6,056 matches
-
care se deschid în exterior, pe nici un alt perete nu se văd deschizături, sunt ziduri impenetrabile pe care panourile suspendate care promit siguranță nu pot fi învinovățite că iau lumina și fură aerul celor care trăiesc înăuntru. Spre desosebire de fațadele netede, partea dincoace este ciuruită de ferestre, sute și sute de ferestre, mii de ferestre, închise permanent din cauza condiționării atmosferei interne. Se știe că atunci când ignorăm înălțimea exactă a unui edificiu, dar vrem să dăm o idee aproximativă despre mărimea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
se mulțumește cu patruzeci și opt de etaje deasupra nivelului străzii și cu zece etaje sub ea. Acum, de vreme ce, staționând aici furgoneta lui Cipriano Algor, ne-am apucat să ponderăm câteva numere care specifică volumul Centrului, să spunem că lățimea fațadelor mai mici e de aproximativ o sută cincizeci de metri, iar a celor mai mari cu puțin peste trei sute cincizeci, fără să punem deocamdată la socoteală prelungirea construcției la care s-a făcut o detaliată aluzie la începutul acestei relatări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
în vârstă, N-am remarcat niciodată existența ferestrelor, se grăbi să spună Marta pentru a împiedica previzibilul comentariu al tatălui asupra distracțiilor care li se potrivesc cel mai bine bătrânilor, Sunt ascunse de vopsea, spuse Marçal. Mergeau de-a lungul fațadei unde se afla intrarea rezervată personalului de siguranță. Cipriano Algor mergea doi pași în urmă, șovăielnic, de parcă l-ar fi tras tras un fir invizibil. Am emoții, rosti încet Marta ca să n-o audă tatăl, O să vezi că, după ce ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
de întâlnire, cafenelele, restaurantele, terasele cu mese și scaune, cinematografele și teatrele, discotecile, niște ecrane enorme de televiziune, nenumăratele decorații, jocurile electronice, baloanele, fântânile și alte efecte acvatice, platformele, grădinile suspendate, afișele, banderolele, panourile publicitare, manechinele, cabinele de probă, o fațadă de biserică, intrarea la plajă, un bingo, un cazinou, un teren de tenis, o sală de gimnastică, o montagne-russe, o grădină zoologică, o pistă de automobile electrice, o cicloramă, o cascadă, toate în așteptare, toate cufundate în liniște, apoi alte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
nu se observe imediat, ci doar în timp. La revedere, la revedere, spuse Marçal în timp ce se despărțea de nevastă cu un sărut, aveți tot drumul pentru filozofie, profitați. Marta și tatăl ei se îndreptară spre locul unde lăsaseră furgoneta. Pe fațada Centrului, deasupra capetelor lor, un nou afiș gigantic proclama, VĂ VOM VINDE TOT CE VĂ TREBUIE, DACĂ NU PREFERĂM SĂ AVEȚI NEVOIE DE CEEA CE AVEM DE VÎNZARE. Pe drumul spre casă, sau, cum spusese Marta ca s-o deosebească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
vostru să vă gândiți la noi, cinci, aduceți-vă și prietenii dacă vor să cumpere, șase, cu noi nu veți dori să fiți altceva, șapte, sunteți clientul nostru cel mai bun, dar nu spuneți vecinului, Ăsta a fost afară, pe fațadă, spuse Marçal, Acum e înăuntru, le-o fi plăcut clienților, răspunse socrul. Și ce-ai mai găsit în aventuroasa dumitale explorare, întrebă Marta, O să adormi dacă mă apuc să le înșir pe toate, Atunci, fă-mă să adorm, Ce m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și de atracție. Dacă se înșela, avea s-o afle în curând. În primul rând, presupunând că etajele de locuit situate deasupra nivelului solului formau un bloc cu cele zece etaje subterane, trebuia să folosească liftul cel mai apropiat de fațada anterioară pentru a nu pierde timp căutândându-și drumul printre recipientele de toate tipurile și dimensiunile care-și imagina că erau păstrate sub pământ, în particular la etajul zero-cinci care-l interesa. Cu toate acestea n-a fost deosebit de surprins când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
un colț al scaunului, neștiind pe cine să ajute. După câțiva kilometri, Marçal spuse, Le voi scrie părinților mei când ne oprim să luăm prânzul. Și imediat, adresându-i-se Isaurei și socrului, Era un afiș, din acelea mari, pe fațada Centrului, sunteți în stare să ghiciți ce spunea, întrebă, Nu avem idee, spuseră amândoi, și atunci Marçal spuse, ca și cum ar fi recitat, ÎN CURÎND SE DESCHIDE PUBLICULUI PEȘTERA LUI PLATON, ATRACȚIE EXCLUSIVĂ, UNICĂ ÎN LUME, CUMPĂRAȚI-VĂ BILET DIN TIMP
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
