2,062 matches
-
este?”); formarea deprinderii de a utiliza corect în exprimare și scriere substantivele în cazul dativ („Cui dau?”) etc. ¾ „SPUNE CE ÎNSEAMNA!” Scop: Formarea capacității de a sesiza sensurile diferite ale cuvintelor care se pronunță și se scriu la fel (omonime); exersarea capacității de exprimare orală și scrisă; Reguli de joc: Identificarea sensului unui cuvânt pe baza imaginilor corespunzătoare. Alcătuirea de propoziții cu sensurile diferite ale cuvintelor. Material didactic: Jetoane cu desene corespunzătoare fiecărui sens al unor cuvinte date. Exemple: Ochi parte
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se pronunță și se scrie la fel dar, în diferite contexte, capătă altă semnificație. Se formulează propoziții după intuirea fiecărei imagini. Complicarea jocului: Se dau elevilor propoziții lacunare și ei trebuie să asocieze jetonul/imaginea potrivită. JOCURI DE ROL PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII DIALOGATE Pentru perfecționarea limbajului dialogat, se pot organiza și desfășura jocuri de mai mică sau mai mare întindere, care au valente formativ-educative și sociale pentru elevii cu dificultăți de învățare (mulți dintre aceștia fiind instituționalizați sau provenind din medii
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
musafiri la masa” „La telefon” „La cumpărături” („De-a magazinul”) „La bibliotecă” „La doctor” „Ne pregătim să mergem în excursie” „La spectacol / teatru” „Călătorim cu mijloace de transport (autobuzul, maxi-taxi, tren, metrou). 44 ¾ „E ZIUA MAMEI” Scop: Perfecționarea limbajului dialogat; exersarea deprinderilor de comportare civilizată și adecvată în anumite situații de viață (formale, oficiale); cultivarea deprinderilor de a oferi un dar; Sarcina didactic\: oferirea unui dar și folosirea corectă a formulelor de adresare și felicitare; Reguli de joc: Un elev va
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
poate încheia în maniera interdisciplinara: intonarea unui cântec, poezii, realizarea unor desene pentru mama etc. ¾ „RECUNOAȘTE PERSONAJUL/POVESTEA” („Cine este și de unde vine?”) Scop: Recunoașterea personajelor/titlului și autorului unei povești; perfecționarea deprinderii de a se exprima corect în propoziții; exersarea deprinderii de exprimare dialogata folosindu-se și de limbajul mimico-gestual; Sarcina didactic\: Identificarea personajului/personajelor, asocierea lui cu povestea, precizarea autorului și redarea cât mai exactă a unui dialog reprezentativ dintre personajele poveștii; Reguli de joc: Pe baza unor ilustrații
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
se poate realiza urmărind verbalizarea de către elevi a unor aspecte privind: momentele zilei (dimineață, prânz, seara), zilele săptămânii, aspecte temporale (ieri, azi, mâine, poimâine etc). 46 Scop: Fixarea reprezentărilor de timp dimineață, prânz, seara prin legare de acțiuni reprezentative, cotidiene; exersarea deprinderilor de exprimare corectă în propoziții. Sarcina didactic\: Precizarea momentelor din timpul zilei în care se petrec diferite acțiuni și formularea de propoziții dezvoltate. Reguli de joc: Copiii vor preciza momentul zilei în care se petrece o anumita acțiune pe
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Se realizează în maniera interdisciplinara, în funcție de nivelul clasei: colorarea de imagini; realizarea de colaje prin valorificarea materiarelor din natură; modelarea din plastilină a unor fructe, legume etc; recitarea de poezii; intonarea unor cântece; ghicitori. III.3. PROCEDEE DIDACTICO-TERAPEUTICE UTILIZATE PENTRU EXERSAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ ȘI SCRISĂ O altă formă de individualizare a procesului instructiv-recuperator este activitatea pe grupe de nivel, modalitate care contribuie la dezvoltarea comportamentului relațional și la exersarea învățării cooperative. Că metoda pedagogica particulară, am aplicat în numeroase
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
