2,075 matches
-
implicațiile ei la nivel social și cultural, sunt tratate în capitolul legat de proprietatea funciară. 2. SCHIMBAREA SOCIALĂ TEORII ȘI PARADIGME EXPLICATIVE Definițiile schimbării sociale sunt de o mare varietate pentru că au ca obiect un fenomen social ce poate avea fațete foarte diverse și se poate desfășura la diverse nivele de generalitate. Vorbim de schimbare socială și atunci când ne referim la comportamentele sau atitudinile unui grup de oameni, dar și atunci când ne referim la urbanizare, modernizare, globalizare. Această plajă largă a
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a fi, așadar, în conexiune cu un set întreg de alte trăsături ce caracterizează modernitatea individuală și nu apare în mod izolat. În același timp, orientarea spre schimbare se asociază cu statusul socioeconomic ridicat. Datele obținute prin interviu relevă alte fațete ale schimbării. Unul din domeniile în care oamenii, mai ales cei mai în vârstă, resimt schimbarea în mod acut este cel cultural, mai precis al obiceiurilor și tradițiilor care existau în trecut și astăzi s-au pierdut. Oamenii evocă cu
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sate citesc mai des ziare și reviste decât subiecții din țară, din mediul rural și se uită mai mult la televizor; în ce privește ascultarea radioului și lectura cărților, cifrele arată situații oarecum similare. Datele calitative rezultate din interviuri relevă o altă fațetă a problemei tradiționalismului și modernității. Dacă la nivel cantitativ lucrurile par simple legat de definirea și identificarea atitudinilor și comportamentelor moderne, la nivel calitativ apar o serie de probleme. Dacă tradiționalul este raportat invariabil la obiceiuri, cutume, tradiții, se poate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modalități de reînviere a acesteia. În ce privește identitatea culturală, aceasta este plasată cel mai adesea în literatura de specialitate într-o relație dialectică față de globalizare. Discursul preferat în analiza globalizării diferă oarecum de cel referitor la identitate, deși cele două sunt fațete ale aceluiași fenomen. Astfel, interpretările și analizele fenomenului globalizării favorizează perspectiva globală și termenii ce transmit sensul de general, cosmopolit, în timp ce în registrul identitar, predomină mai degrabă sensul de local, specific, unic. Pe un alt palier, relația globalizare-identitate este înțeleasă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2. comunitatea empirică (Le Play); 3. comunitatea ca tipologie (Tönnies și Weber); 4. comunitatea ca metodologie (cadru de analiză, la Durkheim); 5. comunitatea moleculară (Simmel). Comunitatea nu poate fi cunoscută în absența acestor unghiuri de vedere, care surprind fiecare o fațetă a ei. Pornind de la aceste 5 modalități de analiză a comunității din literatura sociologică, Ilie Bădescu dă o definiție globală termenului: Comunitatea este o realitate morală, delimitată empiric, având o semnificație tipologică și reprezentând un cadru metodologic adecvat pentru studiul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Definițiile date capitalului social, care accentuează fie relațiile sociale și încrederea în instituții (Putnam, 2001), fie capitalul social guvernamental și civil (Collier, 1998), fie capitalul social de tip bridging sau bonding (Narayan, 1999) fac referire în același timp la diverse fațete ale vieții comunitare. Parcurgând literatura de specialitate dedicată capitalului social, devine evident că o parte din semnificațiile celor două concepte se intersectează și mai mult decât atât, o parte consistentă a conceptului de comunitate, anume aceea legată de aspectele soft
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ce locuiau în sat. Ce loc mai ocupă munca în universul de viață al oamenilor din cele două sate? Datele calitative obținute în cele două sate arată două elemente esențiale: o raportare puternică a oamenilor la muncă, aceasta fiind o fațetă importantă a vieții lor și opinia că munca în industrie constituie un avantaj, o șansă considerabilă pe care nici unul din ei nu ar refuza-o, pentru că reprezintă o sursă de venit net superioară agriculturii. Prelucrarea interviurilor realizate în Tălmăcel arată
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
zone în care ideea comunitară se construiește pornind de la ambele premise (Banatul, zone al Transilvaniei). 4.2. Comunitatea din perspectiva administrației locale Eurobarometrul Rural 2002 pune la dispoziție și date culese în primăriile din rural, astfel încât este posibilă surprinderea unor fațete ale comunității și din perspectiva administrațiilor locale, indicatorii folosiți fiind relevanți pentru acțiunea colectivă comunitară (vezi Anexa 4.2). Marea majoritate a primăriilor (73,5%) afirmă că nu există un comitet de inițiativă în sat, sau o altă formă de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mai sus. Interesant este deci, faptul că un astfel de fenomen, ce suscită o varietate atât de mare de analize, nu a reușit să fie exprimat printr-o definiție unică, larg acceptată. Există însă diverse definiții, care accentuează fiecare anumite fațete ale fenomenului. Astfel, globalizarea este înțeleasă ca proces social în care constrângerile geografice asupra orânduirilor sociale și culturale își pierd din importanță, simultan cu conștientizarea de către oameni a acestei situații" (Waters, 1995 apud Guillen, 2001) sau, accentuând relațiile între state
