2,397 matches
-
academică, cu ecouri ale vitalismului și ale nietzscheianismului, Nae Ionescu a considerat filosofia autentică o reflecție liberă, opusă raționalismului și scientismului. Studierea operelor filosofice ale antecesorilor, în scop de exegeza și comentare, era contestată și repudiata, ca și apelul la exegezele unor autorități în materie. Încuraja și practica reacția spontană a unei minți proaspete, eliberată de idolii culturii filosofice convenționale. Pornind de la mărturisirile lui Mircea Vulcănescu, autorul nostru amintește că Nae Ionescu a refuzat să scrie cărți de filosofie nu numai
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
avînd mereu în dreapta varianta românească, dacă nu a fi, așadar, posibilitatea de a-ți plimba privirea pe litera unui text milenar, farmecul cărții s-ar risipi pînă la inexistență. În totul, tomul indispune prin perorația interminabilă, în buna tradiție a exegezei seci. „Mai întîi, trebuie să vedem ce este iubirea, de unde îi vine numele, care este efectul iubirii, între cine poate exista iubirea, cum se dobîndește iubirea, cum se păstrează, cum crește, cum scade, cum sfîrșește, de asemenea care sunt semnele
Argumente și alegorii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3162_a_4487]
-
Valentina Sarosi; Biblioteca Județeană (Piața Libertății), Secția de Artă: Maria Magdalena Munteanu, pictură (9-17); Galeria Mansarda: Expoziție de tapiserie (10-18); Galeria Art Opera (Piața Victoriei): Expoziție omagială Victor Gaga (sculptură) și Magda Ziman (tapiserie) (10-20); Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran: Exegeză eminesciană (9-18); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): Christine Frick, fotografie - Artă germană contemporană în Timișoara (9-18); Secția de Artă a B.J.T.: Expoziție de grup, pictură (9-16); Caffee Erick’s: Fotografie cu tema „ALB“ a Grupului f 5
Agenda2006-17-06-timpul liber () [Corola-journal/Journalistic/284941_a_286270]
-
Crohmălniceanu se rostea marțial tot timpul, pretinzînd că, în viziunea "criticii științifice", al cărei delegat era, bineînțeles, d-sa, trebuia respinsă mai întîi de toate eminescologia dintre cele două războaie, sau, spre a-i reda întocmai cuvintele: "mitul eminescian, falsurile, exegezele trucate, evangheliile apocrife, toata atmosferă de ficțiune întreținută de critică burgheza în jurul persoanei lui Eminescu". Pe valurile limbii de lemn plutesc și alte ambarcațiuni similare, înzestrate cu armele de foc ale "luptei de clasă", gata să "spulbere" totul. Iată o
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
din discursul altui pontif al momentului critic, Ion Vitner: "Apropierea centenarului lui Mihail (sic!) Eminescu - acest mare liric și nefericit om - era firesc să provoace o recrudescenta în cercetarea literară a operei sale, care este departe de-a fi terminată. Exegeza eminesciana de pînă astăzi nu a făcut decît să atace formele exterioare ale ideologiei poetului, să îmbogățească aparatul documentar necesar investigației sale, să disece formal, și deci fără rezultate prea bogate, una dintre coardele cele mai subtile ale liricei noastre
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
Gaga (sculptură) și Magda Ziman (tapiserie) (10-20); Galeria Mansarda: Expoziție de proiecte Eurobarometrul Vizual (10-18); Galeria Pro Armia: Salonul Romul Ladea (10-16); Cafeneaua Papillon (Piața Unirii): Expoziție de fotografie cu cei mai fideli clienți (non-stop); Biblioteca Centrală Universitară Eugen Todoran: Exegeză eminesciană (9-18); Casa Adam Müller Guttenbrunn: Cornel Coco Galescu, expoziția foto Ama Dablam (9-18); Centrul Cultural German (str. A. Pacha nr. 2): Uși deschise - cum locuim noi, cum locuiesc alții? , fotografii, texte și planuri (9-18); Secția de Artă a B.J.T.