intonarea unor cântece; ghicitori. III.3. PROCEDEE DIDACTICO-TERAPEUTICE UTILIZATE PENTRU EXERSAREA ABILITĂȚILOR DE COMUNICARE ORALĂ ȘI SCRISĂ O altă formă de individualizare a procesului instructiv-recuperator este activitatea pe grupe de nivel, modalitate care contribuie la dezvoltarea comportamentului relațional și la exersarea învățării cooperative. Că metoda pedagogica particulară, am aplicat în numeroase contexte de învățare lucrul în grup, în perechi sau grupe mici de elevi, în scopul de a dezvolta comunicarea, relaționarea și competențele sociale adaptative ale elevilor cu dificultăți de învățare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
bărbie, bătăi din palme, bătăi în masă, bătăi din picior); O8: să reprezinte grafic propoziția, cuvantul, silaba, sunetul (analiza și sinteză fonetica) O9: să deseneze/coloreze obiecte ce conțin sunetul „a” Domeniul afectiv: participarea activă cu interes la lecție/activitate; exersarea capacității de concentrare a atenției Strategia didactica: Metode și procedee metodă fonetica analitico-sintetică, exercițiul fonetic, exercițiul grafic, jocul didactic, elemente de problematizare, jocul de rol, povestirea, jocul ritmic. Material didactic: jetoane/imagini, jucării, flipchart, fișe de lucru structurate pe nivel
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
început bastonate mari, apoi mai mici, până la bostonatele mici. → Realizarea semnului grafic pe caiet-tip scrierea unui rând, cu alineat (bastonata mică). → Verificarea calității scrisului și punctarea unor recomandări. → Joc ritmic însoțit de text și cânt „Dacă vesel se trăiește”. → Exersarea scrierii bastonatei cu întorsătură în partea de sus (bastonata mică). scrierea grupata a bastonatei mici. Observație: Pentru elevii cu dificultăți de învățare este dificil să se realizeze în aceeași activitate de scriere și scrierea bastonatei mari (pe două spații). → Verificarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
71 ANEXĂ 5 PROIECT DIDACTIC Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași Dată: 3 aprilie 2006 Clasa: a VIII-a E Profesor de educație specială: Vasilica BOTEZATU Disciplină: CITIRE LECTURĂ Subiectul: „GRAIUL NEAMULUI”, de George Coșbuc Tipul lecției: mixtă Scop (obiectiv fundamental): ¾ Exersarea deprinderilor de citire corectă, în ritm propriu, a unui text cunoscut ¾ Utilizarea noilor cuvinte și expresii în construcții proprii (activizarea vocabularului) Obiective operaționale: 1. Să citească în ritm propriu poezia „Graiul neamului” de George Coșbuc. 2. Să explice sensul cuvintelor
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
74 ANEXĂ 6 PROIECT DIDACTIC Școală specială „C. Păunescu” Iași, Grădiniță specială Profesor Psihopedagog: Elenă Gina CORBAN Dată: 31 martie 2006 Grupa de recuperare deficiență: Dislalie polimorfa pe fond de deficiență mintală moderată Obiectul/activitatea: Terapia tulburărilor de limbaj Subiectul: Exersarea sunetului „s” în cuvinte Etapă terapeutică: Consolidarea deprinderilor de pronunție corectă a sunetului și cuvântului Scopul: Pronunțarea corectă a unor cuvinte care conțin sunetul „s” Tipul activității: terapie de grup Obiective operaționale Cognitive: O1 Să pronunțe corect sunetul „s” în
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Școală Specială „Constantin Păunescu” Iași (profesor Gabriela RAUS) Dată: 11.12.2003 Clasa: a VII-a F Aria curriculara: Limba și comunicare Obiect: F.A.C. (formarea abilităților de comunicare) Subiect: Joc de comunicare orală „Plicul cu surprize”; joc „Mim” Scop: Exersarea capacității de comunicare orală și nonverbală (utilizând mijloace extralingvistice: mimica, gesturi) Tipul lecției: fixare/sistematizare de cunoștințe Operaționalizarea obiectivelor Domeniul cognitiv O1: să citească corect și conștient scurte mesaje înscrise pe litere; O2: să folosească formule de adresare corecte, într-
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
