupație tradițională a rromilor fiind divizată În munci și ocupații diverse pe diferitele trepte evolutive istorice a neamurilor de rromi după cum urmează: a) prelucrarea fierului cuprinde specializarea pe meserii: fierăritul, lăcătușeria, potcovăria, caretăria și feroneria. Fierarul confecționează unelte agricole, obiecte de uz casnic, elemente de fier pentru construcții și instalații. Lăcătușul face și repară lacăte
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
la Verești, În județul Suceava sau Cetățeni, Județul Argeș) sau urban (la Podu Iloaiei, județul Iași, la Geoagiu-băi, Județul Hunedoara sau CosteștiJudețul Argeș), dar și În gări sau prin parcuri. 2. Mineralele, rocile, omul și spiritismul Istoria omenirii cuprinde etape evolutive strâns legate de utilizarea mineralelor și rocilor Încă din perioada existenței ultimilor ghețari pe continente. În Paleolitic (”epoce pietrei cioplite”) omul cunoaște și Începe să utilizeze piatra, În mod deosebit silexul și cremenea (cuarțitul), confecționându-și unelte și arme pentru
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
poate pefera să se angajeze în oportunități pe termen lung, într un ritm mai lent, dar mai stabil. Comportamentul managerial în fructificarea oportunităților este favorizat de factori precum: « un număr mare de elemente constitutive ale deciziei care reduc flexibilitatea, strategie evolutivă, care urmărește consensul, reducerea riscului, gestiunea crizei, care presupune acceptarea numai 40 a acelor acțiuni care sunt compatibile cu resursele de moment ale firmei »19. Pentru a putea sesiza potențialul real al provocărilor care provin din mediul extern, complexul de
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
cu privire la devianță / 59 3.3 Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe - analiză din perspectiva construirii modelelor de intervenție / 64 3.3.1.Teoriile și modelele parțiale sau bazate pe puține componente / 66 3.3.2.Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii / 69 3.3.3 Teorii integrative și comprehensive / 74 Capitolul 4. Factori determinanți ai delincvenței și ai consumului de droguri / 89 4.1 Factori determinanți ai delincvenței juvenile / 89 4.1.1 Analiza factorilor ereditari în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
s-au orientat asupra cauzelor care îi determină pe indivizi să consume droguri. Aceste teorii au fost grupate de Becona în (Abraham, P., 2004, p. 21. apud Becona): * teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente; * teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii; * teorii și modele integrative sau comprehensive. Sintetic, prezentăm aceste teorii și modele explicative în fig. 4. Figura 4: Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
pe stadii; * teorii și modele integrative sau comprehensive. Sintetic, prezentăm aceste teorii și modele explicative în fig. 4. Figura 4: Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Modelul biologic Modelul evolutiv (Kandel) Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman) are la bază teoria învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
explicative în fig. 4. Figura 4: Teorii și modele explicative ale consumului de substanțe Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Modelul biologic Modelul evolutiv (Kandel) Teoria învățării sociale sau teoria cognitiv-socială (Goleman) are la bază teoria învățării (Bandura) Modelul sănătății publice Modelul social (Peele) Modelul dezvoltării sociale (Catalano, Hawkins) are la bază teoria controlului social, teoria învățării sociale și teoria asocierii diferențiate Teoriile învățării
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
Kaplan) Modelul psihopatologic al dezvoltării (Gantz) Modelul stilurilor de viață - (Olaio, A. apud Calafat și colab.) Modelul afectivității (Pandina) Teoria socializării primare (Oetting și colab.) Modelul ecologic (Bronfenbrenner) Teorii și modele parțiale sau bazate pe puține componente Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii Teorii și modele integrative sau comprehensive Teoriile bazate pe familie și pe abordarea sistemică Teoria influenței triadice Flay și Petraitis Modelul autocontrolului (Santacreu) Modelul comprehensiv și secvențial (Becona) Teoria identității culturale în consumul de substanțe (Anderson
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
modele au avut o mare relevanță pentru tratament și există o teorie explicativă a inițierii dependenței, nici unul din acestea nu s-a dezvoltat suficient pentru a fi aplicat în câmpul prevenirii dependenței de droguri. 3.3.2. Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii În cadrul acestora sunt incluse o serie de teorii care își bazează explicațiile pe stadii sau pe evoluția dezvoltării cu privire la maturizare și la consumul de droguri. Modelul evolutiv (Kandel) postulează că utilizarea de droguri urmează niște pași
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
dependenței de droguri. 3.3.2. Teorii și modele evolutive sau bazate pe stadii În cadrul acestora sunt incluse o serie de teorii care își bazează explicațiile pe stadii sau pe evoluția dezvoltării cu privire la maturizare și la consumul de droguri. Modelul evolutiv (Kandel) postulează că utilizarea de droguri urmează niște pași secvențiali. Începutul se face cu anumite substanțe (droguri legale) care servesc ca element facilitator pentru consumul ulterior de alte substanțe, în special marijuana și apoi și alte droguri ilegale. Kandel pornește
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familia și anturajul, care au primit cea mai mare atenție, la care se adaugă factorii legați de individ și alte comportamente deviante. Alături de contactul cu diferitele substanțe ar mai exista două tipuri de influențe: interpersonale și intrapersonale. Pe lângă acestea, modelul evolutiv propus a fost găsit atât la bărbați cât și la femei, la diferite vârste, la persoane de rasă albă sau de culoare, ceea ce demonstrează un nivel înalt de generalizare Modelul social al lui Peele (1985) se bazează pe rolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
