3,103 matches
-
grotesc și circul mundan, cu toată mișcarea lor stereotipă și cu întreaga viermuială de chipuri, atitudini și expresii exterioare, nu sînt decît o jumătate a lumii, partea ei de jos, în care stăpînă este materia cu toate inconsistențele, capriciile și extazele ei de o clipă. În partea cealaltă, în oglinda spirituală pe care pictorița o plimbă peste chipul acestei lumi, vulnerabilitățile dispar, contorsionările se duc și ele, iar tensiunile mutilante se resorb. Gloata de trupuri goale devine ceată de sfinți, stereotipia
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
Emil Cioran avea vârsta de 75 de ani, însă în perioada tinereții, 1931-1936, filosoful traversa o stare psihică specială, descrisă chiar de către el însuși, scrie historia.ro. „Două lucruri care au contat enorm în viața mea: muzica și mistica (deci extazul) - și care se îndepărtează... Între douăzeci și douăzeci și cinci de ani, orgie a amândurora. Pasiunea pentru ele era legată de insomniile mele. Nervi incandescenți, întinși să plesnească în fiece clipă, pofta de a plânge dintr-o fericire insuportabilă. Toate au fost
Emil Cioran visa în tinerețe o Românie fanatică by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37659_a_38984]
-
elan romantic sugrumat ce se trădează prin cultul nostalgic al fragmentelor care suferă de condiția lor de aservire (damnare) la "imaginea lumii și a ființei" ca întreg: "Acum ca și altădată, scrisul lui Lucian Raicu sfidează (...) pericolul uniformității, latent în extazul liniar al comentariului, care ajunge - uneori - să riște inadecvarea, tratînd cu gravitate exagerată amănunte mai puțin semnificative ori chiar insignifiante: un cuvînt, o exclamație sau - ca să exagerez și eu puțin! - chiar o virgulă! - din jurnalul lui Tolstoi îi pot da
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
crede în harul ființei sale întru autopropulsare, vindecându-se pe sine, pentru a ajunge unul din preoții și tămăduitorii Altaiului muntean și ai Stepei nemărginite, fascinat el însuși și fascinându-i pe alții prin comunicarea cu lumea spiritelor, cunoscând transa, extazul, călătoria inițiatică; acele stări psihice, sufletești cu totul speciale, deosebite atât de starea de veghe, cât și de cea de somn, caracterizate prin atenuarea sau chiar dispariția atitudinilor discrimatorii, "critice la adresa unor sugestii sau autosugestii", precum zice definiția doctă. Anume
Un important scriitor mongol: Galsan Tschinag by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/7350_a_8675]
-
barbian este depășit în favoarea includerii eului liric în discursul poetic, în trăirea intensă, extatică a artei: "Pe când alunec, m-avânt, zbor, deci/ Mor, și gem, și pier/ Mă agăț de catrafuse, regurgitate acolo, / Curs inversat, sfâșiat mă topesc un DO/ Extaz de sculptor în lemn, /Răzleață pasăre pe un cer străin". Pendulările tensionate, salturile metafizice, scăpărările hermeneutice, relaxările sporadice în paradoxale spații care amintesc de Alice în }ara Minunilor, configurează "temele" poeziei lui Neagu din anii optzeci, de departe cea mai
Artistul lumilor multiple by Magda Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11708_a_13033]
-
estetică, precum și aceea religioasă îi apar, deopotrivă, raționale și iraționale. Esteticul și religiosul comunică până la identificare mutuală. Estetica e religioasă, cum religia permite atributul estetic. Estetica poeziei ajunge aproape mistic-spirituală. Pentru că „fiorul estetic e strâns înrudit cu smerenia religioasă, cu extazul mistic, cu apropierea de Dumnezeu”. Esteticul rămâne primordial, în și peste toate cele ce sunt. Întrucât „esteticul și frumosul guvernează alcătuirile cele mai intime ale universului...”. În pofida unui fapt stânjenitor: creștinismul primar era văzut ca primejdios pentru estetic. (Co)relația