Agenda2006-04-06-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/284681_a_286010]
-
la psihanaliză și de la semiotică la textualism, încît să nu ne dăm seama că ele n-ar putea elimina niciodată percepția artei ca artă, adică bizuită pe factorii emoției, sensibilității, gustului? A pune în paranteză valoarea estetică înseamnă a deturna exegeza de la rostul său de căpetenie, iar esteticul nu poate fi prizat decît printr-un contact sensibil, direct, cu opera. Ori de cîte speculații nutrite din regiuni ale extra-artei s-ar servi comentariul acesteia, de oricîte ingeniozități și acrobații speculative ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16042_a_17367]
-
o vor scrie în limba română." l O altă secțiune atrăgătoare și sensibilă din acest număr e intitulată Memorial Virgil Mazilescu - 65 de ani de la nașterea poetului, dispărut în urmă cu 23 de ani. Găsim în grupaj noi contribuții la exegeza celor patru volume de poeme (datorate lui Paul Aretzu și Ion Buzera), dar și evocări făcute de scriitori care l-au cunoscut mai mult sau mai puțin, în special în anii din urmă, nefericiți, ai existenței lui, sau care glosează
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9283_a_10608]
-
provocată de inteligența întrebărilor avizate, face confesiuni excepționale despre propria artă poetică, despre împrejurările biografice care i-au modelat personalitatea de scriitor. Interviul intitulat Sînt o Ťdoamnăť frustrată, agresivă și melacolică nu poate avea soarta gazetăriei perisabile: el va folosi exegezei și trebuie păstrat împreună cu volumele Angelei Marinescu, pe raftul întîi. Mimoza și dragostea înșelată Dorind să vadă la ce cinematograf rulează Volver-ul lui Almodóvar, Cronicarul a răsfoit 24-FUN, "cel mai tare ghid din România", din săptămâna 27 oct.-2 nov.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10149_a_11474]
-
XX-lea. Au urmat Le mirage linguistique (Paris, Ed. du Minuit, 1988), poate cea mai inteligentă privire critică asupra structuralismului, carte ce a stîrnit entuziasmul lui Jean-François Revel ori Roger-Paul Droit; apoi L'art de l'éloignement (Paris, Gallimard, 1996), exegeză care, în lunga serie de sinteze asupra clasicismului, ocupă un loc distinct și proeminent. Ultimele sale cărți se intitulează De Barthes à Balzac (scrisă în colaborare cu Claude Bremond, Paris, 2000) și, mai ales, La pensée du roman, sub tipar
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
consideră pe Iuliu Maniu Ťunul dintre cei mai lași politicieni ai istoriei noastre moderneť, oferind contrastul: ŤDar ce tragedie a trăit Lucrețiu Pătrășcanuť. Victimă, în logica sărăriană, a purei întîmplări!" Sau următoarea săgeată trimisă către aerul de ominesciență al unei exegeze răuvoitoare: ,înțelegem parcă mai bine de ce nu i-a convenit istoricului religiilor să se așeze în miezul unei vrajbe în care dreapta exilului avea să se disloce cu tot atîta furie cît și stînga acesteia. Cît privește ce va fi
"Sub Cortul Luciditații" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12659_a_13984]
-
de cauză, pentru a avea un tablou general al situației lingvistice și chiar pentru a produce, de acum înainte, bune ediții. În orice cultură sănătoasă, înaintea interpretărilor stă înțelegerea textului, respectul filologic pentru cuvinte și contextul lor cultural. Volumele de exegeză ingenioasă, inteligentă, adesea pasionantă nu compensează lipsa unor veritabile ediții critice. Din păcate, un cititor obișnuit al lui Caragiale nu avea de unde să obțină toate informațiile cuprinse în această carte: multe din cuvintele operei caragialiene nu se găsesc în dicționarele
Limba lui Caragiale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7432_a_8757]
-