Azi cade o zăpadă rară, apoasă, provincială. Asta e tot. Cum spun crupierii, rien ne va plus. 6 ianuarie Mă gândesc că Dumnezeu n-a murit decât pentru cei deciși să-l socotească astfel. 9 ianuarie O clădire veche cu fațada acoperită de iederă. Urc la etaj. Ajung în fața doctorului B. care mă întreabă dacă n-am purtat niciodată barbă. „Nu, n-am purtat.” Și mă așed pe scaunul din fața biroului, în timp ce el ridică telefonul care are un fir lung ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Scutură-Lance care În realitate suntem? That sweet thief which sourly robs from me. — Calm, Kelley, Îmi zicea Dee, a crește În umbră e privilegiul celui care se pregătește să cucerească lumea. Keepe o Lowe Profyle. William va fi una dintre fațadele noastre. Și m-a pus la curent - oh, numai În parte - cu Complotul Cosmic. Secretul Templierilor! — Miza? am Întrebat - Ye Globe. Mult timp m-am culcat devreme, dar Într-o seară, pe la miezul nopții, am scotocit În cufărașul personal al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
să-și smulgă vreun crâmpei de secret unul altuia.“ „Masonerie à la Rick’s Café Americain din Casablanca“, zise Belbo. „Ceea ce răstoarnă opinia curentă. Masoneria nu-i o societate secretă.“ „Da’ de unde, e doar un porto-franco, ca la Macao. O fațadă. Secretul era În altă parte.“ „Bieții masoni“. „Progresul Își cere victimele lui. Admiteți Însă că suntem pe cale să redescoperim o raționalitate imanentă a istoriei.“ „Raționalitatea istoriei este efectul unei bune rescrieri a Torei“, zise Diotallevi. „Iar noi asta facem, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
rădăcinile de mandragoră, auzi cântecul Simpatiei Universale, trec pe recepție, punct. Doamne dumnezeule, armatele se Însângerau pe câmpiile Europei, papii lansau anateme, Împărații se Întâlneau, hemofili și incestuoși, În pavilionul de vânătoare din Grădinile Palatine, ca să furnizeze o acoperire, o fațadă somptuoasă lucrării ăstora, care În Casa lui Solomon auscultau apelurile anemice dinspre Umbilicus Mundi. Ei erau aici ca să acționeze aceste electrocapilare pseudo-termice hexatetragramatice - așa ar fi zis Garamond, nu? - și din când În când, poți să știi, câte unul o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
trebuie continuat, am o urmă, sunt pe cale să dau pe față una dintre urzelile Acelora, În plin centrul Orașului-Lumină, complotul pus la cale de cei Întunecați. O tai oblic pe rue des Juges Consules și mă aflu din nou lângă fațada lui Saint-Merri. Nu știu de ce, dar ceva mă Îndeamnă să aprind lanterna și s-o Îndrept către portal. Gotic ornamentat, arce În acoladă. Și deodată, căutând ceva ce nu mă așteptam să găsesc, Îl văd pe arcada portalului. Bafomet. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
unde semiarcele se unesc, În timp ce În vârful primului dintre ele e un porumbel al Duhului Sfânt cu o aureolă din raze de piatră, pe al doilea, asediat de Îngeri ce se roagă, este el, Bafometul, cu aripile lui oribile. Pe fațada unei biserici. Fără rușine. De ce acolo? Pentru că nu suntem departe de Templu. Unde se află Templul, sau ceea ce a mai rămas din el? Mă Întorc, o iau În sus către nord-est și mă găsesc În colțul lui rue de Montmorency
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În vârstă, așteptând să se liniștească revoluția. Pe urmă găsisem cale liberă, luînd-o pe niște străzi secundare din jurul vechilor Hale, și mă aflasem din nou În strada Saint-Martin. La Conservatoire era deschis, se vedeau curtea lui albă și placa de pe fațadă: „Conservatorul de arte și meserii instituit prin decretul Convenției din 19 vendemiar, anul III... În vechiul priorat de la Saint-Martin-des-Champs, fondat În secolul al XI-lea“. Totul În bună regulă, și o mică aglomerație de duminică, insensibilă la tămbălăul studenților. Intrasem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
avea de făcut era să iasă din casa și să se Îndrepte spre piață, unde spectacolele improvizate și amuzante Îi ridicau moralul, adevărat tonic pentru suflet. Dar acum, de abia dacă vede clădirile familiare de pe stradă; știe prea bine care fațade ascunde hidoase renovări suburbane și unde se Îmbină podul cu noua bucătărie, lăsînd o hrubă Întunecoasă, perfectă pentru un acrobat de talie mică. Poate spune din Înclinarea unui acoperiș unde se ascunde o cameră uitată În timpul ultimelor partiționări ale spațiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pietrele crăpate din pavaj și cerșetorii. CÎndva numită Place d’Armes, era scena biciuirilor În public și al cîte vreunei spînzurări ocazionale. Azi i se pare că chiar poate Întrezări silueta vechiului eșafod. De fapt, e o schelă Înălțată pe fațada catedralei, dar tot i se pare că turiștii strînși ciucur ar fi mulțimea care asistă la o execuție. Burdihanele lor grase și tricourile lor stupide Îi par cu deosebire sinistre. De multe ori a auzit oameni veniți din Franța sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