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
unui alt scriitor de primă mână, V. Voiculescu: ,Față de meditativul Arghezi și de ritualistul Ion Marin Sadoveanu, Voiculescu era un contemplativ, pe o treaptă cu mult superioară. Nici contemplația lui nu avea un sens comun, el nu trăia starea de extaz, adică de revărsare a spiritului afară, ci pe aceea de entaz, înmănunchere a sufletului în propriul său interior, o perpetuă angajare în urcușul lăuntric". Punctele forte ale cărții lui Valeriu Anania sunt, fără îndoială, capitolele despre Anton Holban și Tudor
Exerciții de admirație by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10777_a_12102]
-
spețe de poezie religioasă. Una este cea conceptuală, deliberativă, în care Dumnezeu este pus în problemă, „discutat”, fie de pe poziții de acceptare, fie de pe pozițiile îndoielii, nu o dată printr-o alternanță a atitudinilor. Alt tip se întemeiază pe contemplație și extaz. Fiind în bună măsură transverbală, emoția mistică își aproximează un limbaj prin plasticizări nuanțate, prin semitonuri. Caligrafia se manifestă ca un corespondent mundan al rîvnei de îndumnezeire. Raportul cu divinul nu constituie obiectul unei „demonstrații”, al unei „dezbateri”, ci al
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
poate naște. Nu mesajul altruist, de toleranță, ecumenic, deranjează, ci sublinierea sa îngroșată ca să sară în ochi. Pentru completarea setului de solidarități afective, cei doi francezi care sunt și organizatori ai concertului se sărută pe gură într-o clipă de extaz. Reunirea aceasta veselă a tuturor cu toți concurează Internaționala din care fac parte comunistul sovietic și cel francez grăbiți să serbeze nunta de argint printr-o nouă lansare la apă a proiectului unionist. Dirijorul are ocazia să întâlnească în Franța
Orchestra nebună by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6675_a_8000]
-
Paul Zarifopol, împotriva cărora mulți tineri luaseră atitudine, fiind considerat drept un "om vechi". Într-o vreme în care Cioran se declara convins că oamenii inteligenți au devenit inutili, motiv pentru care preferă să facă apologia barbariei, a nebuniei, a extazului sau a neantului, dar a inteligenței nu, iar Eugen Ionescu afirma în celebrul Nu că adevărul era un cuvânt ce nu se regăsea în dicționarul credinței sale, Sebastian, deși nu agreează scientismul exclusiv al lui Zarifopol, îl apreciază pe acesta
Nonconformistul Mihail Sebastian by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/9890_a_11215]
-
Romila În 1999 Editura Nemira arăta publicului românesc o latură mai puțin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referință în domeniul istoriei religiilor (Eros și magie în Renaștere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experiențe ale extazului), apăreau atunci textele gazetărești și câteva interviuri ale discipolului eliadian, puse sub titlul unui text mai vechi al acestuia, din 1987: Păcatul împotriva spiritului. Volumul a fost reeditat în cadrul seriei Culianu de la Polirom, în 2005, și a fost reluat acum
Reflecții (in)actuale by Adrian G. Romila () [Corola-journal/Journalistic/3813_a_5138]
-
discuțiile prilejuite de problema poeziei pure, mai acum zece ani, scrie Șerban Cioculescu, s-a făcut apropierea dintre poezie și rugăciune. Ferindu-ne de identități pripite, vom încuviința însă că starea de poezie e într-adevăr înrudită cu starea de extaz și de har a evlaviei religioase, că interiorizarea lirică se aseamănă cu spovedania. Fără profesie de credință religioasă, poetul care se minunează de tainele firii și care comunică descifrările sale sfioase se apropie de esența extazului religios. Numai așa se
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