ignoră caracterul fictiv al acestei desemnări, uneori complexe. Este o identitate care se desprinde încet de personalitatea sa și care capătă o existență autonomă. În cazul unui scriitor, e vorba de momentul studiilor monografice, al biografiilor, care presupun interpretări și exegeze, intruziuni în firea omului și a operei, închegând astfel o imagine ce poate fi contrazisă de o alta, pe seama consultării aceluiași material documentar. Revenind la Creangă, pe seama căruia se poate experimenta cu succes teoria pe care o schițam despre ontologia
Ion Creangă, de la imagine la mit by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3713_a_5038]
-
autorul nostru din vestita sa carte, în trei tomuri masive, Literatura română între cele două războaie mondiale, în speță din al doilea volum, consacrat analizei poeziei, apărut în 1974. (M-am ocupat, atunci, cu grijă infinită, de publicarea acestei vaste exegeze, la Editura Minerva). Fundoianu (născut, în 1898, Benjamin Wecsler, la Iași într-o familie de cărturari evrei) nu și-a ascuns evreitatea, colaborînd și la publicații evreiești ca Hatikva, Lumea evreie și Mîntuirea, la aceasta din urmă publicînd densul eseu
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
poetul fiind gazat la Auschwitz în 1944. S-a remarcat și ca filosof, din decendența lui Șestov, prin La Conscience Tragique, La Conscience malhereuse. Este, azi, unanim considerat, publicîndu-i-se și comentîndu-i-se opera atît de pluriformă (a scris și teatru sau exegeză literară prin eseurile Rimbaud le voyou și Faux Traité d'estétique). Cu deosebire prodigios ca poet a fost Ilarie Voronca, publicînd pînă a pleca, și el, în Franța, zece volume, adunînd asupră-și toate atacurile îndreptate împotriva mișcării avangardiste românești
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]
-
care a apărut ci datorită extraordinarei înrîuriri a Bibliei tradusă în elina. În altă parte, referindu-se la prietenia să cu Gală Galaction și articolele acestuia despre poetul Iacob Groper, observă cu umor adînc "verva evreului e comentariul. Geniul lui, exegeza". Și n-am spațiul necesar pentru a releva alte opinii, reflectînd bogăția de idei a celuia care, din 1914, va deveni adeptul filosofului - tot evreu - Chestov. Ideea alcătuirii acestei ediții (pe care a realizat-o împreună cu dl Remus Zâstroiu) a
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
o non-adeziune, de unde solitudinea paradoxală a celui înconjurat cu atâta amor intelectual. Publicistica este, în consecință, atât o compensație a solitudinii poetului, cât și un turnesol al existenței ei în textura spiritului său. Ceea ce ne obligă să mutăm accentul, în exegeza poeziei, dinspre formă înspre fond, dinspre figurile discursului înspre figura spirituală. După ce citești cele câteva sute de pagini de publicistică, înțelegi simultan că Brumaru nu e un gazetar, ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
ne mai furnizează un instrument exegetic de strictă utilitate: nu mai puțin de 107 pagini de referințe critice, conținând (aproape) tot ce s-a scris relevant despre opera poetului, din 1969 până azi. Semn, poate, că a sosit momentul ca exegeza lui Brumaru să treacă de la faza tezelor de doctorat (fie... docte, fie excesiv-empatice: oricum, irelevante critic) la cea a monografiilor autentice. În orice caz, mi se pare încurajator să constat, și în cazul acestui poet defel facil, că utilitatea unei
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
un alt sistem de lectură și alte concepte. Viziunea critică a lui Marin Mincu despre poezia românească a secolului XX este consolidată de un îndelung exercițiu de receptare, început în 1966, și de o apreciabilă experiență de antologare și de exegeză. Un studiu aparte ar putea fi dedicat acestei probleme: cristalizarea unei viziuni și a unei conceptualizări adecvate de-a lungul a patru decenii de însoțire atentă a evoluției poeziei românești. O panoramă critică a poeziei românești din secolul al XX