31 martie 2006 Grupa de recuperare deficiență: Dislalie polimorfa și tulburări psihomotorii pe fond de deficiență mintală moderată Obiectul/activitatea: Stimularea, formarea și dezvoltarea comunicării Subiectul: Exerciții de recunoaștere și denumire a culorilor, formelor și mărimilor Scopul: Consolidarea cunoștințelor și exersarea deprinderilor de operare cu structurile perceptimotrice de culoare, forma, mărime Tipul activității: Fixare și sistematizare / terapie de grup Obiective cognitive: Să recunoască și să denumească culori și nuanțe (roșu, galben, albastru, verde, portocaliu, maro, roz, alb, negru) pe baza suportului
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
cânt, stau. Verbe la singular Verbe la plural Exercițiul 9: Înlocuiți substantivele cu pronumele personale corespunzătoare: Maria vine la scoala. Elevii învăța la Scoala „C. Păunescu”. Fetele din clasa o ajută la lecție. 93 V.2. MATERIAL LINGVISTIC SELECTAT PENTRU EXERSAREA COMUNICĂRII Anotimpurile: ¾ TOAMNĂ Zile de toamnă de George Coșbuc Bate vântul, frunză cade Vestejita de pe ram Nourii se-ntind pe ceruri, Ploaia-ncet lovește-n geam Negura din vai se-nalță Către ceru-ntunecos A pădurilor podoabe Așternutu-s-a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
jocuri, ,,probleme" de rezolvat pentru sau în locul personajelor de poveste, pași de urmat în completarea unui altfel de ,,șotron" (al silabelor, al cuvintelor, al imaginilor etc.) se constituie în tot atâtea posibilități de ancorare a micilor școlari în realitatea ,,învățării/exersării comunicării". Însăși realitatea primei vacanțe, a primelor ,,teme de vacanță", ia astfel forma unui joc de-a școala și de-a vacanța, de-a elevul și de-a învățătorul, copilul fiind pus în ipostaza de a-și exprima dorințele, de
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
complexă la stimuli ambianți, care cuprinde într-o unitate caracteristică mai multe elemente: aptitudini psihomotrice (ca înzestrare naturala psihofizică), aptitudinile motrice atletice (ca expresie concretă și specifică a celor de mai sus), toate influențate de maturizarea firească a funcțiilor, de exersare și de factorii interni motivaționali". Mergând pe o linie asemănătoare, autorul finlandez Pentti Pitkanen, (1979) considera ca produsele activității noastre sunt rezultatul componentelor motorii, afective și cognitive integrate într-un ansamblu ce constituie comportamentul fizic. Antonimul motricitatii este lipsa de
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
se face referire mai ales la mecanismele care îl condiționează și la desfășurarea însăși a fenomenului exprimat în termeni de însușire, asimilare, modificare, întărire; • ca acțiune operațională dirijată pedagogic sau independentă individuală sau colectivă, în care termenii sunt : predare, instruire , exersare, autoinstruire, etc. Cercetările moderne privind învățarea au încercat să răspundă la unele întrebări considerate esențiale pentru înțelegerea și explicarea acestei forme de activitate cum ar fi: o care sunt limitele învățării ? o care este rolul practicii în general, al exercițiului
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
contribuție importantă în componenta educațională a educației fizice. Influența tipurilor de predare Tipul de feedback care va fi utilizat , va fi influențat de procesele de predare care există deja. Metodele de predare interactivă cum ar fi comanda și stilurile de exersare , beneficiază de mai multe tipuri de feedback : cel descriptiv și cel de corectare sunt bune pentru îmbunătățirea abilităților. Predarea într-un anumit grup de profesori, plasează o mare parte a responsabilității feedback-ului în mâinile elevilor. Profesorul ar abuza de
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
antrenament este rezervat unei elite care i se poate consacra întru totul. Odată antrenat, tînărul pătrunde în lumea războinicilor adulți prinr-un rit de inițiere: investirea. Ne imaginăm cu ușurință violența inerentă acestui grup social a cărei preponderență se bazează pe exersarea forței brutale. De unde intervenția Bisericii, care a căutat să limiteze și să canalizeze această violență (document 2, p.129); ea a impus, cu mai mult sau mai puțin succes, acestor călăreți deveniți *cavaleri, reguli de conduită și un ideal moral