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1998). Castells (1996, apud Guillen, 2001) spune că economia globală este o economie capabilă să funcționeze unitar, în timp real, la scară planetară. Însă aspectele economice relevante pentru cele două comunități vizate, nu se discută în acești termeni. Toate aceste fațete economice ale globalizării enumerate mai sus, nu fac parte din viața de zi cu zi acelor două sate investigate. Ele sunt doar simple informații despre care, poate, oamenii au auzit la televizor. Ei trăiesc o viață simplă, cu probleme economice
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu puțin peste nivelul subzistenței. Capitolul 5 IDENTITATE COLECTIVĂ, ETNICĂ ȘI CULTURALĂ ÎN COMUNITATEA RURALĂ 1. ASPECTE PRELIMINARE Capitolul de față își propune să analizeze un concept extrem de prolific în sociologia actuală și anume acela de identitate, cu toate tipurile (fațetele) ei. Demersul urmărit este atât teoretic, cât și empiric, acesta din urmă concretizând date cantitative și calitative, provenite atât din studiul de caz pe cele două localități, cât și din analize secundare pe diverse baze de date, reprezentative la nivel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
da, cărui fapt se datorează ele? * Se poate contura o imagine a identității în rural la nivel național, și dacă da, care este aceasta? 2. ABORDĂRI TEORETICE ALE IDENTITĂȚII Identitate individuală, socială, colectivă, etnică, culturală ... Un fenomen social cu multe fațete, controversat, discutat, definit și abordat în moduri variate. Distincția între tipurile de identitate amintite mai sus nu este una foarte clară. Atât în literatura de specialitate, cât și în viața socială, granița între ele este destul de estompată: identitatea socială și
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
viața unei comunități rurale este semnificativ și pentru problematica identității. Esențial este faptul că diversele specii ale identității identitatea individuală, socială, culturală, etnică, profesională nu sunt opuse, nu sunt realități diferite și independente una de cealaltă, ci ele reprezintă diferite fațete ce întregesc procesul de construcție a identității. În acest articol pornesc de la premisa că identitatea este acel ansamblu de elemente ce permite individului să-și construiască și să mențină o imagine a propriei persoane, cu o oarecare constanță în timp
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pregnant (Vasiliu, 2005: 299-306). Esențial este faptul că diversele specii ale identității identitatea individuală, socială, culturală, etnică, profesională, instituțională în ultimă instanță (Jurcan, 2005) nu sunt opuse, nu sunt realități diferite și independente una de cealaltă, ci ele reprezintă diferite fațete ce întregesc procesul de construcție a identității. Totuși, în cele ce urmează, voi analiza separat tipurile de identitate relevante pentru discuția de față, din considerente explicative și de expunere sistematică a ideilor. În acest demers pornesc de la premisa că identitatea
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rural, o mare parte din acesta încă își construiește identitatea-proiect, căutând strategiile identitare cele mai eficiente pentru legitimarea acțiunilor lor, a opțiunilor de viață și uneori a calității vieții în mediul rural. 4.2 Identitate etnică și națională O altă fațetă a identității, relevantă pentru lucrarea de față, este identitatea etnică. Conceptualizând identitatea în mod multinivelar, identitatea etnică este un alt nivel al identității, alături de cea individuală, socială, culturală, etc. Definirea identității etnice se face tot prin referința la grupul social
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
achiziționeze întâi de toate limba acelei comunități, să cunoască reperele geografice ale teritoriului ocupat de acea comunitate și să internalizeze informații mai mult sau mai puțin complete sau exacte despre istoria comunității și a locului respectiv. Toate acestea construiesc diverse fațete ale sentimentului identitar. Rolul limbii este covârșitor, inclusiv prin faptul că este unul din primele elemente, legate de identitate, care sunt interiorizate de-a lungul vieții: "Limba maternă, cultura comunității etnice și valorile ei, transmise nu pe cale genetică, ci însușite