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
acum încolo. Dacă ar crede suficient de multă lume în discursul critic al lui Marin Mincu, întâmpinat adesea cu multe rezerve (justificate sau nu), antologia sa comentată ar putea deveni (nu exagerez) Biblia înțelegerii poeziei românești din secolul XX. Dar exegeza lui Marin Mincu despre evoluția poeticității românești are ea însăși nevoie de o exegeză lămuritoare. Devotații bisericii lui Marin Mincu (Irina Mavrodin, George Popescu, Octavian Soviany, Marian Drăghici) nu lipsesc (e adevărat că sunt puțini, dar ar fi nefiresc să
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
Marin Mincu, întâmpinat adesea cu multe rezerve (justificate sau nu), antologia sa comentată ar putea deveni (nu exagerez) Biblia înțelegerii poeziei românești din secolul XX. Dar exegeza lui Marin Mincu despre evoluția poeticității românești are ea însăși nevoie de o exegeză lămuritoare. Devotații bisericii lui Marin Mincu (Irina Mavrodin, George Popescu, Octavian Soviany, Marian Drăghici) nu lipsesc (e adevărat că sunt puțini, dar ar fi nefiresc să fie mulți), sunt ei înșiși critici dintre cei mai inteligenți. Dar, prin limbajul foarte
Cum înaintează poezia by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8603_a_9928]
-
acest gen (cum ar fi cazul lui Felix Aderca). Unul dintre aspectele esențiale ale Istoriei de față este acela că ea conține două mari secțiuni, amândouă alcătuite diacronic. Dacă cea dintâi este dedicată ficțiunii, cea din urmă se ocupă de exegeză, astfel încât cititorului i se oferă o imagine globală a întregului fenomen. În eforturile sale de a ajunge la originile literaturii de anticipație românești, Mircea Opriță îl identifică pe Victor Anestin (1875-1918) ca fiind cel care a publicat, în 1899, primul
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
devin tot mai bine delimitate, postmodernismul și deconstructivismul nu ezită să se facă simțite și pe acest tărâm. Cu alte cuvinte, diferențele dintre literatura de anticipație și cea generală nu mai există decât în conținut, nu și în conceptualitate. În ce privește exegeza, ea ,pare să fie simultană sau, după unii, chiar anterioară primelor lucrări în domeniu, pe teren românesc". Cel dintâi comentariu critic la un roman de anticipație se regăsește în prefața la Castelul din Carpați (Sibiu, 1897) și îi aparține lui
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
cât, la un consens al inegalităților valorice și impun câteve scrieri ca fiind reprezentative, aceeași monografie poate oferi prilejul unei plăcute imersiuni în universul complet al vieții și operei unui autor. Ion D. Sârbu - de veghe în noaptea totalitară este exegeza prin care Antonio Patraș oferă această ocazie. Lucrarea este bine scrisă, coerent structurată, solid documentată, atât în planul operei lui Sârbu cât și în planul bibliografiei critice. În ciuda referințelor culturale bogate, a instrumentarului tehnic neostentativ și abil desfășurat sau a
Ce merită Ion D. Sârbu by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13432_a_14757]
-
de aici să circule. La această aș adaugă imediat că practicarea istoriei literare prin mari intermitențe a contribuit, cu siguranță și ea, la acest inexistent ecou de presă și de public. De curând, autorul nostru și-a adunat studiile și exegezele an volum, pe care l-a intitulat modest și alb Scriitori, cărți, reviste, purtând date an limitele deceniului optzeci (cel mai extins studiu, despre Viața Românească an perioada interbelică, fiind din 1989). Dar am găsit și succinte dar dense exegeze
Istorie literară cu intermitente by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17500_a_18825]