înrudită cu starea de extaz și de har a evlaviei religioase, că interiorizarea lirică se aseamănă cu spovedania. Fără profesie de credință religioasă, poetul care se minunează de tainele firii și care comunică descifrările sale sfioase se apropie de esența extazului religios. Numai așa se explică faptul că numeroși poeți moderni, fără să "atace" temele convenite ale credinței, comunică un fior de natură religioasă prin sensul misterului de care sînt stăpîniți". Să observăm apropierea pozițiilor. Fără a se ridica împotriva "poeziei
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
se explică faptul că numeroși poeți moderni, fără să "atace" temele convenite ale credinței, comunică un fior de natură religioasă prin sensul misterului de care sînt stăpîniți". Să observăm apropierea pozițiilor. Fără a se ridica împotriva "poeziei pure", înrudite cu extazul religios, precum, bunăoară, Paul Souday (criticul francez cu care-l asemăna E. Lovinescu), autorul Aspectelor lirice contemporane vădește, dimpotrivă, în ciuda vocației sale intelectualiste, "laice", o remarcabilă înțelegere pentru o asemenea perspectivă "de adîncime". Henry Bremond însuși va admite, în cadrul amplelor
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
universul e redus la dimensiuni liliputane, ca atare la îndemîna oricui. Această accesibilizare a lumii Baudrillard o numește pornografie. Un univers microscopic este unul pornografic, pentru că el se derulează cu minuțiozitatea și exhibiționismul unui prim-plan sexual de film porno. Extazul comunicării pe care il trăim în această lume mult prea accesibilă este obscen, pentru că el scoate orice la iveală, anulează însăși noțiunea de secret, obscur, sau refulat. Vizibilul devine prea vizibil, adîncimile se nivelează în suprafețe lucioase și lunecoase. Nemaiexistînd
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
poate da seama de ceea ce Mircea Eliade numește "sacrul camuflat": "Timpurii, fluturii din crîngurile antice, atice,/ pe-un arbust de iasomie, înnebuniți de mirosuri/ jílav-primăvăratec,/ dansînd în jurul miresmei paradisiace.// Paradis terestru de bună seama, iluzoriu și/ efemer,/ fericită inconștiență și extazul aproape păgîn,/ și atunci de ce îi admirăm totuși cu un fel de/milă și înțelegere, de simpatie vinovată și/ slăbiciune?// Spumă mării și spumă berii băute pe terasa,/ sarea lor/ amestecîndu-se pe buzele înroșite de soarele/ leneș,/ corpul ruinat revenindu
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
ce dă pe dinafară, precum o fiertură în clocot: "Copacii/ Aceste/ Revoluții vegetale.// în mine fierb ochii/ Adînci violenți/ Ai pămîntului.// Cu lacrimi de foc/ își varsă albul/ Nuferii.// Vadul/ Așteaptă să curgă/ Căldura.// Sufletele noastre/ înroșite/ Fumegă în potire" (Extaz). Modelul Aron Cotruș e pe aproape. Atunci cînd nu dă frîu liber unei unde baladești ("Chemați de plaiuri/ Primăvara/ Se întorc la noi haiducii.// Ca-ntotdeauna/ Se fac cuiburi pe pămînt/ Sau aproape de cer" - șRitualț), poetul își disciplinează tumultul prin
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
aproximă viitoarea arhitectură. ăntr-o prima fază, ai ieșeau la socoteală 14 episoade, repartizate an două pachete compacte, ăn următoarea succesiune: Vârstă de aur, Când se deschide o ușă, Ars amandi, Fără acte de identitate, Cafiră, Coborârea an iad, Pierdut an extaze, Constantin Andreica și, mai departe, alt eșalon: Problemă sexuală, Nexus, Ierni calde, Viața de provincie, Proprietatea și posesiunea, Graal. an dreptul fiecărui titlu era indicat numărul probabil de file. Calculele pentru fiecare calup: 720 și 620 - fără a fi fost
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
nasuri în apusul ce s'ascunde,/ Iar din Apus, tot roșul cade'n lac./ De-acolo, iaca, nu mai are unde.// Se'ntunecă și-al cerului topaz/ Rămâne-n ochi de Ťladyť la ferești,/ Pe când îmi spun la poartă, în extaz:/ Frumoase-s parcurile englezești!". Aproape da-da, din Cântece de ospiciu, sînt cele opt Cîntecele, între moartea unui vecin de pat și Acuma am murit. Pentru copilăreala lor și pentru cruzimile inocenței în care cazi din oboseală a minții, merită