ea nici măcar n-ar clipi. Dar pe Wakefield nu Îl interesează să fraternizeze. El are un plan. Ia un apartament de două ori mai mare decît apartamentul lui și foarte bine plasat pentru scopurile lui. În spatele obloanelor, fereastra dă spre fațadele ambelor clădiri, a lui și a nebunului. Apartamentul are propriul patio și o piscină mică și ovală. Mobilierul este confortabil, chiar luxos, În special patul faraonic. Camerele sînt impersonale Într-o manieră neplăcută: aerul tremură de strălucirea „de după“ a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
afectase afacerile câtorva firme, atrăgându-i antipatia acestora. La naiba, avea să sfârșească sub un autobuz, cum îi urase sinistrul domn Wadey, dacă nu se aduna. Toată lumea îl saluta pe Ralph pe când mergeau pe High Street, ale cărei case cu fațade de lemn ascundeau discret firme ca Boots și Body Shop, păstrându-și însă farmecul și o neașteptată puritate. Chelnerul de la Bengal Bertie’s era un vechi prieten de-al lui Ralph. Nici măcar nu se osteni să le arate meniul. Fran
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
sfârșit, invitația era pentru ziua de duminică, la prânz. Se întâmplă să fie o dimineață splendidă, unul din acele daruri neașteptate de pe la mijlocul lui aprilie, când ai impresia că e aproape vară. Locuia într-un sat încântător, cu vile cu fațade albe și cenușii, din lemn, la cinci mile de Woodbury. Casa se afla la o oarecare depărtare de drum și avea în față o alee elegantă, mărginită de două ronduri mari de flori. Camilla, îi explică Laurence, câștiga în fiecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o lumină orbitoare, ca o viziune, imaginea cheilor ei lăsate pe masa de lucru a lui Stevie după ce-și încuiase biroul. — Știu, propuse ea, ce-ar fi să mă urc pe-aici? Întinse mâna spre vița sălbatică, ce acoperea fațada casei. — Nu! strigă Jack. În momentul de față ești doar beată. Nu cred că vrei să te trezești și beată și cu un picior rupt. — Se știe că bețivii cad de la geam și nu pățesc nimic. Sunt doar câțiva metri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
de mireasă? O ședință de consiliere cromatică privind toaleta pentru călătoria de nuntă? Adevărul ar fi putut s-o șocheze chiar și pe Stevie. De fapt, o să aflu care dintre ei doi este tatăl. Clinica Windover avea una din acele fațade rococo maiestuoase, plină de balustrade și spirale menite să-ți trezească respectul cuvenit față de urmașii lui Hipocrate și să te facă să ajungi la concluzia că, oricât te-ar fi costat vizita, probabil că merita. Fran intră în hol, simțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
și piper și două conserve cu tocană de iepure din rezerva lui Wild Rover, proaspăt desfăcute. — Mersi, Ralph, spuse Ben, arătând politicos în direcția frigiderului, dar eu unul aș prefera un sendviș cu brânză și murături. Sculpturile medievale ce împodobeau fațada hotelului Cathedral Court erau ascunse de un afiș uriaș care anunța Gala Premiilor Presei Regionale și toate persoanele însemnate din ținut, plus o mulțime de gură-cască, se îngrămădiseră în încăperea mult prea mică pentru acest eveniment. Organizatorii erau, fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
adevărat importante cu tot? Lui Jack îi ajunsese. Refuză când Murray îi propuse să-l conducă cu mașina și se întoarse pe jos la redacție, ca să aibă timp să reflecteze. Peste drum de hotel, soarele amiezii lumina sculpturile încurcate de pe fațada catedralei, cu garguii profilați ca niște siluete decupate în nemărginirea albastră a cerului. Vânzătorul de ziare îl salută, dar nici unul din lucrurile astea nu-l încântă pe Jack așa cum o făceau de obicei. În pofida tuturor motivelor de bucurie pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
moderne” (nr. 67). Într-un articol intitulat „Bucureștii accidentelor“ (nr. 70), Marcel Iancu surprinde specificul autohton pornind de la devălmășia „orientală” a arhitecturii și a moravurilor: „Creșterea rapidă și destrăbălată a orașului nostru e fructul desorientărei. În ciuda legiuirilor șchioape și a fațadelor «de stil» capitala țării rămîne (...) un exemplu de orientalism”; o devălmășie în care „totul este neprevăzut, totul este întîmplare, accident”. Pentru liderul constructivist, adept al „simplității” unui nou clasicism funcționalist, geometrizant și abstract, racordat pulsului novator al Occidentului, accidentul e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]