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
deprindere importantă, esențială în practicarea tehnicii origami. Transformarea unor acțiuni simple, realizate conștient și într-un ritm lent, în deprinderi constituie un proces de durată. Astfel, dacă la început elevul gândește fiecare mișcare în parte, depunând un efort conștient, odată cu exersarea repetată se înlătură necesitatea urmăririi fiecărei mișcări în parte. Siguranța și viteza cresc, efortul depus pentru fiecare acțiune în parte fiind diminuat. Este un proces de automatizare, pe parcursul căruia se formează deprinderea. Astfel, acțiunile ce la început constituiau scopuri în
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
La debutul școlarității, criteriile de apreciere folosite de copii sunt fie importanța pe care adultul o acordă obiectului respectiv, fie încadrarea acestuia în tipare fixe, ca: frumos/urât, bun/rău. Capacitatea de argumentare a preferințelor este limitată. Odată, însă, cu exersarea motivării acestor preferințe, a obișnuirii elevilor de a explica în detaliu ceea ce observă, ce le place și ce nu le place la un obiect, spiritul critic se dezvoltă. În cazul antrenării elevilor în aprecierea unui produs realizat prin tehnica origami
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
sau Gagne oferind multe exemple despre cum înțelegerea procesului mental poate fi aplicată în procesul instrucțional. Pentru a învăța, înțelegerea este absolut necesară, materialul de învățat se cere a fi structurat în unități logice, construite de la simplu la complex, cu exersarea practică a celor învățate. Dezvoltările cognitiviștilor sunt pe larg folosite pentru explicarea evoluției cognitive la vârsta adultă și a modului în care funcționează procesele de învățare, pentru dezvoltarea metacompetenței de a învăța cum să înveți. Psihologia ca fundament explicativ al
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
-și întemeia o familie, de a găsi un mentor care să-i îndrume pașii. La rândul său, Havinghurst (apud Hughes, 1996) consideră că instalarea maturității presupune realizarea de către individ a unui număr de opt teme: alegerea unui partener de cuplu, exersarea unor strategii de conviețuire cu acesta, dobândirea rolului de părinte, dezvoltarea unor capacități optime de educație a copiilor, administrarea căminului, activarea în cadrul unei profesii, găsirea unui loc în comunitatea de care aparține, dezvoltarea vieții sociale prin angajarea în prietenii de
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
longitudinale și a celor transversale. Referitor la limbaj, testele de vocabular care au fost administrate demonstrează că acesta funcționează în tinerețe la parametri înalți, ceea ce nu absolvă tânărul de necesitatea stimulării asidue a acestei funcții. Altfel, adică în absența unei exersări sistematice, capacitățile lingvistice ale tânărului pot înregistra evidente eroziuni (Denney, apud Munteanu, 2004). Cât privește învățarea, definitorie pentru adultul tânăr este deplasarea centrului de greutate de la învățarea dirijată social la autodidacticism. Desigur, unele profesii reclamă, prin însuși specificul lor, învățarea
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
condiții controlate de profesor (uneori situația este deliberat manipulată de el pentru a arăta ce poate să nu funcționeze, la ce riscuri se expun cursanții în situațiile respective), dar care să reproducă mediul real cât mai mult posibil (de exemplu, exersarea deprinderilor de pilotare a avionului pe simulatoare sau a deprinderilor de a coafa). Simulările presupun nu numai a-i lăsa pe cursanți să exerseze, ci a-i îndruma să reflecteze asupra a ceea ce fac atunci când simulează, de ce au acționat așa
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]