Soiuri busuioace by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9846_a_11171]
-
a decorului, în vreme ce, pentru neștiutori, același decor e opac. Parabolele seamănă cu un asemenea decor, cu o imagerie anume gândită pentru a conspira și deconspira în același timp o comoară ascunsă”. Ce altceva este, oare, Adevărul ca poveste decât modularea extazului transcendenței în carnea catifelată a unei epici exemplare, ce transpune, inefabil, nevăzutul în văzut, indeterminatul în determinat, necuprinsul în spațiul minimal al enunțului aforistic. Theodor Baconschi observa, de altfel, că „Hristos fiind Cuvântul, descifrarea parabolelor este necesarmente logocentrică - dar deloc
Adevărul ca parabolă by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/3448_a_4773]
-
Augustin Buzura... Ne scuzați - săru-mâna! - Tati, scâncește fiu-mi-o Ion-Jerome-Brown, da' noi când râdem? - Mintenaș-mintenaș... Întrebarea e, desigur, legitimă, însă profităm cu Haralampy că nici Claustrina, nici Coryntina nu e prin apropiere și o admirăm până să dăm în extaz pe Corina Dragotescu (invitata permanentă la emisiunea lui Răzvan Dumitrescu, de pe Realitatea Tv), care poartă pe cap un fel de capișon... - Capișon! Se zbârlește la mine Haralampy, deșteptul. E tocă mă! Nu vezi că doamna aduce din profil cu muma
Noi ziceri televizionistice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10875_a_12200]
-
iubire,/ Cer un pic de fericire.// Cer iubire,/ Cer iertare,/ Cer un pic din fiecare". Dacă vă place foarte mult, cum spuneți, textul de mai sus, nu este obligatoriu, chiar dacă ar fi comod pentru mine, să vă las răpit de extaz. Cerșetorul nu are nici o vină, el filozofează corect. În schimb, poetul care transcrie întâmplarea cu pricina, o face într-un mod pueril, efectul alunecând masiv din grav în comic exasperant. (Ciprian Ban) * Remarcabilă tensiunea mărturisirilor brutale, patetice, pline de cruzime
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14210_a_15535]
-
și Rita D'Agostini (Federica de Cola), Rosa Napolitano (Isabella Ragonese) pornesc la drum lăsînd în urmă pitoreștile ținuturi natale. Nu este nevoie de prea mult ca acești țărani sicilieni umblînd cel mai adesea în picioarele goale să cadă în extaz, cîteva fotografii le parvin, ele ar putea să figureze la rubrica de curiozități, o ceapă gigantică, o găină asemenea, bani care cresc în copaci, etc. rezultatul unui fotomontaj banal care exagerează proporțiile sau suprapune abil imagini. America s-a transformat
Brava lume nouă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7920_a_9245]
-
E printre raze dulcea ta mireasă, Nu te sfii de mine, o răstoarnă Cu dragoste-ntre păpădii și fluturi, Nu-i nimeni să te vadă, ești în grija Caldă a mea, n-o să te spun la Domnul, Cum cîrlionții în extaz i-i scuturi Pîn'ce o îmbujorează-n paturi somnul; Chiar și în vis jucați-vă de-a mija Și prindeți-vă pe sub clții de talii, Supuși ca-n evul mediu la ordalii... O probă-i să mușcați spuma zăbalii
Îngerul meu... by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/8114_a_9439]
-
adîncurilor/ și Duhul Domnului plutea peste ele" (Poetica). Asistăm astfel la o mișcare centrifugă a eului poetic, care, identificat cu toate cele ce ființează, se dilată în spațiu și timp pînă în preajma dumnezeieștilor obîrșii ale universului. Ieșit din sine prin extaz liric-spiritual, bardul se rostește prin mijlocirea textului cosmic, neezitînd a se raporta la scenariul Genezei: "Un poem polifonic./ Un poem scris cu ierburi și pietre, cu vrăbii și cărăbuși.../ Un poem la care cineva a scris în fiecare zi cîte
Înger și Demon by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12892_a_14217]