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ea mai frecventă la sexul masculin și la etnia maghiară. Există o oarecare suprapunere cu datele din cele două sate Tălmăcel și Ludoș în sensul că și acolo sentimentul de mândrie era influențat de vârstă și de etnie. O altă fațetă a sentimentului de mândrie resimțit în raport cu faptul de a fi român, poate fi surprinsă prin analiza secundară pe date din Barometrul de Opinie Publică mai 2001. Aceste date ne permit să facem și o comparație pe rural urban la nivel
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și românii și rromii consideră că în România, se bucură de cel mai mult respect românii, apoi germanii, maghiarii, evreii, și pe ultimul loc, cu procente foarte mici ale alegerii rromii. În ce privește relațiile interetnice între români și rromi, ce constituie fațeta atitudinal-comportamentală a identității etnice asumate de cele două categorii, se poate observa din analiza datelor că rromii au o imagine mai bună asupra acestor relații față de români (57,2% din ei consideră că între rromi și români sunt relații de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și noi” de Nicolae Filimon, București, 2000. Traduceri: Alexandre Dumas, 1001 de fantome. Testamentul domnului De Chauvelin, Cluj-Napoca, 1981; Quintus de Smirna, Războiul Troiei sau Sfârșitul Iliadei, pref. Eugen Cizek, București, 1988. Repere bibliografice: H. Zalis, Liviu Rebreanu în trei fațete definitorii, LCF, 1995, 31; George Munteanu, O performanță dicționaricească, LCF, 1995, 41; Constantin Cubleșan, Liviu Rebreanu - 110, ST, 1995, 12; Gh. Bulgăr, „Dicționarul personajelor din opera lui Liviu Rebreanu”, LL, 1996; Fănuș Băileșteanu, Personajele lui Liviu Rebreanu, L, 1996, 3
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289100_a_290429]
-
În acest caz, atitudinile elitelor și cele ale maselor sunt incompatibile, așa cum se deduce din cercetări și studii: la fel de inconsistente pot fi atitudinile și comportamentele. În plus, factorii care împiedică transpunerea atitudinilor în comportamente sunt elemente importante care au multe fațete și care merită o analiză empirică atentă 33. Sondajele de opinie sunt într-adevăr mijlocul cel mai simplu pentru a verifica existența consensului sau al acceptării regulilor democratice. De asemenea, este utilă analiza absenței sau prezenței unor comportamente negative, cum
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prin hiperspecializare; și în acest caz, explozia din Mai a însemnat printre al-tele și o explozie a decompartimentării". În 1968, este contactat de Jacques Robin pentru a face parte din Grupul celor Zece, în care schimburile și discuțiile îi descoperă "fațeta fecundă a ciberneticii". Invitat de Jonas Salk la Institutul Salk din California, în 1960-1970, se inițiază în biologie, în teoria sistemelor și în gîn-direa lui Gregory Bateson. Această perioadă de ucenicie și studii este bogată în învățăminte. După un ocol
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
exprimă identitatea, reflectă spasmele spiritului nostru. De exemplu, folosim mult timpul trecut, dar foarte puțin viitorul, spre deosebire de limba engleză. Totul stă în trecut și în nostalgie. În același timp, este o limbă foarte metaforică, cu o poetică eliptică. Utilizez această fațetă a limbii mele, însă încerc totodată să mă debarasez de înclinațiile ei naturale. Utilizarea francezei îmi permite să dobîndesc o anumită intimitate. Povestea trupului este în permanență respinsă în Orient. Există o linie de demarcație foarte clară între universul intim
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
el un aici-dincolo, o frumoasă haină confortabilă, a cărei utilitate fundamentală rămîne discutabilă, ca pentru orice altă limbă, de altfel. Nu suferă din această cauză, dar nici nu este mai fericit. Heteroglosia sa este pronominală, tensiunile latente ale personalității sale, fațetele raporturilor sale cu lumea și cu limbile se traduc în aceste alternanțe imprevizibile de eu, tu, el... Mai multe puncte de vedere, dar niciun indiciu clar de trecere de la o instanță discursivă la alta, acest joc permanent edi ficînd o
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dar cînd am început să scriu despre el nu-l prea cunoșteam. De fapt, la sfîrșitul fiecărei cărți, nu știu mai multe despre el decît cititorii mei, astfel încît rămîne mereu proaspăt pentru mine, îi descopăr mereu noi aspecte, noi fațete. Și am avut senzația, atunci cînd a apărut acest personaj, că era suficient de mare și puternic pentru a duce pe umeri toate romanele pe care le-am scris în continuare. Cu timpul, s-a dezvoltat acest personaj solitar, depresiv
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nostru. De la eroul de roman la entorsele aduse pactului autobio grafic al lui Cioran care nu scrie pentru a se confesa, ci pentru a nu-și lua viața și pentru a da frîu liber personalității sale fragmentare -, literatura prezintă diferite fațete care încearcă să dea seamă de identitate. Fie că e vorba de personaje virtuale din jocuri (de calcu lator, de rol etc.), sau de tulburări ale personalității, "dublurile", ca expresie sau punere în scenă de sine, par a fi răspunsuri
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]