definea ca fiind “o știință socială , deoarece obiectul său e să determine raporturile dintre membrii unei societăț i , așa cum trebuie să se petreacă pentru ca, conviețuirea cerută în numele intereselor fiecăruia să fie posibilă ”. Diplomatul român arăta că “Dreptul e supus legii evolutive. Dreptul e produsul evoluțiuniii de ieri și el servă de bază evoluțiunii de mâine”. Nicolae Titulescu a considerat norma de drept nu ca ceva imuabil , fix, ci ca “o regulă socială , produs al evolu țiunii și merită a trăi atâta vreme cât
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai puțin cunoscut, însă s-au adăugat o serie de noțiuni noi ce au dus la conturarea unei idei globale cu privire la genom. Un rol important l-a avut studiul regiunilor
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
prin selecție naturală sunt în mare parte cele ce nu au adus prejudicii organismului, sau, și mai mult, în rare cazuri, sunt cele ce au adus beneficii organismului. Cu toate acestea caracteristicile ce s-au păstrat de-a lungul perioadei evolutive se reflectă în constrângerile evolutive care au putut fi interpretate ca fiind constrângeri funcționale sau structurale. Această teorie este clasică, însă a prins un nou contur datorită cantității foarte mari de secvențe disponibile de acum înainte. Eficacitatea analizelor comparative este
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mare parte cele ce nu au adus prejudicii organismului, sau, și mai mult, în rare cazuri, sunt cele ce au adus beneficii organismului. Cu toate acestea caracteristicile ce s-au păstrat de-a lungul perioadei evolutive se reflectă în constrângerile evolutive care au putut fi interpretate ca fiind constrângeri funcționale sau structurale. Această teorie este clasică, însă a prins un nou contur datorită cantității foarte mari de secvențe disponibile de acum înainte. Eficacitatea analizelor comparative este completată de aportul analizelor statistice
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
mari sunt proporțional mai sensibile la mutageneze decât cele mici. Conform lui Cavalier-Smith, ADN-ul extra non-funcțional, non-genic, va fi întotdeauna dăunător, și selecționat deopotrivă, si așa numita selecție-opusă va fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile evolutive în mărimea genomului pot avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Cavalier-Smith, ADN-ul extra non-funcțional, non-genic, va fi întotdeauna dăunător, și selecționat deopotrivă, si așa numita selecție-opusă va fi mai puternică în celulele cu un genom mare. Adaosurile evolutive în mărimea genomului pot avea loc doar dacă există o forță evolutivă pozitivă care să contrabalanseze aceste dezavantaje. Efectiv, la organismele unicelulare ce se înmulțesc rapid (bacterii, levuri, etc.) genomul este foarte compact pentru a minimaliza costurile energetice, în nutrimente și timpul necesar replicării cromozomilor. Dar constrângerile selective sunt foarte diferite la
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
sau egoist. ASPECTE ALE EVOLUȚIEI GENELOR ȘI GENOMULUI Pentru a înțelege evoluția genomului, în ansamblu, este necesar să abordăm, mai întâi, aspecte implicate de „evoluția” la nivelul genelor. Există un procent scăzut de gene, în cadrul unui genom, afectate de constrângeri evolutive ce nu au acționat asupra genomului în ansamblu. Dimpotrivă, evoluția genomului a avut consecințe directe asupra evoluției genelor. Analiza vitezei de substituție în cazul genelor ce codifică sinteza de proteine a etalat faptul că evoluția lor a fost direct influențată
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
deși au de 10 ori mai mult ADN. În consecință, putem aprecia că, evoluția genomului s-a realizat, în mare, pe 2 căi și anume: - prin creșterea conținutului în informația genetică; - prin modificarea informației genetice existente într-o celulă. Mecanismele evolutive de creștere a cantității de ADN, deci a genomului, au fost foarte variate și dintre ele putem cita: - duplicația și alungirea genelor - formarea de gene hibride - multiplicarea numărului de genomuri prin poliploidizare sau numai a anumitor cromozomi prin aneuploidizare - restructurări
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
specii studiate, în raport cu seria de dublări teoretice și demonstrează existența unei periodicități exponențiale de 8 grade de mărime. Sparrow și Naumann ajung la următoarele concluzii: - analiza datelor referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
referitoare la cantitatea minimă de ADN per genom permite concluzia existenței unei continuități evolutive, prin dublarea unui genom de bază esențial - delimitarea netă între procariote și eucariote duce la idea că, în general, creșterea genomului este paralelă cu creșterea complexității evolutive - există o zonă de suprapunere între eubacteriile cu genom mare și cianobacterii, pe de o parte, și levurile și protozoarele cu genom mic, pe de alta - creșterile în conținutul ADN per genom sunt în general asociate cu o creștere în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
singurul reprezentant al contractualismului. John Locke merită cu prisosință să-i fie asociat, chiar dacă abordarea sa este oarecum diferită. Spre deosebire de Hobbes, Locke nu consideră rațiunea umană ca punct de plecare, cel puțin nu în sens cartezian. Perspectiva sa este una evolutivă. Omul este considerat, înainte de toate, ca o pa-gină albă (tabula rasa), cîștigîndu-și umanitatea în mod progresiv, plecînd de la impresiile recepționate din mediul înconjurător. Condillac va oferi, în 1754, o formulare arhetipală a acestei concepții despre om, sub forma unei statui
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
social al lui Hobbes i se opune astfel o concepție transformativistă. Plecînd de la o situație în care puterea aparține șefului familiei, contractualismul lickian descrie maniera în care se derulează evoluția spre societăți cu moduri de guvernare mai elaborate. Această perspectivă evolutivă joacă un rol fundamental în formarea economiei poli-tice. Alături de raționalismul hobbesian, ea deschide în filosofia modernă o a doua posibilitate, ce lasă chestiunea fondării socialului în afara cîmpului de preocupare al filosofiei politice. Atunci cînd agregarea indivizilor se produce pe fondul
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]